Steaua Roşie, ianuarie 1959 (Anul 8, nr. 665-673)

1959-01-03 / nr. 665

Doua mari evenimente în viaţa teatrului din Sf. Gheorghe (Urmare din pag. 1-a)duri, opt coloane, a casei scărilor şi fumoarului, adevărate muzee de artă. Basorelieful ce ornează foyerul reprezintă o nuntă secina-hit. E o era sculptorului Izsák Martin. Fresca decorativă din fumoar, intitulată: „Fata ce a dansat pina la moarte“ a fost inspirată dintr-o baladă populară. E opera lui Biskolti Gábor. Barabás István e autorul unei picturi murale pline de romantism, ce reprezintă sosirea unei trupe ambulante în oraș, în secolul trecut. Intr-o altă pictură murală, Bordy András a eternizat o petrecere de la ţară. Şi Csorvássy István şi-a dat tributul noului teatru din Sf. Gheorghe, prin basorelieful ăi broiz, ce se întinde pe faţada balconului în toată lăţimea sălii Este balada Ileanei Budai. In ziua de 30 Decembrie 1958, artiştii Teatrului Maghiar de Stat din Sf. Gheorghe, publicul oraşului şi al satelor din împrejurimi au luat in primire frumoasa lor sală. Şi în aceiaşi zi, în viaţa teatrului s-a întîmplat şi un al eveniment. Teatrul din Sf. Gheorghe, plămădit la începuturile sale dintr-un ansambu muncitoresc, a împlinit 10 ani d existenţă. Istoricul acestui deceniu reflectat în cifre, arată astfel: 3.199 reprezentaţii, din car 2.118 in deplasare; 1.085.344 spectatori; 87 premiere; 203 comune şi sale vizitate. Dar cifrele nu spun totul. Le completează oamenii. Un asemenea om este şi Tankó Árpád. El a fost trimis de alţi oameni şi anum de colectiviştii uneia din cele 203 comune vizitate de autec ori: Ghidfalău. Şi ca dovadă, în ce mătură colectiviştii din Ghidfalău au îndrăgit teatrul Lor, au trimis un dar un car plin cu pline albă. — „Să le spui artiştilor — l-au pregătit de drum colectiviştii pe reprezentantul lor — că aşa cum ne place plinea albă, iubim şi teatrul din Sf. Gheorghe“. La festivitatea din acea zi memorabilă pentru membrii colectivului teatrului din Sf. Gheorghe, ei au mai fost felicitaţi de tov. Szilágyi Margareta, vicepreședinta comitetului exe-cuttv al Sfatului popular regional, de tov. Kovács B. Mihály, prim secretar al Comitetului raional de partid Sf. Gheorghe, de Ion Neleanu, directorul Teatrului de Stat din Oros Stalin, de Tompa Miklós, directorul Teatrului Secuiesc de stat, iar tov. Mircea Avram, director general la direcţiunea teatrelor, după ce a prezentat propriul său salut, a dat citire Telegramei adresate colectivului teatrului din Sf. Gheorghe, de tov. Atanasie Joja, vicepreşedinte ■ al Consiliului de Miniştri, ministru al învâţămîntului şi culturii. Artiştii Teatrului Maghiar de Stat din Sf. Gheorghe au prezentat in acea seară, creaţia dramatică a lui Gergely Sándor „Fiul meu“ (viteji şi eroi) în regia lui Patkós György şi Völ- gyesi András. A fost un spectacol frumos, a fost o zi minunată! Căci atît arta actorilor din Sf. Gheorghe, nivelul la care au ajuns, cit şi existenţa unui asemenea teatru, sînt mărturii ale faptului, că e în patria noastră, forţa conducătoare e partidul clasei muncitoare. Insemnări din R. P. Ungare Lumini budapestane Porniţi cu mine la drum dragi cilimni, prin Capitala R. P. Ungare prietene şi vecine. latăne deasupra fluviului ce vu este şi nouă aiii de drag, bătrîna Dunăre, care odată cu apele sale va purta departe in ţara noastră, mesajul nostru de dragoste, adresat patriei iubite. Ne aflăm, pe podul Margaretei, inundat ca şi marele bulevard de la capătul lui, de o lumină feerică. Lumina albă a tuburilor de neon se revarsă peste podul, străzile, vehicolele