Steaua Roşie, noiembrie 1958 (Anul 7, nr. 647-655)
1958-11-01 / nr. 647
Electricitatea, izvorul luminii, forţei, învierstări şi al culturii Lenin a arătat rolul electrificării în construirea socialismului şi comunismului şi a elaborat planul de dezvoltare a economiei sovietice pe baza electrificării. Prin electrificarea ţării, Lenin nu înţelegea construirea de centrale electrice izolate, ci trecerea treptată a economiei ţării, inclusiv a agriculturii, pe o bază tehnică nouă, pe baza producţiei moderne, de mare capacitate. Această producţie, într-o formă sau alta se leagă direct sau indirect, de electrificare. Geniala previziune a lui Lenin a fost deja înfăptuită în Uniunea Sovietică, unde pe baza electrificării se produc rezultate deosebite în construirea comunismului. Planul de zece ani elaborat pe baza directivelor C. C. al P. M. R. privind electrificarea Republicii Populare Române, a făcut ca pe harta ţării să apară 24 terme şi hidrocentrale noi. Construcţia celor existente şi darea în folosinţă la sfîrşitul anului 1960 a uriaşei hidrocentrale „V. I. Lenin“ de la Bicaz, vor face de nerecunoscut şi în acest domeniu România exploatată de altă dată. In trecut, clasele exploatatoare din ţara noastră, în cîrdăşie cu capitaliştii străini erau propietarii puţinelor uzine electrice, storcind profituri uriaşe de la orăşeni. Aceiaşi proprietari — interesaţi direct — au ţinut masele ţărănimii muncitoare departe de binefacerile electricităţii, în bezna întunericului. In 1941 abia 6 la sută din populaţia rurală a ţării beneficia de energia electrică. Şi de aici se poate vedea cum satul era condamnat la înapoiere economică, culturală şi sanitară. Odată cu anii puterii populare şi problema electrificării s-a schimbat radical. In regiunea noastră numeroase comune şî sate sínt deja electrificate, iar peste 20 de comune sínt în curs de electrificare. Din 1950 — de cînd s-a aprobat planul de electrificare a ţării — în R.A.M. au fost electrificate peste 60 comune. Şi numărul lor creşte neîncetat. Electricitatea are pentru sate o mare însemnătate. Ea aduce schimbări radicale în viaţa economica şi social-culturală a populaţiei din mediul rural. Pentru o gospodărie agricolă colectivă, ca şi pentru orice unitate agricolă socialistă mai cu seamă, energia electrică a devenit o necesitate. Ea se poate utiliza în acţionarea diverselor maşini agricole, la irigaţii, la prepararea furajelor, la mulgătoarele electrice etc. Folosirea aparatelor electrice de tuns măreşte producţia de lină. După 1.000 de oi tunse electric se obţine un spor de 150 —300 kg lună Şcolile vor beneficia şi ele de electricitatea atît de necesară laboratoarelor pentru demonstraţii practice. In căminele culturale şi cluburi se va intensifica activitatea cultural-educativă. Lumina electrică deschide perspective lărgirii staţiilor de radioficare, mărirea numărului de aparate de radio. De binefacerile cinematografului se va putea beneficia din plin. Partidul şi guvernul nostru au făcut şi vor face totul în interesul electrificării satelor. Această sarcină centrală nu este de loc uşoară. Ea necesită mari cantităţi de materiale de construcţii, materiale electrotehnice şi un mare număr de cadre calificate. De aceea electrificarea mediului rural are loc treptat. La înfăptuirea planului de electrificare a satelor, masele ţărăneşti pot contribui şi ele, mai cu seamă că el este în folosul lor. Odată cu lumina electrică, în sate se va lărgi mecanizarea agriculturii pe o scară mai largă, se vor obţine producţii mai bogate. Peste mizeria şi întunericul trecutului se va aşterne bunăstarea, lumina. Aplicarea grandiosului plan de electrificare a satelor cere din partea sfaturilor populare locale, a deputaților inițiative creatoare. Un rodnic schimb de experienţă E o dimineaţa destul de răcoroasă. Forestierii s-au pregătit pentru un astfel de timp. Trebuia să se îmbrace mai gros, căci erau convocaţi la o consfătuire puţin obişnuită. Prima zi a consfătuirii urma să se desfăşoare chiar la locul de exploatare a lemnului, la sectorul 67. După sosirea ultimului invitat, forestierii se îndreptară în grupuri spre gară, unde un tren forestier așteptă să-i transporte, în sus, pe Valea Iuhodului, spre parchetul de exploatare al tineretului denumit „Salamon Ernő“. Și în timp ce trenul urcă în sus, suflînd din greu grămezi de aburi, în vagoane a început neoficial consfătuirea. ★ Există şi o nedumerire între participanţi. Unii cunosc sectorul de exploatare al tineretului sau au auzit de el. Lemnele de aici nu sunt prea bune pentru lucru. Mai mult se pretează pentru foc. De ce, cei de la I.F.E.T. Sovata au ales tocmai acest sector pentru a demonstra exploatarea fagului în rînd? Ajunși la Iuhod, convoiul se îndreaptă spre barăcile curate și încălzite ale muncitorilor. Abea acum începe consfătuirea propriu zisă. Tov. Zsigmond, directorul I.F.E.T.-ului Sovata, explică metoda de lucru a muncitorilor forestieri din acest sector, vorbeşte despre valorificarea buturilor, nedespicabile prin mangalizare. La acest sector lemnele sunt variate în privinţa calităţii. Aici e mai greu să faci sortarea lemnelor pe loc, aşa cum prevede metoda exploatării fagului în rînduri. Se pot vedea şi greutăţile în exploatare iar participanţii la consfătuire pot învăţa multe şi pot da sugestii. Abia acum Înţeleg participanţii de ce s-a ales pentru demostraţie tocmai acest sector. Urmează vizitarea parchetului tineretului „Salamon Ernő“ şi demonstraţia practică. Dinţii herăstrăului electric, minat de Borka Mihály muşcă din trunchiul verde şi umed al unui fag gros. Frunzele fagului tremură uşor. Toţi se retrag de lingă trunchi, doar Borka Mihály priveşte spre vîrful înalt al fagului. Un scîrţîit scurt, apoi un tunet ca de trăznet şi uriaşul copac cade la pămînt, doborînd în drumul lui un altul. Sortatorul apare lingă fagul doborît. Sortarea se face imediat. Se aleg buturile la o parte, lemnul de lucru şi cel de foc la fel. Apoi începe transportul. Cînd toate lemnele sunt tăiate în parchet, acesta este curăţat de resturile de crengi, care şi ele sunt valorificate. De acum se poate începe regenerarea pădurii în condiţii bune. Mai departe se înalţă un nor de fum alburiu pe care vin- ■ tul îl răsuceşte în spirale. Aici se petrece procesul de mangali- ! zare a buturilor. I.F.E.T. Sovata e a doua întreprindere din ţară care experimentează valorificarea buturilor nedespicabile. Deacum nu se vor mai pierde mii de metri cubi de masă lemnoa- să. Prin acest procedeu se reali- zează importante economii. Toţi participanţii sunt de acord cu acest lucru şi toţi vor proceda la fel cînd se vor reîntoarce acasă. Economiile realizate la I.F.E.T. Sovata prin valorificarea resturilor de masă lemnoasă ca: crengi, buturi, praf de lemn etc. totalizează 548.000 lei pînă la 31 august. Crengi valorificate: 3.931 tone. In anul 1949 — 31 la sută din lemnul exploatat era lemn ■ de lucru de fag, iar în 1958 — 50,8 la sută. Planul valoric pentru 1958 a fost realizat la 22 octombrie. j'K In cea de a doua zi a consfătuirii participanții s-au adunat din nou pentru a discuta cele vă- zute la sectorul de exploatare şi despre posibilităţile de aplicare a celor constatate, la celelalte în- treprinderi similare. Tovarăşii Zsigmond Iosif directorul I.F.E. T. -ului Sovata şi inginerul Tomulescu de la Direcţia silvică regională au prezentat rapoarte ample. Primul a vorbit despre mecanizare, valorificarea lemnelor, necesitatea ridicării procentului de lemn de lucru, metode avansate în exploatarea lemnului, iar al doilea despre rezulta- ] lele obţinute de I.F.E.T.-urile din regiune. Pe marginea rapoarte- \ lor prezentate au luat cuvîntul zeci de participanţi, printre ca- tre inginerul Leon de la Departa- mentul silviculturii, ing. Blaşcu ■ Boris de la Direcţia silvică regio- nală, reprezentanţi ai organelor raionale şi regionale de partid şi U. T.M. care au venit cu propuneri concrete pentru îmbunătăţirea muncii şi vieţii celor ce lucrează în exploatările forestiere. După ce s-au analizat apoi rezultatele obţinute de către LF. E.T. din regiune, drapelul roşu de producţie al Direcţiei silvice din R.A.M. şi al Comitetului sindical regional agro-silvic, de întreprindere fruntaşă pe regiune, deţinut de I.F.E.T. Sovata a fost decernat I.F.E.T.-ului din Reghin, care în trimestrul III, a obţinut cele mai bune rezultate. Constituirea şi folosirea fondului întreprinderii Recent, partiatii şi guvernul nostru au luat o nouă hotărîre menită să îmbunătăţească formele de cointeresare a oamenilor muncii la creşterea continui a producţiei. In cadrul noii hotărîri, constituirea şi folosirea fondului întreprinderii capătă o nouă formă. CONSTITUIREA FONDULUI ÎNTREPRINDERII Pentru a putea forma fondul întreprinderii este necesar ca întreprinderile şi organizaţiile economice de stat să depună eforturi susţinute în vederea îmbunătăţirii felului de a gospodări mijloacele materiale şi băneşti puse la dispoziţia lor de către stat, să îndeplinească şi să depăşească planul producţiei-marfă, să reducă preţul de cost, realizînd în felul acesta beneficiul planificat. Noua hotărîre stabileşte precis condiţiile de formare a fondului întreprinderii, ceea ce este posibilă numai la acele întreprinderi care, prin eforturile proprii ale muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, îndeplinesc principalii indici de plan, la o corelaţie cit mai justă a acestora. SE VA FOLOSI MAI MULT PENTRU CONSTRUCŢII DE LOCUINŢE Noua hotărîre asigură o folosire mai judicioasă a fondului întreprinderii. In vederea îmbunătăţirii condiţiilor de locuit hotărîrea prevede ca cel puţin 67 la sută din fondul Întreprinderii să fie folosit pentru construirea de locuinţe muncitoreşti. Pînă la 28 la sută din fond va putea fi folosit pentru acoperirea diferenţelor de preţ la alimente, potrivit prevederilor legale, şi a cheltuielilor de regie la cantinele salariaţilor unităţilor respective. întreprinderilor le revine sarcina de a studia posibilităţile de reducere a cheltuielilor de regie ale cantinelor in scopul reducerii cotei de 28 la sută iar economiile realizate să fie adăugate la cota de 67 la sută prevăzută pentru construirea de locuinţe muncitoreşti. Un procent de 5 la sută din fondul întreprinderii se acordă pentru premierea salariaţilor care lucrează in producţie şi care au obţinut rezultate deosebite la locul de muncă, recunoscute de întreg colectivul întreprinderii respective. Hotărîrea mai prevede ca pentru evitarea fărîmiţărîi fondului întreprinderii, sumele din fondul întreprinderii destinate construirii de locuinţe muncitoreşti vor fi puse la dispoziţia comitetelor executive ale sfaturilor populare cu destinaţia: construirea de locuinţe muncitoreşti. De asemenea, se mai precizează în hotărîre, că comitetele executive ale sfaturilor populare sînt obligate să repartizeze întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat un număr proporţional de apartamente cu fondurile cu care au contribuit. Noile prevederi ale hotărîrii cu privire la constituirea şi formarea fondului întreprinderii oglindesc grija pe care o poartă partidul şi guvernul nostru pentru îmbunătățirea nivelului de trai al oamenilor muncii. COMUNICAT Direcţia miliţiei Regiunii Autonome Maghiare aduce la cunoştinţa proprietarilor de automotovehicole din raza regiunii următoarele: In conformitate cu H.C.M. nr. 978/1956, de la 1 noiembrie — 30 decembrie 1958, se execută verificarea şi recenzarea parcului de autovehicole din economia naţională. In acest scop au fost trimise comunicări la fiecare deţinător de auto-motovehicol. Aceştia sunt obligaţi să respecte prezentarea în faţa comisiilor la datele fixate. Proprietarii particulari vor aduce odată cu prezentarea autovehicolelor la recenzare o chitanţă pentru plata taxelor : — pentru motociclete 500 lei; Sunt scutiţi de taxe de timbru pentru viza actelor de identitate tehnică şi a taloanelor acestora: a) Invalizii şi marii mutilaţi posesori de motociclete adaptate invalidităţii lor. b) Posesorii de motociclete cu o capacitate cilindrică pină la 125 cmc inclusiv. c) Posesorii care şi-au înscris autovehicolele in circulaţie în cursul anului calendaristic din care se face recenzarea şi au obţinut actul de identitate tehnic, plătind taxele de timbru aferente. Neprezentarea la recenzare atrage după sine prevederile legii. Seară literară la biblioteca sătească din Seara s-a lăsat domoală, învăluind in pînzele ei cu reflexe argintii„ întreaga comună. Oamenii întorşi de la lucrul cimpului, mai diriguiau prin ogrăzi. Unii