Steaua Roşie, decembrie 1958 (Anul 7, nr. 656-664)

1958-12-03 / nr. 656

Sub conducerea partidului, înainte cu toate forţele, ta îndeplinirea şi depă­şirea sarcinilor planului de stat pe anul 1959, pentru dezvoltarea economiei na­ţionale pe calea socialismului, pentru întărirea continuă şi înflorirea patriei! Anul VII. Nr. 656. Miercuri, 3 decembrie 1958 8 pagini —- 20 bani ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID Şl ÄL SFATOLţl'l'POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE ^V, Expunerea făcută de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958 Tovarăşi, Proiectul planului de dezvoltare a economiei naţionale pe anul 1959, întocmit pe baza Directivelor Con­gresului al II-lea al partidului pentru perioada 1956—1960 şi a indicaţiilor date de Biroul Politic, asigură prin prevederile sale dez­voltarea mai departe şi într-un ritm mai intens a industrializării socia­liste a ţării şi lărgirea bazei tehni­­co-materiale în agricultură, în ve­derea sporirii însemnate a produc­ţiei industriale şi agricole. Proiectul de plan se sprijină pe realizările importante obţinute în ultimii ani de oamenii muncii în toate ramurile vieţii economice şi social-culturale, realizări care o­­glindesc capacitatea clasei munci­toare, a statului democrat-popular, de a asigura mersul mereu înainte al ţării noastre, dezvoltarea ei as­cendentă pe drumul construcţiei socialismului. însemnate realizări în dezvoltarea economiei nationale După datele preliminare, pla­nul de stat de dezvoltare a eco­nomiei naţionale pe anul 1958 va ţi depăşit în industrie cu apro­ximativ 3,5 la sută, producţia globală industrială fiind anul a­­cesta cu peste 9,5 la sută mai mare decit anul trecut. Creşte­rea cea mai accentuată are loc In industria siderurgică precum şi in industria chimică, unde sporul este de 19 la sută. Pro­ducem anul acesta de 5,6 ori mai multă fontă ca în 1938, de 3,3 ori mai mult oţel, de 2,6 ori mai mult cărbune, de 17 ori mai mult gaz metan, de 5,2 ori mai mult ciment, de 2 ori mai multe ţesături de bumbac, lină şi mă­tase, de 2,5 ori mai mult ulei şi de 2,1 ori mai mult zahăr. In urma îmbunătăţirii siste­mului de salarizare şi normare a muncii, salariul mediu este astăzi cu peste 18 la sută mai mare decit in 1956. Introducerea unor măsuri tehnico-organiza­­torice în aproape toate între­prinderile cu sprijinul activ al muncitorilor, inginerilor şi teh­nicienilor, a dus la creşterea productivităţii muncii şi la re­ducerea, peste plan, a preţului de cost, ceea ce a contribuit în mare măsură la acoperirea fon­durilor cerute de creşterea ve­niturilor muncitorilor. In cursul anului 1958, sectorul socialist al agriculturii a con­tinuat să se dezvolte. A fost livrat un număr însemnat de maşini a­­gricole gospodăriilor de stat, un­de s-a ajuns ca majoritatea lucră­rilor agricole să fie complet meca­nizate, precum şi S.M.T.-urilor. Slnt create toate condiţiile pen­tru realizarea prevederilor Con­gresului al II-lea al P.M.R. cu privire la transformarea socia­listă a agriculturii. In anul 1957—1958 s-au obţinut bune rezultate în ce priveşte con­stituirea fondului central de cerea­le, care asigură nevoile de consum ale populaţiei, necesarul de ma­terii prime pentru industrie, rezer­vele de stat stabilite. Aceste rezul­tate au confirmat pe deplin juste­ţea politicii partidului de întărire a gospodăriilor agricole de stat, de asigurare a acestora cu mijloa­cele materiale şi agrotehnice ne­cesare pentru a deveni principalul furnizor al fondului central de ce­reale al statului. Fondul central de produse agri­cole se constituie din producţia gospodăriilor agricole de stat, din plăţile in natură către S.M.T.