Steaua Roşie, februarie 1959 (Anul 8, nr. 674-681)

1959-02-04 / nr. 674

Substație electrică la Kuiliuk, R.S.S. Uzbecă In foto: montarea unui transformator la substația Kuiliuk. Agricultura septenalului Bazîndu-se pe sprijinul nelimi­tat şi pe activitatea creatoare a tuturor oamenilor muncii sovietici, Partidul Comunist al Uniunii So­vietice a dus muncă organizatori­că şi politică uriaşă, a stabilit cele mai actuale probleme ale dezvol­tării agriculturii, a­ condus lupta întregului popor sovietic pentru transpunerea în viaţă a progra­mului dezvoltării radicale a agri­culturii, trasat de Plenara din septembrie 1958 a C. C. al P.C.U.S. Sarcinile puse în faţa agricul­turii sovietice în actualul plan septenal sunt într-adevăr gigantice. Conform cifrelor de control ale dezvoltării economiei naţionale a U.R.S.S. producţia agricolă glo­bală urmează să crească de apro­ximativ 1,7 ori, între care produc­ţia de cereale pînă la 10—11 mi­liarde poduri, producţia de sfeclă de zahăr — la 70—78 milioane tone, de bumbac brut — la 5,7— 6,1 milioane tone, de carne (tăia­tă) — la cel puţin 16.000.000 tone, de lapte — la 100—105 milioane tone. Cifrele de control stabilesc orien­tarea principală în dezvoltarea agriculturii în anii septenalului. Ele indică proporţiile juste în dez­voltarea principalelor ramuri ale producţiei agricole, ţinînd cont de satisfacerea necesităţilor crescînde ale populaţiei şi ale ţării de pro­duse alimentare şi de materii pri­me agricole. Unul dintre cei mai importanţi indici sintetici ai activităţii între­prinderilor agricole (colhozuri şi sovhozuri) este producţia la 100 hectare de teren agricol, care ca­racterizează folosirea pămîntului ca mijloc de producţie principal. Planul septenal prevede să se a­­tingă un nivel de producţie la principalele produse agricole pe 100 hectare de teren agricol, care să fie­ superior nivelului actual de producţie agricol al S.U.A. în uni­tăţi de măsură similare (în chin­tale). Cifrele de mai sus reflectă în mod elocvent superioritatea marii producţii agricole socialiste. Planul septenal prevede înfăptui­rea unei serii de măsuri impor­tante în vederea sporirii recoltelor la culturile agricole. Obţinerea sistematică a unor recolte mari este posibilă numai în urma intro­ducerii unui sistem agricol ştiinţi­fic aplicat la condiţiile diferitelor zone economice şi la fiecare gos­podărie în parte, în urma specia­lizării continue şi a îmbunătăţirii repartizării producţiei agricole. In­troducerea unui sistem ju­st în a­­gricultură este o problemă de­ o mare importanţă de stat. Se va dezvolta de asemenea chimizarea agriculturii. Cantitatea de îngră­şăminte minerale puse la dispozi­ţia agriculturii va creşte în anul 1965 de trei ori. Se va intensifica­ aprovizionarea colhozurilor şi sov­hozurilor cu mijloace chimice pen­tru lupta împotriva dăunătorilor şi a bolilor plantelor agricole, pre­cum şi împotriva buruienilor para­­zitare. In şapte ani agricultură sovietică va primi peste 1.000.000 de tractoare, aproximativ 400.000 combine cerealiere şi multe alte maşini şi utilaje. Linia principală în dezvoltarea agriculturii rămîne şi în perioada septenalului sporirea pe toate căile a producţiei de cereale. Siberia, Uralul, ţinuturile din jurul Volgăi, R. S. S. Kazahă vor continua să fie principalii producători de ce­­reale-marfă. In Ucraina.Caucazul de nord, în zona centrală de cer­noziom, alături de dezvoltarea gospodăriei cerealiere va fi extinsă