îşi adăpau vitele, alţii îşi pregăteau uneltele pentru a doua zi sau, te miri ce alte treburi mai aveau de făcut. Pe şoseaua asfaltată ce taie în două comuna Petelea, trăgînd în nări tot aerul proaspăt al acestor seri bogate de toamnă, un grup de ţărani se sfătuiau. Eram cu dascălul Mihail Filimon... „poetul nostru“ cum îi spun oamenii din Petelea. Intrăm în vorbă cu aceşti oameni sfătoşi. Erau colectivişti şi întovărăşiţi. Printre ei Simon Alexandru, Oltean loan, Simon loan, Stan Simion şi alţii. — Şi unde v-aţi hotărît să mergeţi aşa, cu seara în cap, măi oameni buni? — Nu v-a spus dascălii? La biblioteca căminului nostru se organizează o seară literară: „Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie oglindită în operele scriitorilor noştri“. Trebuie să fie ceva frumos. Ne-am dus cu toţii la bibliotecă. O sală mare, bine îngrijită, şi cu rafturi pline de cărţi. Peste 6.000 de volume avem în biblioteca noastră, iar numărul cititorilor trece de 550. Pînă să înceapă seara literară propriu zisă, aflu de la oameni că la viaţa nouă pe care şi-o construiesc iobagii de ieri ai Petelei, astăzi oameni liberi, cei mai mulţi membri ai gospodăriei agricole colective şi ai întovărăşirii, şi căminul cultural a avut un cuvînt de spus: — Munca de agitaţie de la om la om dusa de comunişti, de intelectualii din comună, programele artistice axate pe tema „transformarea socialistă a agriculturii in comuna Petelea“ şi altele, au făcut ca în satul nostru să nu mai fie decit vreo cîteva familii în afara sectorului socialist. Credem că şi aceştia, văzînd cum trăim noi, rezultatele muncii noastre, ni se vor alătura nouă Intr-un timp scurt. — Faptele sint fapte — s amestecă în vorbă colectivistul Iliu Vasile. Cum trăim şi cum însemnari ! cîştigăm noi în colectivă nu cîştiga şi nu trăieşte nici un ţăran mijlocaş individual. Numai după zilele muncă, pe care le-am făcut eu, voi avea la sfîrşitul anului un cîştig de aproape 20.000 lei. Nu-i aşa că-s bani frumoşi? Iată, că din vorbă în vorbă, pe nesimţite, s-a umplut întreaga sală a bibliotecii. Colectiviştii, întovărăşiţii, dascălii, elevii, erau numai ochi şi urechi la cuvintele bibliotecarului Sfichi Titus, la recitatori sau la cititorii artişti din comună, ce prezentau în faţa celor adunaţi din cele mai frumoase pagini ale scriitorilor noştri, oglindind Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie. ... Acum 41 de ani, cîteva salve prelungi de tun trase de pe crucişătorul „Aurora“, dădeau semnalul care chema , luptă milioanele de dezmoşteniţi ai soartei ca să zdrobească vechea şi nedreapta orinduire socială care nu le dăduse pînă atunci decit mizerii şi suferinţă şi să construiască o orînduire nouă, mai dreaptă, in care omul să nu mai fie duşman omului. S-au prezentat apoi pagini emoţionante din Geo Bogza, din Gala Galaction — scriitorul tinăr care în anul 1919 publicînd articolul „Puterea celor mulţi“, după triumful Marii Revoluţii, vede in creşterea şi afirmarea puterii proletariatutului o lege iminentă a istoriei: „Ne-a fost dat să vedem cu ochii noştri cum se prăbuşesc lumile vechi şi cum se nasc cele noui. Şi mi se pare că spectacolul e cu deosebire interesant, privit de pe insula noastră romînească. Este de cel mai vital interes al nostru sâ-l urmărim cu încordare şi să învăţăm din el tot ce se mai poate învăţa“ Din glasul cristalin al elevilor, al pionierilor din Petelea, s-au auzit apoi versuri calde, pline de semnificaţie, care evitau victoria Revoluţiei din Octombrie, şi drumul nou pe care a păşit ţara noastră. după mai puţin de 3 decenii de la acest eveniment de uriaşă însemnătate în istoria omenirii. Oamenii ascultau cu atenţie versuri ca „Odă Rusiei socialiste“ de C. Pajură, fragmente din articolul „Noi am răzbit“ scris de Nagy István intre zidurile Doftanei cu prilejul sărbătoririi lui 7 Noiembrie 1935, poezia „1917“ de A. Toma...“ Bat toba revoltei, sun goarna de alarmă / Bărbaţi şi femei, toţi mina pe armei. Azi pravili şi stăvili şi ţărmuri se sfarmă ... Şi ideile revoluţiei au învins ... Iar in aceste zile sărbătorim 41 de ani de la aniversarea acestei revoluţii. Visul poporului nostru s-a împlinit. ATANASIE POPA