-uri şi uiumuri la treierat şl la măcinat şi prin sistemul de contractare a produselor a­­gricole. Contractările dau o con­tribuţie de cea mai mare însem­nătate la constituirea fondului central la cereale, la floarea soarelui şi la alte plante oleagi­noase, la sfeclă de zahăr, car­tofi, carne, lapte, lină şi la alte produse agricole, vegetale şi a­­n im ale. Sistemul de contractare s-a dovedit a fi o pirghie puternică pentru stimularea interesului material al ţărănimii, mai ales al gospodăriilor colective şi în­tovărăşirilor, in ridicarea pro­ducţiei agricole şi a contribuit la dezvoltarea schimbului de mărfuri între oraş şi sat, la în­tărirea alianţei muncitoreşti­­ţărăneşti. Roadele îmbunătăţirii conti­nue a activităţii de producţie în industrie şi în agricultură se resimt pe piaţă, în magazinele de stat şi în cooperativele de ţonsum, unde populaţia găseşte mărfuri în cantităţi tot mai mari, sortimente mai variate şi de calitate mai bună. Avem as­tăzi o circulaţie bănească sănă­toasă, leul s-a întărit, bugetul statului s-a consolidat şi se pre­vede, pentru sfîrşitul anului, un excedent bugetar. Exportul nostru de mărfuri, în special de mărfuri industria­le, a crescut ca volum şi sorti­mente, ceea ce a asigurat o ba­lanţă comercială activă şi o ba­lanţă echilibrată de plăţi exter­ne. Realizările obţinute în opera de construire a socialismului de oamenii muncii din ţara noas­tră, ca şi din celelalte ţări socia­liste, nu sínt pe placul cercu­rilor imperialiste, al foştilor ca­pitalişti şi moşieri expropriaţi şi al uneltelor acestora. Dar toa­te strădaniile cercurilor reacţio­nare şi ale uneltelor lor de a prezenta un tablou deformat al realizărilor din ţara noastră şi din celelalte ţări socialiste, de a induce în eroare opinia publi­că din ţările lor, nu pot opri mersul înainte al ţărilor socia­liste şi creşterea forţelor socia­lismului în lumea întreagă, du­pă cum nu pot camufla elemen­tele de criză, instabilitatea eco­nomică, inflaţia şi şomajul din ţările capitaliste, nu înlătură contradicţiile inerente capitalis­mului şi nu pot salva de la pie­­ire orinduirea capitalistă con­damnată de istorie. Colaborarea între ţările lagărului socialist Amploarea şi ritmul rapid de dezvoltare a economiei noastre socialiste, avintul economic ge­neral al tuturor ţărilor lagăru­lui socialist în frunte cu Uniu­nea Sovietică demonstrează din plin superioritatea economiei socialiste planificate, a orindui­­rii socialiste, a relaţiilor de tip nou statornicite între ţările la­gărului socialist. Perspectivele grandioase de dezvoltare a economiei Uniunii Sovietice trasate de tezele Ra­portului care va fi prezentat de tov. Hruşciov la Congresul al XXI-lea al P.C.U.S., umplu de mindrie sufletele oamenilor muncii din ţara noastră ca şi din întreaga lume. Tezele Raportului arată uria­şele realizări ale poporului so­vietic care începe o nouă etapă, de însemnătate istorică pentru destinele întregii omeniri: pe­rioada construirii intense a so­cietăţii comuniste pe a şasea parte a globului. Ritmul rapid de dezvoltare a producţiei în U.R.S.S., crearea bazei tehnico­­materiale a comunismului vor situa, intr-o perioadă de circa 15 ani, Uniunea Sovietică pe primul loc în lume în ce priveş­te volumul absolut al producţiei şi producţia calculată pe cap de locuitor. Aceasta va asigura po­porului sovietic nivelul de trai cel mai ridicat din lume şi va constitui o victorie de impor­tanţă mondială a socialismului în întrecerea paşnică cu capita­lismul. După cum se arată în tezele Raportului, ca rezultat al reali­zării planului de şapte ani al Uniunii Sovietice şi al dezvoltării economice a celorlalte ţări so­cialiste, sistemul mondial socia­list va produce în 1965 mai mult de jumătate din întreaga