Steaua Roşie, ianuarie 1959 (Anul 8, nr. 665-673)

1959-01-03 / nr. 665

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI V\I Anul VIII. Nr. 665, Sîmbătă, 3 ianuarie 1959. 6 pagini — 20 bani Fa irectorul despre care e vor­­ba nu a fost pregătit de părinţii săi pentru o astfel de funcţie. Doar ei au fost ţărani simpli şi săraci. Ei vedeau, pe atunci, viitorul celor 6 copii ca aceştia să devină slugi la cei bogaţi şi în cel mai fericit caz, lucrători la pădure. De fapt, Antal loan, a cunoscut din plin şi viaţa de slugă şi cea de lu­crător la pădure. La 12 ani copilul, căruia ii era dragă şcoala şi cartea a fost silit de împrejurări — ca să nu spunem sărăcie şi mize­­rie — să-şi ia traista şi să bată la poarta chiaburului care l-a în­călţat cu o opincă roşie şi una neagră. Alte comentarii despre viaţa copilului —slugă, cred că sint de prisos. Anilor copilăriei şi adolescenţei i-au urmat alte eforturi şi suferinţe fizice. încă nu-i mijise mustaţa cind îşi luase ţapina in spate şi se în­dreptă spre parchetele de exploatare. Copil fiind, fără experienţă, doi ani consecutiv 1942 şi 1943 şi-a fracturat ace­laşi picior. Acest lucru e expli­cabil deoarece pe vremea aceea nu exista nici protecţia muncii şi nici cea a copilului. % bia în 1945, cind şi în ţara noastră s-au statornicit alte legi, cei oropsiţi şi exploataţi au putut să-şi aleagă şi să în­veţe meseria preferată. Iată-1 şl pe Antal loan — sluga si ţa­pinarul de ieri — păşind pe uşa atelierelor de la T.F.E.T. Topliţa. Tn aceste ateliere sub ochiul iscusit şi priceperea mecanici­lor Muba Tosif Si Vodă Than, a învăţat meseriile de strungar, lăcătuş, fierar şi sudor. Băiatul era fericit. El visa de atunci să facă inovaţii, să construiască maşini, care să uşureze munca omului. Cind în 1953 s-au pus în miş­care primele strunguri la I.R.U.M. Reghin, Antal a fost printre primii strungari care au lucrat aici. Era aşa de îndră­gostit de maşinile ce i-au fost încredinţate (că el a fost şef de echipă, şef de secţie, maistru), incit ziua şi noaptea era în în­treprindere. Studia cu pasiunea omului îndrăgostit, fiecare ma­şină, fiecare fază de lucru. Astfel, a ajuns ca astăzi să aibă la activul său 52 inovaţii apli­cate. La primul concurs regio­nal „Tînărul inovator“, a fost distins cu premiul I. Aşa, cum odinioară, alţii l-au învăţat me­serie, Antal la rîndul său îi ca­lifică pe Girgiu Petru, Bogdan Florian, Sebestyén Márton, Bo­ros Coloman şi alţii. Cu drag şi dezinteresat ajută şi azi pe inovatori şi Începători in me­serie. ® i Antal e tînăr. Abia a tre­** cut de 30 de ani. E înalt şi chipeş ca un brad, cu faţa rotundă, ochi blînzi şi senini. Cind în 1957 a fost numit ca director la întreprinderea ..Re­publica“ din Reghin, el nu a şovăit. Ştia că un comunist tre­buie să fie nu numai un bun muncitor, inovator ci şi un bun gospodar. Despre lipsurile ce se manifestau în activitatea între­prinderii atunci cind a fost nu­mit director, nu este cazul să vorbim acum. Cert este că se realiza mult mai puţin decit s-ar fi putut. A tunci cind a lansat lozinca „100 cricuri la o turnare“, scepticii rîdeau. Chiar şi ingi­­nerui-şef şi maistrul de la tur­nătorie priveau această propu­nere ca ceva irealizabil. Direc­torul întreprinderii le-a de­monstrat posibilităţile de gos­podărire şi sporire a producţiei, pe întreprindere nu prin vorbe j goale şi decizii ci prin calcule ştiinţifice, bine documentate şi argumentate. Astăzi, întreprin­derea „Republica“ execută lu­nar 1000 de cricuri hidraulice faţă de 400 cit era la venirea sa.’ El personal a fost din secţie în secţie şi a reorganizat proce- j sul de producţie pe faze de muncă. Graficele de urmărire a pro­ducţiei erau inexistente in acea­stă întreprindere. Erau conside­rate ca ceva birocratic. Astăzi, i urmărirea producţiei se face pe j baza graficelor asigurîndu-se astfel o corelaţie in producţie. Nu se mai lucrează anarhic ci pe bază de plan. Parcul de ca­mioane părea ia început a fi nesatisfăcător. Şi aceasta din cauza că se făceau, multe „dru­muri negre“. Discuţiile avute cu şoferii au confirmat că între­prinderea dispune de un camion in plus. Azi fiecare camion are grafic de transport a cărămizi­lor. Directorul întreprinderii dacă în trecut n-a putut să facă de­cit 5 clase primare, in anii pu­terii populare el a terminat şcoala medie si a luat examenul de stat. GH. TOCACIU Antal loan dînd explicaţii unui muncitor. Creştere 'mlmqWn? sursă da vsniluri Din produsele cooperaţiei meşteşugăreşti Articole de artă realizate de Coop. „Arta Populara“. In Casa de cultură a sindica­telor s-a organizat, de către Comitetul regional şi comitetul orăşenesc U.T.M. Carnavalul ti­neretului, la care au fost invi­taţi tineri clin toate domeniile de activitate din oraşul nostru. In cadrul acestui carnaval a fost prezentat un bogat program artistic de către artiştii de la Teatrul Secuiesc, studenţi de la Institutul de teatru şi artişti amatori, compus din piese de teatru, poezii şi cintece, in lim­bile romînă şl maghiară. Concursul costu­melor — deve­nit tradiţional — a cunoscut şi anul acesta un număr mare de participanţi, cîş­­tigătorii primind premii de va­loare. Un asemenea carnaval a fost organizat cu o zi mai tirziu pentru cei mai buni eîevi şi e­­leve din şcolile medii şi elemen­tare din Tg. Mures. Două mari evenimente în viaţa teatrului din Sf.Gheorghe Sub regimul burghezo-moşie­­resc nici măcar nu se putea concepe aşa ceva. Un centru atit de mic, un orăşel ca Sf. Gheorghe să aibă propriul său teatru? Da de undei Azi, Sf. Gheorghe are pro­priul său teatru. Şi încă ce liCL. U să vedeţi frumoasa sală de spectacole, cu o capacitate de v00 locuri (i,ar.er şi balcon), să vedeţi pereţii sălii, tencuiţi în sistem calcio-vechio, în culoare cafenie: să priviţi fotoliile ca­pitonate, uşile mari de lemn furniruit de stejar, şi veţi cre­de că vă aflaţi intr-un teatru al unui oraş însemnat pc harta cu două cercuri mari. De cum intri în sală, privl­­rea-ti e atrasă de stilul modern şi totuşi sobru, de liniile ele­gante ale întregului interior, lată de pildă, scafele şi aplice­le care adăpostesc becurile elec­trice; nişele albe în care sínt ascunse reflectoarele ce-şi re­varsă din belşug lumina, asupra scenei. Sala e încălzită cu aer condi­­' onet s-' e Inzest r ă cu un sis­tem de ventilaţie amenajat du- \ ă ultimul cuvânt al tehnicii. | Şi unde mai pui scena fru- \ moaşă, de o adâncime de 10,5 m şi lată de 13 m, sistemul ue aepoz tare a decorurilor pre­văzut cu eleva’.oare automate, i instalaţiile vestiarelor?! Dar încă înainte de n intra în sală, rămif. profund impre­sionat de eleganţa foyerului pardosit cu marmoră roşie, în care se ahniează în două rîn­(Continuare în pag. 5-a) Frescă de Piskolti Gábor Sarcinile Plenarei din noiembrie — măreţ program de luptă pentru socialism 1150 milioane Iei , * jjt nJC' s . ja w m a‘ ■ ", s ■%. , „Daiorită gradului mai înalt de industrializare a lemnului realizat cu noile capacităţi de producte, scoatem astăzi dintr-un m c de masă lemnoasă produse finite in valoare de 3 ori mai mare decit în 1938. Pentru anul 1959 se prevede începerea construcţiei a trei uni­tăţi de valorificare industrială complexă a lemnului, care vor cuprinde, în afară de producţia de cherestea, secţii pentru pro­ducţia de placaje, plăci fibro-lemnoase, plăci aglomerate. Se vor construi încă două fabrici noi de mobilă, precum şi noi secţii de plăci aglomerate şi plăci celulare pe lingă fabrica nouă de la Gălăuţaşi“. (Din expunerea făcută de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la şedinţa Plenară a C,. C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958). 35, al scroafelor cu 6 etc. Pen­tru anul 1959 colectiviştii au hotărît să prevadă in planul de producţie mărirea numărului vacilor cu lapte cu încă 3, al tineretului porcin cu 26, al oi­lor cu 100, al raţelor cu 300, al găinilor cu 50. Prin valorificarea produselor animale gospodăria colectivă a realizat în 1958 un venit de pes* te 75.000 lei. Anus trecut, conducerea gos­podăriei colective din Ideciul de Sus, cu îndrumarea organi­zaţiei de bază a hotărît ca pen­tru creşterea veniturilor gos­podăriei să dezvolte ramurile anexe şi în special sectorul zoo­tehnic. In cursul acestui an de pildă, pină la 1 octombrie numărul boilor de muncă a crescut cu 2 capete al tineretului bovin cu

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék