Steaua Roşie, februarie 1959 (Anul 8, nr. 674-681)

1959-02-04 / nr. 674

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SF­ATU­LUI PIQPU­­'AR ____________ AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE Anul VIII. Nr. 674.­­ Miercuri, 4 februarie 1959. 6 pagini — 20 bani Lucrările celui de al XXI-lea Congres extraordinar al P.C.U.S. Şedinţa din după amiaza zilei de 2 februarie MOSCOVA (Agerpres). — La şedinţa de luni după amiază a celui de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. primul a luat cuvîntul Victor Grişin, preşedintele Consi­liului Central al Sindicatelor din U.R.S.S., care numără 52 milioane de membri. Referindu-se la sarcinile sindi­catelor sovietice, vorbitorul a subliniat că în primul rînd ele vor acorda ajutor mișcării patriotice a oamenilor muncii sovietici pen­tru îndeplinirea înainte de termen — în 5—6 ani — a planului septe­­nal de dezvoltare a economiei na­ţionale a U.R.S.S. Aleksandr Zasiadko, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., s-a ocupat în cuvîn­tul său de problema folosirii efi­ciente, juste, a investiţiilor şi a criticat aspru fosta conducere a Gosplanului U.R.S.S. pentru lipsu­rile sale în acest domeniu. Următorul vorbitor, Vitalii Titov, prim-secretar al Comitetului re­gional Harkov al P.C.U.S. — una din cele mai importante regiuni industriale din Ucraina — a vor­bit despre succesele realizate de această regiune între cele două congrese și s-a ocupat de sarcini­le regiunii în septenal. A urmat la cuvînt Ishak Raz­­zakov, prim secretar al C. C. al Partidului Comunist din Kirghi­zia, care a propus, printre altele, includerea în planul septenal a unor măsuri legate de valorifica­rea zăcămintelor carbonifere și de executarea unor construcţii fero­viare în republică. Ivan Rebin, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist din Estonia, a vorbit despre dezvoltarea impe­tuoasă a industriei şi agriculturii Estoniei, în trecut anexă agrară şi furnizoare de materii prime a ţărilor capitaliste, iar astăzi o republică socialistă industrial­­agrară. Semion Ignatiev, prim-secretar al Comitetului regional din Tata­ria al P.C.U.S. a arătat că în a­­ceastă republică planul septenal poate fi îndeplinit într-un termen mai scurt şi a relevat existenţa unor rezerve pentru realizarea unor importante economii de mij­loace. In numele Partidului Comunist din Algeria, a poporului algerian Congresul a fost salutat de Larbi Buhan­, prim-secretar al Partidu­lui Comunist din Algeria, care a relevat participarea comunistilor algerieni la lupta pentru elibera­­(Continuare în pag. 6-a) Vizita delegaţiei P.M.R. la uzina „Kalibr“ din Moscova MOSCOVA — Corespondentul Agerpres transmite : Luni după amiază colectivul cu­noscutei uzine de instrumente de precizie „Kalibr“ din Moscova a primit ca oaspeţi pe tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu şi Leonte Răutu, mem­brii delegaţiei P.M.R. care parti­cipă la lucrările celui de-al XXI- lea Congres extraordinar al P.C.U.S. Delegaţia Partidului Muncito­resc Romín, însoţită de tov. Mihai Dalea, ambasadorul R. P. Romí­n, la Moscova, a fost întîmpinată la intrarea în întreprindere de Viktor Hohluşin, directorul uzinei, Timofei Romanov, secretar al co­mitetului de partid, de reprezen­tanţi ai organizaţiilor sindicale şi de comsomol. Victor Hohluşin a povestit oas­peţilor despre trecutul şi prezentul uzinei, despre perspectivele ei de dezvoltare tehnică, despre colec­tivul muncitorilor şi tehnicienilor care alcătuiesc o verigă de mare însemnătate în industria sovietică. Într-una din halele uzinei se a­­dunaseră în jurul a 1.500 de oa­meni. Deasupra tribunei improvi­zate îmbrăcată în roşu şi înconju­rată cu flori se afla portretul lui V. I. Lenin. Sub portret, muncito­rii aşezaseră chemarea care a ră­sunat în repetate rînduri în cursul acestei zile la uzina „Kalilor“ . „Trăiască prietenia veşnică şi de nezdruncinat dintre poporul sovie­tic şi poporul român Apariţia conducătorilor partidu­lui nostru a fost întîmpinată cu îndelungate aplauze. Preşedintele Comitetului sindi­cal, a deschis mitingul. El a mul­ţumit tovarăşului Gheorghe Gheor­ghiu-Dej şi celorlalţi conducători ai Partidului Muncitoresc Român pentru vizita făcută în uzină, pen­tru întîlnirea cu colectivul ei. Oaspeţii au fost apoi salutaţi de Anatoli Sazonov, secretarul uneia din organizaţiile de bază ale P.C.U.S. din uzină. Sazonov a vorbit despr­e creşterea neîncetată a puterii şi măreţiei lagărului so­cialist în frunte cu Uniunea So­vietică, despre " contribuţia ţării noastre la întărirea comunităţii ţărilor socialiste. Muncitorul Nikolai Sapaskov­­ expune în cuvîntarea sa succesele­­ însemnate pe care le-a obţinut u-­­ zina în întrecerea din preajma ce-­­ lui de-al XXI-lea Congres al­­ P.C.U.S. Colectivul şi-a îndeplinit­­ planul pe anul trecut la 20 decem­brie, dînd o producţie suplimentară în valoare de 4 milioane ruble. — Sîntem pătrunşi de sentimen­te de mîndrie faţă de patria noas­tră socialistă — a spus el. Cînd noi am construit uzina aceasta e­­ram singurii în lume care mer­geam pe calea spre o lume nouă. Acum familia noastră a crescut. Este alături de noi şi România, ale cărei succese pe drumul socialis­mului ne umplu inima de bucurie. Oratorul a ţinut să felicite din (Continuare în pag. 6-a) , ca pstz și $£ turmism. g­g/oigy€ Intovărăşirea .«Unibnbrgss** „Şi noi vom face ca voi“. Aşa au spus ţăranii muncitori din Petri­­laca cu ocazia inaugurării întovă­răşirii din Mura Mare. A trecut de atunci doar puţină vreme. In acest timp însă, ţăranii muncitori din Petrilaca s-au fră­­mîntat şi s-au sfătuit pentru a porni pe drumul cel nou în viaţă. Mult au învăţat ei din conferinţele mute la cămin. Poate puţini sunt aceia care n-au făcut calcule des­pre veniturile ce le pot realiza ţăranii muncitori de aici prin uni­rea parcelelor. Numai prin înlătu­rarea haturilor se pot cîştiga peste 50 ha teren, care cultivat cu grîu pot aduce anual ţăranilor munci­tori din Petrilaca un plus de peste 75.000 kg grîu. Nu mai vor­bim de sporurile de recoltă ce se pot realiza prin lucrarea pămîn­­tului în comun, cu mijloace meca­nizate şi după metodele agrotehni­ce înaintate. Despre toate acestea au vorbit mult membrii de partid, deputaţii etc. Atunci nu-i întîmplător că după înfiinţarea întovărăşirii din Mura Mare zi de zi alţi şi alţi ţărani muncitori din Petrilaca au înain­tat cereri pentru înfiinţarea înto­vărăşirii în satul lor. Şi iată că în ziua de 1 februarie la Petrilaca a fost mare sărbătoare. In această zi 178 familii au pus bazele unei pu­ternice întovărăşiri. Cinstind Cen­tenarul Unirii, întovărăşiţii din Petrilaca au dat numele întovără­şirii lor „Unirea“. Legumicultorii la lucru Anul trecut, de pe urma cultivă­rii legumelor şi zarzavaturilor co­lectiviştii din Sîntana de Mureş au realizat un venit de peste 132.000 lei. Pentru mărirea venitu­rilor băneşti precum şi pentru a contribui şi mai mult la aprovizio­narea cantinelor oraşului Tg. Mu­reş, ei au hotărît ca în cursul aces­tui an să­ acorde o mai mare im­portanţă acestei culturi. In acest sens încă de pe acum ■legumicultorii gospodăriei colec­tive au­ pregătit 100 m­p răsadniţe în care au semănat deja seminţele de ridichi In total colectiviştii vor pregăti ceste 400 m­p răsadniţe, în care vor produce năsadul necesar pen­tru grădina de legume a gospodă­riei colective. De la 67 la 194 înfiinţată la sfîrşitul anului 1954, întovărăşirea „30 Decem­brie“ din Băla, raionul Reghin, se dezvoltă an de an. Rezultatele­ ob­ţinute de întovărăşiţi, prin munca în comun au demonstrat tuturor ţăranilor muncitori din sat supe­rioritatea sectorului agricol coope­ratist. Astfel, faţă de 67 familii cu 73 hectare pămînt cît erau la în­ceputul anului trecut, acum numă­rul membrilor în întovărăşirea „30 Decembrie“ a ajuns la 194 cu 313 ha pămînt. In luna ianuarie de exemplu au fost primite în rînd­ul întovărăşiţilor 18 familii cu 44,87 ha, încă de la înfiinţarea întovără­şirii, o preocupare de seamă a membrilor a fost crearea şi dezvol­tarea verii obşteşti. întovărăşiţii şi-au procurat în comun maşini de semănat, prăşitori, oi, au plantat viţă de vie etc. Pînă la sfrîşitul a­­nului trecut valoarea fondului de bază al întovărăşirii a ajuns la 39.000 lei. . In CLIŞEU, atertstul Nyilas Alexandru agitator în cadrul secţiei motoare, în timpul unei pauze, citeşte din raportul tov. N. S. Hruşciov la cel de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la Atelierele auto nr. 2 din Tg. Mureş, au privit cu un interes deosebit lucrările celui de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. Fiecare muncitor, tehnician şi inginer să realizeze Cît mai multe economii în producţie Chemarea adresată muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din întreaga ţară de colectivele a 8 întreprinderi din Capitală Plenara C. C. al P.M.R. din ţii muncii, de reducere a consumu- 26—28 noiembrie 1958 a pus­iu­rilor specifice de materii prime şi faţa colectivelor de întreprinderi materiale şi de îmbunătăţire a sarcina reducerii accentuate, în calităţii produselor, acest an, a preţului de cost al pro- Recent, colectivele a­u între­ Prin creşterea productivităţii muncii, scăderea preţului de cost — pe baza redu­cerii consumurilor specifice de materii prime, materiale, energie şi combustibil — şi îmbunătăţirea calităţii produselor . ECONOMII DE PESTE 16.000.000 LEI. duselor. Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la plenară a arătat importanţa deosebită a re­ducerii preţului de cost, pentru sporirea acumulărilor statului, pentru dezvoltarea economiei na­ţionale şi creşterea nivelului de trai al poporului, subliniind că lupta pentru micşorarea costurilor de producţie în toate ramurile economiei naţionale, în toate în­treprinderile, este o sarcină eco­nomică centrală. Răspunzînd cu entuziasm sarcinilor puse de par­tid, muncitorii şi tehnicienii din fabrici şi uzine îşi îndreaptă aten­ţia în cadrul întrecerii socialiste, spre realizarea de economii cît mai mari în producţie, pe baza valori­ficării mai­­ intense a rezervelor interne de creştere a productivită­prinderi din Capitală — hotărite să-şi sporească contribuţia la mă­rirea acumulărilor statului — au luat iniţiativa patriotică de a in­tensifica şi dezvolta multilateral lupta fiecărui muncitor, tehni­cian şi inginer, pentru economii cît mai mari în producţie, adre­­sînd în acest sens o însufleţită chemare către toate colectivele de întreprinderi din ţară. In lumina sarcinilor puse de ple­nară, colectivele celor opt între­prinderi au analizat şi au dezbătut cu spirit de răspundere, în adu­nări de partid deschise şi în gru­pe sindicale, prevederile planului pe acest an. Participanţii la aceste adunări au arătat, dînd numeroase (Continuare în pag. 4­ a) Chemarea siderurgiştilor hunedorersi către cei din Reşiţa Pentru o producţie sporită de oţei, ion­ta şi laminate! Datorită grijii permanente pe 1: 17.710 tone laminate la lami­­nare partidul şi guvernul o­norul 800 etc. Productivitatea acordă industrializării socialiste muncii a crescut, faţă de 1957, a ţării. Combinatul siderurgic cu 23,77 la sută, depăşindu-se Hunedoara a fost înzestrat în sarcina de plan cu 3,83 la sută, wvm^HBBvanaaEiwaaaH ■mmiiwwi» vnranaKatsaaaeawracruiMcs'MzxKsaBnBMMV« © Pe baza ridicării cu cel puţin 10 la sută a indicilor de utilizare a agregatelor siderurgice colectivul Combi­natului siderurgic Hun­edoara se angajează să dea în a­­cest an peste prevede­rile planului: 30.000 tone cocs metalurgic 20.000 tone aglomerat feros 40.000 tone oțel Martin jt 5.000 tone oțel electric­­ 20.000 tone fontă 40.000 tone blumuri 6.000 tone laminate @ Productivitatea mun­cii va creşte cu 5 la sută faţă de plan . Economii de peste 12 milioane lei, de an cu agregate noi, de înaltă perfecţiune tehnică şi de mare productivitate, devenind princi­palul producător de metal din patria noastră. Anul trecut co­lectivul de muncitori, tehnicie­ni şi ingineri al acestui combin­i­nat a desfăşurat o activitate­­ rodnică, obţinînd succese în­semnate în îndeplinirea şi depă­şirea sarcinilor de plan. Astfel au fost realizate, peste preve­­­­derile planului, 39.700 tone cocs,­­ 51.570 tone aglomerat, 26.000 tone oţel Martin la oţelăria nr. iar prin reducerea preţului de cost s-au obţinut, prin eforturi proprii, economii de 16,5 mi­­oane lei. In acest an, bazîndu-se pe experienţa dobindită, întregul colectiv al Hunedoarei a trecut cu hotărire la înfăptuirea sar­cinilor mari şi de răspundere pe care plenara C.C. al parti­dului din noiembrie 1958 le-a pus în fața industriei noastre siderurgice. Recent, siderurgis­(Continuare în pag. 4-a)

Next