simţitor cultivarea de plante teh­nice şi creşterea vitelor de mare productivitate. U.R.S.S. S.U.A. 1965 1957 Cereale 329—360 280 Cartofi ''294 19 Zahăr 18,5—20 4,1 Carne (tăiată) 32 29 Lapte 200—210 101 Lînă 1,1 0,2 Şapte mîMaaiae tie laenlitfe în medital sătesc In anii septenalului în satele Uniunii Sovietice vor fi construite peste 7.000.000 de locuinţe. Dacă la acest număr se mai adaugă cele 15.000.000 de apartamente care vor fi date în folosinţă în oraşele şi aşezările muncitoreşti ale ţării, oa­menii sovietici vor primi în anii septenalului peste 3,5 m­p de spaţiu locuibil pe cap de locuitor. Institutele de proiectări elabo­rează proiecte de locuinţe bine a­­menajate din elemente prefabri­cate. Recent au fost elaborate o serie de variante de locuinţe individuale. S-a început construirea unei clă­diri cu un etaj în care toate ele­mentele, pereţii exteriori şi cei in­teriori au fost fabricate pe cale industrială. Această clădire este alcătuită din două apartamente cu o suprafaţă locuibilă de cîte 37 m­p. După prototipul primei clădiri realizate prin metode industriale pentru sate, vor fi construite multe clădiri în regiunile rurale ale U­­niunii Sovietice. Printre norii de particule cosmice La facultatea de fizică a Uni­versităţii din Moscova de pe coli­nele Lenin se desfăşoară susţine­rea proiectelor de diplomă. Deose­bit de mare este animaţia în rîn­­durile celor ce studiază natura ra­zelor cosmice. Intr-adevăr, lansa­rea primei rachete interplanetare din lume deschide orizonturi mari în faţa tinerilor cercetători îşi susţine diploma Albert Lebe­dev. Studentul vorbeşte despre re­zultatele pe care le-a obţinut în studierea naturii razelor cosmice în regiunea de mare altitudine a masivului Pamir, despre nume­roasele experienţe pe care le-a efectuat acolo. Anul acesta 23 de studenţi de la catedra de fizică a razelor, cosmice îşi susţin proiectele de diplomă. Ei termină Universitatea în epoca cînd ştiinţa care se ocupă­ de razele cosmice se dezvoltă într-un ritm neobişnuit de rapid. Profesorul Aleksandr Ignatievici Lebedinski de la catedra de raze cosmice declară că acum 10-15 ani despre razele cosmice se ştia numai că sunt nişte particule care ne par­vin de undeva din spaţiul îndepăr­tat al universului, particule care au fost în drum, poate timp de zeci de milioane de ani înainte de a ajunge pe pămînt, se ştia că ele au o energie uriaşă şi se depla­sează aproape cu aceiaşi viteză ca şi lumina. Aceste particule nu ajung la su­prafaţa pămîntului. Ele nu ating nici măcar staţiunile situate la cea mai mare altitudine, aşa cum este aceea din Pamir unde a lu­crat pînă nu de mult studentul Le­bedev. Particulele nu ajung pe pă­mînt pentru că nucleele acestor atomi proveniţi din spaţiu dezinte­grează nucleele atomilor aerului, se dezintegrează ele însele şi nu­mai fragmentele lor pot fi captate cu ajutorul aparatelor instalate pe pămînt. In ultimele decenii radiaţia cos­mică primară, adică acea radiaţie care pătrunde în atmosfera teres­tră din afară, a devenit accesibilă observaţiilor cu ajutorul aparate­lor de care dispun fizicienii. Oa­menii de ştiinţă au început să monteze aceste aparate pe bordul rachetelor. Cu toate că rachetele se aflau dincolo de atmosferă numai cîteva minute, ridicîndu-se la o altitudine relativ mică — 100—150 km — se părea că sarcina principală a fost îndeplinită. Oamenii de ştiință au căpătat posibilitatea de a obser­va razele cosmice primare. Atunci însă cînd au fost lansaţi sateliţii­ artificiali ai pămîntului, s-a con­statat că tot ce este mai intere­sant se va afla abia, de acum înainte. Sateliţii pămîntului s-au ridicat considerabil mai sus decît rache­tele. Cu ajutorul aparatelor insta­late pe bordul sateliţilor s-au fă­cut observaţii timp îndelungat. S-a stabilit că în afara particule­lor care ne parvin din spaţiul cos­mic îndepărtat există un mare nu­măr de particule care înconjoară planeta noastră. Aparatele insta­late pe sateliţi au înregistrat la o înălţime de 1.000—1.500 km inten­sitatea radiaţiei cosmice, consta­­tîndu-se că ea depăşeşte de apro­ximativ 1.000 de ori valoarea ad­misă pînă acum. S-a aflat că în jurul Pămîntului există un nor de particule cosmice de mare energie care totuşi nu pot nici să cadă pe pămînt, nici să zboare în altă par­te pentru că sînt reţinute de cîm­­pul magnetic terestru. Această descoperire cu totul neaşteptată a schimbat într-o mă­sură foarte mare toate presupune­rile de pînă acum în privinţa raze­lor cosmice. In prezent o princi­pală sarcină este depăşirea limi­telor acestor nori, a limitelor cîm­­pului magnetic al pămîntului. Nu­mai acolo se va putea observa a­­devărata radiaţie cosmică pri­mară. Exploatarea spaţiului cosmic a­­bia începe. Numai 15 luni ne des­part de momentul cînd primul sa­telit sovietic a părăsit pămîntul. Şi iată că racheta cosmică sovieti­că s-a depărtat pentru totdeauna de pămînt. De aceea, putem spera că chiar generaţia noastră va fi martora unor cercetări multilate­rale în spaţiul cosmic. (După „Trud“) Centralele electrice de rHtoroh. Cifrele de control ale dezvoltării economiei naţionale a U.R.S.S. pe anii 1959—1965 prevăd o dezvol­tare grandioasă a operei de electri­ficare a ţării. Este suficient să facem următoarele comparaţii. Da­că în perioada 1952—1958 creşte­rea globală a producţiei de energie electrică s-a cifrat la aproximativ 130 miliarde kWh, adică circa 19 miliarde kWh anual, în perioada 1959—1965 sporul total va fi de 270—290 miliarde kWh, adică în medie 38,5—41,5 miliarde kWh pe an, cu alte cuvinte se va mări de peste două ori. Ce înseamnă a­­ceasta ? Aceasta înseamnă în primul rînd că în anul 1965 producţia de energie electrică calculată pe cap de locuitor va fi de peste 2.250 kWh, în comparaţie cu aproxima­tiv 1.030 kWh în anul 1957. Aceasta înseamnă că nivelul de înzestrare electroenergetică a mun­cii va creşte de peste 30 ori faţă de anul 1913 (în timp ce în 1957 acest nivel depăşea de numai 20 de ori cel al anului 1913). Ca ur­mare se va ridica considerabil pro­ductivitatea muncii în întreaga economie naţională. Pentru a se asigura un aseme­nea program grandios de produc­ţie a energiei electrice, este nece­sar să fie desfăşurată într-un ritm rapid, fără precedent, construirea de centrale electrice. Pe baza unor corelaţii cunoscute se poate afirma că pentru producerea cantităţii plănuite de energie electrică este necesar să fie folosită puterea cen­tralelor electrice de ordinul a 108—112 milioane kW. De aceea, în perioada 1959—1965 urmează să fie date în exploatare centrale electrice cu o putere totală de cel puţin 58—60 milioane kW, adică în medie cîte 8—9 milioane kW a­­nual. (In ultimii doi ani au intrat în funcţiune cîte 5—6 milioane kW). Această sarcină necesită o dezvoltare puternică a construcţiei de maşini energetice şi noi soluţii tehnico-ştiinţifice raţionale din­­ punct de vedere economic.. . din prevederile septenalului

Next