Steaua Roşie, aprilie 1959 (Anul 8, nr. 690-698)

1959-04-01 / nr. 690

In prag de sezon la Tuşnad Mi-a veni grea şi oarecum peste mînă să notez ceea ce mi se spunea deodată. Atlta exu­beranţă, atîtea noutăţi şi vese­lie cită caracteriza colectivul cultural al staţiunii de odihnă Tuşnad, îmi deruta şirul între­bărilor pe care mi-l fixasem. Ne surprinsese de la început tinereţea, în ansamblu, a co­lectivului, tineri prin ani şi fapte: Giurcă Elena — biblio­tecară, o fetiţă cu două cosiţe (gen elevă), tovarăşul Neacşu — responsabilul cultural, Ba­­lotescu Ilie — responsabil cu prunca sportivă şi tovarăşa Maria (dînsa susţine Mariana) Castane „solista“ echipei cul­turale, îndrăgostită de romanţe şi cîntece populare. Fiecare are resortul său, fiecare rezultatele sale, pe care voia să ni le adu­că primul la cunoştinţă. Şi le notarăm, căci ele denotă mun­că, strădanie. Deşi în timpul iernii capaci­tatea staţiunii este redusă, to­tuşi număr­ul cărţilor citite constituie un spor considerabil faţă de aceeaşi perioadă a anu­lui trecut. Numai într-o lună şi jumătate s-au citit 354 de cărţi de diferite genuri, s-au organizat, cu succese remarca­bile seri şi montaje literare pe teme ca: „Furtunosul an 1907“, poeziile lui George Coşbuc, To­­pîrceanu şi altele. Deosebit de valoroase s-au dovedit „Jurnalele vorbite“ în cadrul cărora s-au permanen­tizat rubricile: „Tovărăşie, prietenie, dragoste“, „Cit de mare este neastîmpărul omu­lui“ şi „De toate, pentru toţi“. In cadrul lor, sunt dezbătute teme şi probleme mereu noi, interesante. In ziua cînd vizitam staţiu­nea urma să se ţină conferinţa despre „Importanţa istorico­­mondială a Congresului al XXI-lea al P.C.U.S.“, de către profesorul tîrgumureşan Bur­­dun Gheorghe, un foarte fer­vent vizitator al staţiunilor cu conferinţe organizate de S.R.S.C. Tovarăşul Balotescu sosise tocmai dintr-o excursie din împrejurimi şi vizitatorii nu se dovediră obosiţi, dorind să joace în continuare şah sau şu­­bah. Sunt apreciate concursuri­le de tenis de masă, toate cu di­plome şi să nu uităm dansul, din care, dacă s-ar putea, vi­zitatorii ar servi şi trei „porţii“ pe zi. Prin grija staţiunii şi a „fe­tiţei“ du cosiţe, la cantina nr. 5, la „Corvin“, situată mai la distanţă, s-a organizat o biblio­tecă mobilă. Brigada artistică de agitaţie, constituie „punctul forte“ al activităţii culturale, atît prin repertoriu, inspirat din faptele cotidiene ale staţiunii, cit şi prin interpretarea programu­lui. De altfel membrii brigăzii sunt convinşi că vor ajunge pînă la Tg. Mureş, în cadrul celui de-al V-lea Concurs pe ţară al echipelor culturale. In cadrul acestei brigăzi îşi desfăşoară talentele, tovarăşa Mariana, această fiică a mării, îndrăgostită acum de fălnicia şi majestuozitatea munţilor, veşnic verzi şi tineri prin brazii lor. * Dar mai e nou şi altceva la Tuşnad. Peste tot zugravii îşi pregătesc ustensilele, încep reamenajările şi zugrăvitul la pavilionul de băi, vor fi desti­nate odihnei alte trei vile, anul trecut folosite în alte scopuri. Se construieşte un cazan pen­tru baia caldă carbo-gazoasă, se aduce mobilier nou etc. In seră, mii de flori îşi încep viaţa, pentru a putea împodobi şi domoli, prin gingăşia lor sălbăticia regiunii şi incinta ochii vizitatorilor. De n-am mai fi avut şi alte probleme de urmărit, am mai fi putut afla multe despre via­ţa staţiunii. Iată de ce, am plecat cu re­gret, fără să putem audia repe­tiţia brigăzii şi să ne despărţim de acest harnic colectiv, din ca­re, fetiţa cu cosiţe s-a dovedit mamă a doi minunaţi copii, responsabilul sportiv de ase­meni. Insă, i­ubindu-şi munca ei reuşesc să rămînă mereu ti­neri şi veseli. P. ROMEO ! Ziarul nostru a primit cîteva telefoane, care sperăm­­ vor bucura pe cititori. Spicuim cîteva din ele. 1 ¤ Un fapt deosebit de îmbucurător pentru noi toţi şi­­ mai cu seamă pentru femei — ne-a informat conducerea f­reforului regional — e acela că printr-o analiză mai­­ amănunţită a reuşit să reducă costul la confecţionarea I unei garnituri de mobilă combinată, îmbunătăţind in­­ acelaşi timp calitatea. Regretăm că nu putem informa pe­­ cititori cu cît anume s-a redus o garnitură. Conducerea t­elefor­ului a omis­ acest „amănunt“ conştient sau in-I conştient, care pentru cumpărători are o mare importan­­­ţă. Sperăm că va da totuşi detalii pentru a satisface cu- V­riozitatea amatorilor de mobilă frumoasă. # • Trustul de alimentaţie publică din Tg. Mureş şi-a­­ anunţat în sfîrşit redeschiderea bufetului „Arieş“ care de­­ un an şi mai bine a stat închis pentru renovări genera-­­ le, şi a dat dispoziţii, în urma controlului efectuat la uni­­t­­ăţile din regiune, ca acestea să aibă pe Ungă impecabila­­ deservire şi... şerveţele de hîrtie. In felul acesta T.A.P.L.­­- ul, respectiv unităţile, vor deveni mai rentabile? 1 • Prin supraetajare două apartamente şi toate re­f­pendinţele au fost date în folosinţă la Tg. Mureş. Ele au­­ devenit realizabile prin eforturile susţinute (de aproape­­ doi ari) de cînd I.G.L.-ul a început să construiască 1 supraetajar din Piaţa Stalin nr. 54. Fericiţii locatari şi-au­­ şi „ocupat deja mult rîvnitele apartamente“. De acum ei­­ urmăresc nu voie de la balcoane amenajările de sistemati­­­zare şi înfrumuseţare a oraşului care înaintează vertigi-­ nos. Ei se bucură de condiţii deosebit de favorabile din­­ toate punctele de vedere. Avem oare motive să-i invidiem­­ pe locatarii supraetajării? Nu! Le dorim convieţuire plă- I cută iar I.G.L.-ului îi recomandăm să mai înceapă astfel­­ de construcţii, pe care după cum am văzut le termină­m într-un timp „record“. I • Mecanicii şi conducătorii auto de la I.R.T.A. Reghin­­ nu mai trebuie să-şi repare şi să-şi întreţină camioanele­­ în „garajul din stradă“, pentru că în s­flrşit, marile şi mo-­ dernele garaje din localitate s-au dat în folosinţă. I • La Topliţa a început construirea unui mare depo- I zit care va adăposti mărfurile aparţinătoare I.C.R.-ei din­­ localitate. Aşadar încă o problemă acută a fost rezol-­ vată la Topliţa. Odată cu terminarea depozitului sacii cu f1 făină, sticlele cu sirop şi vinuri, slănina, zahărul şi „alte­­ paste făinoase“ nu vor mai sta prin curtea depozitului , cum s-a obişnuit pînă acuma, ci aşa după cum e firesc,­­ sub cheie. Transportul alimentelor la Borsec se va face f in viitor cu dube ermetic închise.­­ Aceste măsuri „gospodărești“ dragi cititori au fost I luate spre regretul nostru al tuturor deocamdată de... I -aniHdv i 1 CH. .TOCACIU Pt. conformitate însămînţările de primăvară­­ în centrul atenţiei Asigurarea obţinerii de recolte bogate în acest an depinde în mare măsură de felul în care se execută însămînţările de primă­vară. Im multe locuri ţărănimea muncitoare, în frunte cu colecti­viştii, a pornit din vreme la exe­cutarea arăturilor şi însămînţări­­lor. In raionul Sîngeorgiu de Pă­dure de exemplu, pînă la 26 mar­tie s-au executat arături pe 62 la sută din suprafaţă şi s-a însămîn­­ţat 16,3 la sută din suprafaţa pla­nificată. Insă cu regret trebuie să consta­tăm că deşi timpul a fost şi este deosebit de favorabil muncilor a­­gricole de primăvară nu se des­făşoară în ritmul dorit. Comitetele raionale de partid şi sfaturile populare n-au luat măsurile nece­sare în vederea mobilizării ţără­nimii muncitoare pentru începe­rea din timp a arăturilor şi însă­­mînţărilor. Astfel se explică faptul că pînă la 26 martie planul la ară­turi pe regiune s-a realizat doar în proporţie de 17,2 la sută. Cum explică oare comitetul raional de partid şi sfatul popular raional Tg. Mureş rămînerea în urmă a arătu­rilor şi însămînţărilor ? Acest raion deşi a fost primul la înce­perea muncilor agricole de primă­vară a rămas în urmă atît cu ară­turile cît şi cu însămînţările. Mare rămînere în urmă se ob­servă la gospodăriile agricole de stat ceea ce demonstrează că nici trustul gostat şi nici conducerile gospodăriilor nu au privit cu des­tul simţ de răspundere campania însămînţărilor de primăvară. A­­ceastă rămînere în urmă a arătu­rilor şi însămînţărilor la gospo­dăriile agricole de stat nu este întîmplătoare, ea se datoreşte su­perficialităţii cu care s-au făcut pregătirile. Deşi cu mult timp în urmă s-a raportat terminarea completă a reparaţiilor la trac­toarele şi maşinile agricole în gospodăriile agricole de stat nici astăzi nu sunt terminate repara­ţiile, cum este cazul la G.A.S. Re­ghin. Se cere tragerea la răspun­dere a comisiei însărcinate cu re­­cepţionarea reparaţiilor în gospo­dăriile agricole de stat care nu şi-a făcut datoria. O importanţă deosebită, avînd în vedere timpul secetos, o are menţinerea apei în sol. Tocmai de aceea s-a recomandat executarea în timpul cel mai scurt a arături­lor şi grăparea lor în aceeaşi zi. Ori, datorită lipsei de îndrumare şi control din partea inginerilor şi tehnicienilor agronomi de la raioane acest lucru nu se face peste tot. Chiar dacă arăturile se execută acestea sînt lăsate zile de-a rîndul negrăpate, ceea ce va face ca mai tîrziu să se întîmpine greutăţi în executarea însămînţă­rilor. Aşa se întîmplă la Monor, la Batoş, şi în alte comune. Comitetele raionale de partid şi sfaturile populare au datoria de a lua măsurile politico-organizato­­rice necesare în vederea intensi­ficării ritmului lucrărilor agricole. Să fie folosite toate tractoarele de­­ S.M.T.-uri şi G.A.S.-uri cu întreaga lor capacitate precum şi atelajele proprii ale gospodăriilor colective şi ale întovărăşiţilor. In cel mai scurt timp trebuie ter­minate arăturile. In acest sens în fiecare unitate, în fiecare comună şi sat să se vegheze la realizarea şi depăşirea ritmului zilnic sta­bilit. In privinţa însămînţărilor o a­­tenţie deosebită trebuie acordată îndeplinirii planului de însămîn­­ţări la floarea soarelui şi sfecla de zahăr. Odată cu acestea trebuie luate grabnice măsuri în vederea ame­najării terenurilor pentru irigare. Pînă la 26 martie această lucrare s-a efectuat doar pe 48,7 la sută din suprafaţă, în urmă fiind raio­nul Reghin cu 15 la sută, însămînţările de primăvară tre­buie să stea în centrul atenţiei organelor de partid şi de stat. In această perioadă locul activiştilor de partid şi de stat, al inginerilor şi tehnicienilor agronomi este pe teren unde se hotărăște soarta recoltei și nu în birou. Carlo Felice Cillario la Tîrgu Mureş Concertul simfonic care se va ţine la 8 aprilie, va reprezenta un eveniment însemnat in şirul concertelor Filarmonicii tirgumureşene, atît prin programul de un înalt nivel artistic, cît şi prin personalitatea maestrului dirijor Cillario, vechi prieten al iubitorilor de muzică din ţara noastră. Numele şi personalitatea muzicianului italian Carlo Felice Cillario sunt bine cunoscute iubitorilor de muzică din Romînia, care au avut prilejul să aprecieze cîţiva ani calităţile sale de violonist şi dirijor. Carlo Felice Cillario şi-a făcut ucenicia în străvechea cetate muzicală Bologna, la conservatorul ce poartă nu­mele compozitorului preclasic Giambatista Martini. După studii strălucite, tînărul violonist începe o dublă carieră de interpret şi dascăl întreprinzind turnee de concerte în ţară şi peste hotare şi fiind profesor (1940—41) la cate-­­ dra de vioară a renumitei Academii di Santa Cecilia din­­ Roma.­­ In timpul unui amplu turneu în ţările Europei Cen­­t­­rale, Carlo Felice Cillario vine în ţara noastră, unde are posibilitatea să-l cunoască pe George Enescu. Remar­­cînd deosebitele calităţi ale violonistului italian, George Enescu îl încurajează şi manifestă un constant interes pentru dezvoltarea personalităţii sale. Carlo Felice Cillario se stabileşte temporar în Romînia şi începe să se preocupe, paralel cu arta violonistică, de­­ arta dirijorală, apărînd în fruntea unor orchestre romi-­­ neşti în concerte simfonice sau spectacole de operă, la­­ Bucureşti şi Timişoara. Carlo Felice Cillario prezintă , publicului lucrări clasice şi contemporane (de exemplu , una din primele audiţii ale Simfoniei a V-a de Sosta­ ( kovici). ţ Carlo Felice Cillario se reîntoarce în patria sa, unde­­ înfiinţează şi conduce de-a lungul a două stagiuni Orche­­­­stra de cameră din Bologna. ţ In anul 1948, Carlo Felice Cillario este invitat să di­­­­rijeze Orchestra Simfonică a Universităţii Naţionale din­­ Tucuman (Argentina,) în fruntea căreia el desfăşoară,­­ vreme de cîţiva ani, o intensă activitate muzicală în în­­­­treaga Americă de Sud.­­ După cîţiva ani, Carlo Felice Cillario este numit dJ­ S rector al Orchestrei Simfonice de Stat din Buenos Aires; cam tot in acea vreme îşi începe activitatea la marele Teatru Colon din capitala Argentinei. Aici, în fruntea or­chestrei teatrului, considerată cea mai bună din Ameri­ca de Sud şi, avînd un nivel de măiestrie de factură mon-­ dială, Carlo Felice Cillario prezintă pe lîngă operele din repertoriul obişnuit, premiera unor lucrări contemporane de Pizzeti, Schönberg, Rocca, Dallapiccola. Pentru stră­lucita sa activitate desfășurată la Teatrul Colon, cercul de critică muzicală din Buncos Aires îi decerne titlul anual­­ de „Cel mai bun dirijor al stagiunii“ (1954—1955). « Reîntors în patrie, Carlo Felice Cillario se sta­bileşte­­ din nou la Bologna, unde îşi desfăşoară activitatea pe­­ lingă teatrul muzical al oraşului, in numeroase turnee , în oraşele Italiei (Roma, Milano, Torino, Veneţia, Floren­­­­ţa etc.), în Franţa (Paris) in Spania (Barcelona) şi altele,­­ el apare la pupitru diri­jind concerte simfonice și specii ­ Focul deschis, cauză frecventă a izbucnirii incendiilor Focul deschis este una din cau­zele frecvente ale izbucnirii incen­diilor. Acţiunea lui se manifestă cu destulă intensitate în perioada de primăvară şi în toate anotim­purile anului. Această cauză se datoreşte ne­glijenţei în manipularea focului ce se manifestă încă la unii cetă­ţeni. Focurile deschise şi nesuprave­gheate făcute în curţi, în apropie­rea construcţiilor, de combustibi­le, lîngă şirele de paie sau coceni, folosirea chibriturilor, brichetelor şi a luminărilor aprinse, a apara­telor de sudură şi a altor apara­te în locuri interzise pot produce incendii care să distrugă parţial sau chiar total bunurile. Unii cetăţeni din mediul rural, curăţind terenurile, curţile şi li­vezile de vreascuri, fac focuri şi le lasă nesupravegheate, lucru ce în anii trecuţi a făcut să se produ­că m­ulte incendii cu pagube mari. Foarte dese sînt cazurile de incendii datorită folosirii în mod neglijent a focului deschis pe lîn­­­gă lichide ușor ,inflamabile. In întreprinderi se mai întîl­­nesc cazuri cînd se sudează în locuri nepermise, în apropiere de materiale combustibile și infla­mabile. Se folosesc lămpi de ben­zină defecte. Din neglijențe simi­lare s-au produs de asemenea in­cendii. Sînt cazuri cînd gospodinele fac foc în curte pentru preparatul hranei, încălzitul apei pentru spă­lat rufele etc. Aceste focuri în aer liber pot produce incendii, mai ales cînd bate vîntul, nu sînt su­pravegheate, sau stinse după în­trebuinţare. Mai grav este faptul că însăşi paznicii care au în atribuţiunile lor, pe lîngă paza unităţii împo­triva furturilor, şi paza împotriva incendiilor, nu respectă întotdea­una această elementară regulă de p.c.i., făcînd focuri în locuri ne­permise. Vinovaţi , de existenţa acestei situaţii din cauza căreia au izbuc­nit unele incendii sunt şi condu­cerile unităţilor respective care nu verifică şi nu iau măsuri împotri­va acelora care încalcă regulile p.d.i. facole de operă. Maestrul Cillario este iarăşi oaspetele ţării noastre, unde s-a reîntors datorită admiraţiei sale faţă de marele artist decedat George Enescu, precum şi din cauza priete­niei faţă de iubitorii de muzică din ţara noastră.­ ­ In programul său vor figura două compoziţii beet­­­­hoveniene: Uvertura „Egmont“, Simfonia V şi Variaţiuni­­ de Britten pe o temă de Purcell, C Gy. L. Trebuie să fie cunoscut că ne­­respectarea normelor de preveni­re şi stingere a incendiilor con­stituie contravenţie şi se sancţio­nează conform instrucţiunilor a­­probate prin H.C.M. nr. 1169/958 din 19 august. Aceste instrucţiuni prevăd că nesupravegherea focu­rilor în aer liber (curţi, străzi, drop etc.) precum şi facerea focu­rilor deschise pe timp de vînt, de­pozitarea cenuşei din sobe şi cup­toare în alte locuri decît cele po­trivite acestui scop, sau fără ca cenuşa depozitată să fie stinsă, executarea lucrărilor de sudură ori a altor asemenea lucrări, fă­ră respectarea regulilor pentru prevenirea incendiilor, aruncarea chibriturilor, ţigărilor sau a altor obiecte aprinse în lanuri, depozi­te, grajduri şi alte locuri cu pe­ricol de incendiu, iluminatul cu flacără deschisă (luminări, chi­brituri, lămpi etc.), în poduri, ma­gazii, pătule, precum şi în orice alt loc care prezintă pericol de in­cendiu, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda de la 25 . 150 lei. TAMBREA IUE

Next