şi mulţimea de oameni ce circulă pe bulevarde, izgonind întunericul amurgului timpuriu şi a ceţii serilor hibernale. mare animaţie in MAGAZINE Marele bulevard Lenin. La lumina albă a tuburilor ce se apleacă în linie curbă deasupra autostrăzii, se adaugă miile de lumini colorate ale reclamelor de neon, ce împodobesc blocurile aerea unor iedere fosforescente. Pe acoperişul unui palat din piaţa 7 Noiembrie, un jurnal luminos ne informează despre ultimele evenimente internaţionale şi... timpul probabil de mîine. Forfota pe străzi este mare Numeroşi cetăţeni ai Capitalei R. P. Ungare, sunt încărcaţi cu pachete, în magazine e o mare animaţie. Este un adevărat belşug de mărfuri, în special în cele confecţionate din materiale plastice, cit şi in articole de mesaj. El intre noutăţile expuse în prăvălii, figurează şi aparatele de bătut spuma, importate dir. R. Cehoslovacă, mult agreate de gospodine. In magazinele întreprinderi, „ara és Ékszerbolt Vállalat („Bijuteria“ budapestană) se pot găsi cele mai noi tipuri de ceasornice fabricate în U.R.S.S. ca „ Kirovski“, ceasornic ferit de prăfuire, cu cadran multicolor; ceasornicile „Zarea“ pentru femei, ce seamănă cu niște bijuterii; „Ural“, ceasornice deosebit de rezistente pentru lucrătorii care au munci grele. . ’Petrodrovoreţei ceasornice speciale, cu cifrele în relief, pop.ru, croi, şi altele. De la începutul anului, populaţia Ca-pitalei a cumpărat peste 50.000 de ceasornice, cele mai căutate continână să fie cele de marca „Pobeda“. Sunt bine aprovizionate şi magazinele alimentare. Se remarcă în special gustul şi ingeniozitatea cu care sunt ambalate mărfurile. şi unităţile pentru aprovizionărea călătorilor din gările principale, de pildă, castraveţii muraţi sunt împachetaţi în, pungi de nylon, cu zeamă cu tot. Foarte multe familii se pregătesc pentru tradiţionala tăiere a porcului. Intr unul din ziare a apărut o caricatură caracteristică umorului pestan. Caricatura reprezintă o pereche admirînă un elefon uriaş. — „Mai bine l-am tăiat pe ăsta“ — spune soţia — căci astfel am putea trimite gustare la toţi care o aşteaptă. DE-ALE CIRCULAŢIEI Circulaţia constituie o problemă deosebit de importantă pentru autorităţi. Bunăoară, parcul de vencole existent poate satisface anevoios cerinţele populaţiei de peste 2 milioane, a Capitalei R. P. Ungare. Pe Ungă autobusele, troleibusele moderne, pe străzi mai circulă multe vehicole, în special tramvaie demodate. In orele cu mai mare aglomeraţie, în uşile tramvaielor oamenii atîrnă un ciorchini, urcarea şi coborirea se face pe oricare uşă a tramvaiului şi metroul circulă „la stingă din care cauza, odată, în loc de parcul orăşenesc era să „ancorez“ în direcţia opusă, tocmai în piaţa „Vörösjaarthy“. De asemeni, nu face faţă nevoilor nici parcul de taximetre. Traficul de călători este executat de maşini „Wartburg“, destul de aspectuoase, dar cam neîncăpătoare. Se găsesc şi taximetre „Pobeda“, mai bine zis nu se găsesc nici acestea, nici celelalte, fiind neîndestulătoare. Imensa circulaţie se desfăşoară însă fără zgomot. Pe raza Capitalei, maşinilor le este interzisă claxonarea, şi nici poliţiştii din serviciul circulaţiei nu utilizează fluierul. In schimb, semnalizările de direcţie, de lumină, sunt obligatorii, şi respectate cu cea mai mare seriozitate. In contradicţie cu tramvaiele, în metrou, numărul călătorilor este limitat cu stricteţe, uneori chiar redus in mod exagerat. Este un lucru foarte bun sistemul biletelor prin corespondenţă, vehicolele puţind fi schimbate de 4 ori pe parcurs, ceea ce face posibilă străbatereaunei distanţe mari cu un singur bilet. Ca o dovadă a faptului că îmbunaţirea ei cu anei constituie o preocupare permanentă a Ditreprinderitor competente, s-a iniţiat o arci eta de mare amploae in rţi hirile călătorilor, pe tema „Tje unde şi oină uuds" (Honn an-Iipyu), pe baza căreia se stabileşte voivoia înfiinţării de ngi liră., Respectiv a sporirii mijloaceor de circulaţie pe un anumit traseu, etc. In baza anchetei s-a staabilit, de pildă, necesitatea înfiinţării unei Unii între suburbiile Pesterzsébet şi Csepel. BUDAPESTA PRIVEŞTE SPRE VIITOR Sub conducerea înţeleaptă a Partidului Muncitor Tgp Socialist Ungar, eroica clasă muncitoare din R P Imnnrn a intreprins o numefl titquipă pentru refacerea distrugerilor contrarevoluţiei din toamna anului ,'956. fp mare parte, fipeste operă a şi fot acsavirsitfl. Preocuparea princimfă a oamenilor muncii din Budapesta este apupi, dezvoltarea, infrunţuseţarea pe mai departe a papţţifieţ, spre a face vipţţi ţjţ cg şi vmj. plăcută şi mai confortabilă. In deosebi, în cariere ip mmmitqieşti, construcţiile de blocuri noi, de adevărate oraşe vincOpreşti continuă cu imensitate. Planul de dezvoltare a oraului pe anul 1959 prevede investUii in valoare de gff minPUTtP lie igrinţi. In anul ce urfjipasft, se va extinde reţeaua cc iluminat cu lămpi fluorescente. In strada erjorat re coi, trăieşte un spital hqu, iar sectia de pptuatie a spit Hului Istvăn va ţine l mizată. Vor continua lucrările de construcţie a Tectoplui vesel (Vigi színház), întimp ce interiorul Teatrului Mp.uác.pr va fi supus reparaţiilor generale. In grăădina zoologică se va reconstrui „casa zimbrilor“. In circumscripţia XI, se constuieşte o nouă fabrică de pline modernă şi tot in anul 1859 se vor termina hx.urile la intreprinderea de panificaţie din Rákoshegy. Pe lmngă fabrica da gheaţă din stradă Jász, se construieşte o ikagazie cu o capacitate de 10 ipgoane. In anul 1959 se va schiijiba şi aspectul malulis dî drept al Dunării, unde se afla străvechea cetate a Budei, cu numeroase monumente i itqfice, care ţn decursul vepiurilor au suferit numeroase siftcpciuni. Sume importante effortni se învestesc pentru zptfpurarpp acestei părţi a pruspiyt, care seva relTMjJn senm Btswiu al cupin-Pe inălţimile Budei se află vonumentfRid bystton al ie.eu- Thor (Ha%zbfistyq), de pe al părui lespede de piatră ți se desfășoară TftfllHffltf1 Panoramă % mtc&t& SfgtfAN IZSÁK pasupini fescariior,. din Budapesta.^ e mărturie a vremurilor de mult apuse „Priviţi bolovanul acesta tovarăşi ! El este documentul cel mai convingător al vremurilor crîncene în care autrăit strămoşii noştri. Cîte n-ar putea povesti dacă ar şti vorbi!“. Oameni adunaţi în jur erau delegaţi sosiţi din toate comunele şi satele raionului Reghin. Veniseră la colectiviştii şi întovărăşiţii din Batoş pentru a învăţa din experienţa muncii lor. Printre ei erau ţărani muncitori care mai ieri-alaltăieri, slugi şi birişi la chiaburi, arendaşi sau moşieri, astăzi preşedinţi de gospodării agricole colective, de întovărăşiri agricole, secretari ai organizaţiilor de partid comunale şi săteşti, conducători ai sfaturilor populare şi ai organizaţiilor de masă. Asupriţii de ieri, azi reprezentanţi ai adevăratului stăpîn, poporul. In drum de la gospodăria agricolă colectivă pe care o vizitară spre căminul cultural se abătură puţin şi înconjurară pentru moment bolovanul mare de forma unei prisme dreptunghiulare aflat lingă gardul din faţa bisericii lutherane. 111 priviră, cu luare aminte şi ascultau cu atenţie cuvintele, agitatorului. Pe el,se făceau pe vremuri decapitările ţăranilor iobagi, ale strămoşilor noştri — spunea acesta. I Acei care nu mai puteau îndura batjocura şi umilinţa, acei care nu puteau îngădui să li se ia şi ultima I bucată de mămăligă, se ridicau la I luptă. Cutii s-au sfîrşit aceste lupte, aceste răscoale împotriva robiei şI a exploatării le ştim cu toţii. Măr- Iurie este şi această piatră din faţa noastră. Instinctiv oamenii căutau parcă să găsească urme. Ele însă nu se I mai văd. Au dispărut cu timpul, aşa cum dispărură toate acele orînduiri de cruntă exploatare Peste bolovan s-a depus un strat subţire de muşchi de culoare verzuie. Peste amintirile oamenilor însă nu. Ea rămîne veşnic trează. Viaţa nouă epre a înmugurit -o în ţara noastră după 23 August 1944 fi prins rădăcini adîpci şi jîp Baţoş. Moşiilelpi AUner şi iPtaişqţmr pp fost împărţite celor peste 200 de familii de ţărani fără pamînt. ,Unindu-şi pâmîntul în anui 1940 ţaranii muncitori din Batoş auformat o gospodărie agricolă colectivă. Gospodăria lor a fost pr.Lptre primele gospodării agricole colective din regiunea noastră. Atunci au fost numai 59 de familii cu o sută şi ceva de hectare. Astăzi sunt 247 familii cu 1.213 hectare şi cu un fond decorp — pupă (cum spunea tovarăşul Gpg.ing ^igrel secretarul organizaţiei de baza a gospodăriei colective — a depăşit de mult modesta sumă de un milion .lei. GRAIULCIFRELOR Numărul familiilor de colectivişti care au construit case noi este de 22. In 15 case există aparate die radio. 12 colectivişti şi-au cumpărat biciclete, alte 12 familii mobilă nouă, 90 laptă din colectivişti au vaci cu lapte ... La Satoş în toamna aceasta au fost utilizate ca niciodată, mai piuite forţe pentru înfruiaps,copipii pomupei. popupi, maghiari, gerpraui, oameni de diferite naţionalităţi dar uniţi prin ţelul cpraup — crearea unei vieţi mai bune şi mai fericite — au efectuat sute,poate pindepre muncă voluntară pentruconstruirea unui parc în mijlocul corunei, pentru spoirea gardurilor, a , pereţilor ,caselor, pentru repararea clădrilor, instituţiilor culturale şi de .stpt, pentru gurăţirea şanţurilor şi amenajarea ,druţnpr,i|or. Botoşpl ,a te astăpi ,pu .mai seamănă cu jcel de ,itu,i. Adînce tranofpr.,toare 9 găspn ,pu upniai îp j&chppbarea pvfăţişprii ci şi iu transformările mari ce au avut şi au 'lac în .conştiinţa oameni|W Rîpia gheorghe, Katiiba itoan, iFlprea Mftria. ^pros ăițăptqn nu pe .sftesc să vorbească .despre faptul ,qji în .trecut ppfost analfabeţi.Nu,paptru că n-au fost din vina lor. Vina .9 poartă jţccjia rute erpp iptepesaţi UU a tUue .tărăniuea ţip .peştHpţă /}p carte. «Gje ap .facpt aceşti oppppi .îndată ce ii ,s-a orient de a învăţa ? Un moment au şovăit, apoi au ascultat îndemnul comuniştilor, al .daşcălilor şi Âijiyăţătţqri■lor şi s-pu ,pus pe b.pqhp. A fost ,mai greu ,ca arabul — spuneappp# ,di,n.tre dânșii. Route. ț)ar UP izbu- 4iii totuşi împreună trăpp .îpppcitp fi .ctțsL- tăm pare să pică expresia ie^ei celor ,20 de tineri pe formea/ă vaj mixjt al căminului cultura-}. Ei pîptă ,dorpe romîneşti, balade m^L- gtiiare şi ciptece folclorice şi revoluţionare germane, eî aptă qpyîptul „pace“ în trei limbi dar cu acelaşi ipţerţeş. ,Ci:ptq înfrăţirea, viaţa nquă lipsită de extdpaiare şi lunginţi-Gintleriaitea-La intrarea în comună impunătorul panou pr,ey,es,t.es,te odiatorul: „Comună cornplut cooperat i,virată “■ jlipdcva la picioarde pnni gard, ujj fcoioyup îppegrit jjle pțoi șj yîpt, apoperit $e ppd?ă sță pint- Bfept mărturie a sxsspițfBfif ^cm,utt .appsc. 1. OPREA fogaipgsil .