pro­ducţie industrială mondială. Astfel, în această perioadă se va asigura superioritatea absolută a sistemului mondial socialist asupra sistemului capitalist în domeniul hotărîtor al activităţii omeneşti — producţia bunuri­lor materiale. Imensa forţă economică a V- niunii Sovietice, programul ei măreţ de construire a comunis­mului întăresc considerabil for­ţele întregului sistem mondial al socialismului şi constituie un factor esenţial pentru realizarea unui puternic şi continuu avînt economic al tuturor celorlalte ţări din marea familie a statelor socialiste. In cadrul relaţiilor frăţeşti de colaborare şi intr-ajutorare to­vărăşească bazate pe principiul internaţionalismului proletar, ţara noastră a primit şi primeş­te un sprijin deosebit de puter­nic din partea U.R.S.S. prin li­vrări de utilaje şi echipamente industriale de prim ordin pentru fabrici şi uzine, livrări de mine­reu de fier, fontă, cocs, metale şi maşini, necesare înfăptuirii programului nostru de indus­trializare. In baza acordului economic încheiat in decembrie 1956, U.R.S.S., ne-a acordat credite importante în instalaţii şi uti­laje necesare dezvoltării indus­triei noastre chimice. Cea mai mare parte a utilaje­lor destinate marelui combinat petrochimic de la Borzeşti, pre­cum şi o fabrică nouă de îngră­şăminte azotoase cu o capacita­te de 210.000 tone pe an şi cu po­sibilităţi de duolare a acestei capacităţi ni se livrează de că­tre U.R.S.S., in contul creditu­lui acordat. Importanţa livrărilor de utilaj pentru dezvoltarea industriei chimice este ilustrată de faptul că numai pentru combinatul de la Borzeşti vom primi: — două instalaţii de cracare catalitică cu o capacitate anuală de 500.000 tone; — o fabrică de cauciuc sinte­tic cu o capacitate de 50.000 to­ne pe an : — o secţie de fenol de 18.000 tone pe an; — o secţie de acetonă de 11.000 tone pe an. — o fabrică de sodă caustică electrolitică de 45.000 tone pe an; — 0 fabrică de policlorură de vinii de 36.000 tone pe an; — o secţie de insecticide de 1.250 tone pe an ; — o secţie de ierbicide de 500 tone pe an. Avind în vedere condiţiile na­turale optime de care dispune ţara noastră pentru a intensifi­ca ritmul de dezvoltare a indus­triei chimice, am considerat ne­cesar să solicităm U.R.S.S. li­vrarea ne credit a unui număr de alto unităţi ale industriei chimice. Zilele acestea am primit o scrisoare de la tovarăşul Hruş­ciov prin care ne aduce la cu­noştinţă că guvernul sovietic este de acord să ne dea un nou ajutor in dezvoltarea industriei chimice, urmînd ca în cursul lunii decembrie să plece la Mos­cova o delegaţie pentru a înche­ia acordul corespunzător. Ajutorul internaţionalist acor­dat de U.R.S.S. constituie o con­tribuţie de mare însemnătate la crearea bazei tehnico-materiale a orinduirii socialiste în ţara noa­stră. Noi exprimăm, tovarăşi, de la această tribună, ~i numele C.C., al P. M. R„ al guvernului R. P. Romíné şi al poporului romin, cele mai calde mulţumiri şi re­cunoştinţa noastră profundă Co­mitetului Central al P.C.U.S., guvernului şi poporului sovietic pentru ajutorul continuu şt multilateral pe care ni-l acordă. Tovarăşi, Vă este cunoscut că o delega­ţie de partid şi guvernamentală a făcut recent o vizită de prie­tenie' în Republica Cehoslovacă. Am fost intimpinaţi de condu­cerea Partidului Comunist, de guvernul şi poporul cehoslovac cu simpatie şi dragoste tovără­şească. Rezultatele convorbirilor avu­te ou tovarăşii cehoslovaci, ale tratativelor care s-au desfăşu­rat intr-un spirit de deplină în­ţelegere şi unitate de vederi în toate problemele discutate sínt cuprinse în Declaraţia comună romîno-cehoslovacă. Acordul de lungă durată încheiat cu acest prilej prevede lărgirea conside­rabilă a colaborării economice şi a schimbului de mărfuri prin realizarea în R.P.R. a unor o­­biective industriale care intere­sează dezvoltarea economică a ambelor ţări. Se vor construi în ţara noas­tră centrale termoelectrice a­­vind o capacitate totală de 600.000 kW cu o producţie de e­­nergie de peste 4 miliarde kWh. Echipamentul energetic va fi li­vrat pe credit de Republica Ce­hoslovacă, iar Republica Popu­lară Romînă va furniza pentru acoperirea nevoilor Republicii Cehoslovace energie electrică — circa 2 miliarde de kWh anual. Realizarea prevederilor aces­tui acord duce la sporirea sub­stanţială a volumului schimburi­lor între Romînia şi Cehoslova­cia, creînd ţării noastre dispo­nibilităţi însemnate pentru achi­ziţionarea din Republica Ceho­slovacă de noi utilaje, instalaţii industriale şi alte mărfuri. La aceasta se adaugă conven­ţiile încheiate anterior cu Ceho­slovacia privind lărgirea capaci­tăţii tranzitului de mărfuri ce­hoslovace prin porturile romî­­neşti şi cumpărarea de utilaje necesare industrializării lemnu­lui. Cred că sint in asentimentul Plenarei exprimîndu-ne din nou mulţumirea pentru dezvoltarea rodnică a colaborării frăţeşti in­tre ţările noastre. Creşterea acumulărilor şi a producţiei industriale Tovarăşi, Partidul nostru, călăuzindu-se de experienţa Uniunii Sovietice in opera de construire a socia­lismului, experienţă verificată de celelalte ţări din lagărul so­cialist ca şi de propria noastră experienţă, aplică în mod con­secvent politica leninistă de industrializare, bazată pe dez­voltarea cu precădere a indu­striei grele, şi în primul rind a industriei constructoare de ma­şini. Pentru a asigura un ritm sus­ţinut al industrializării socialis­te a ţării trebuie mobilizate toa­te eforturile, rezervele materia­le şi financiare pentru sporirea rapidă a acumulărilor. Partidul şi guvernul duc o politică per­severentă de realizare a acumu­lărilor necesare investiţiilor pentru industrializare, ceea ce constituie chezăşia avintului în­tregii economii naţionale, a creşterii neîncetate a venitului naţional şi, ca urmare, a ridi­cării nivelului d° trai al oame­nilor muncii. Aceasta este sin­gura cale de dezvoltare rapidă a forţelor de producţie, de crea­re a bazei tehnico-materiale a socialismului. Proiectul planului de stat pe 1959 prevede un volum de in­vestiţii de 17,4 miliarde lei, cu 15% mai mult decit în 1958. Politica de acumulare socia­listă işi găseşte expresie în orientarea investiţiilor. Iată de ce principalele investiţii sínt îndreptate în primul rînd spre industria grea. O atenţie deosebită _j acordă industriei chimice, căreia i se repartizează 20% din volumul total al investiţiilor industriale, cu aproape 50% mai mult decit în 1958. In vederea sporirii mai rapide a capacităţilor de producţie şi a măririi eficacităţii economice a investiţiilor, se prevede scur­tarea timpului de dare în func­ţiune a fabricilor şi uzinelor a căror construire este în curs şi concentrarea eforturilor către terminarea şantierelor începute. Creşterea volumului de investi­ţii va asigura PUNEREA IN FUNCŢIUNE IN ANII 1959 ŞI 1960 â unor importante obiec­tive industriale ca hidrocentra­la ,,V. I. Lenin“-Bicaz, fabrica de îngrăşăminte azotoase Roz­­nov, fabrica de celuloză din stuf de la Brăila, uzinele sodice de la Govora şi Borzeşti, conducta magistrală de gaze Ţicleni — Bucureşti şi altele. Se va începe CONSTRUIREA UNOR NOI ŞI IMPORTANTE ÎNTREPRINDERI, între care fa­brica de fibre sintetice-rolan de Ia Săvineşti, centrala electrică de termoficare Ploeşti, complexe pentru industrializarea lemnu­lui şi altele. In anul 1959 vor fi racordate (Continuare în pag. 8-a}' PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék