Steaua Roşie, aprilie 1959 (Anul 8, nr. 690-698)

1959-04-01 / nr. 690

HOTÂRÂREA Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman şi a Consiliului de Miniştri al R.P.Romîne cu privire la unele măsuri pentru îmbunătăţirea conducerii şi controlului de partid şi a activităţii economice în gospodăriile agricole de stat (Urmare din pag. l a) 1 Directorul va informa de aseme- nea organul superior administra- tiv al G.A.S. despre cele întîmpla- ^ te și atunci cînd aceste probleme au o importanță deosebită pentru activitatea gospodăriei, va cere ajutorul în rezolvarea lor. Orga- nele Ministerului Agriculturii și Silviculturii sînt obligate să re-zolve operativ problemele ridicate. Pentru rezolvarea unor problesme care depășesc prevederile hotărîrilor și dispozițiilor organelor centrale de stat, consiliul gospodăriei va face propuneri pe care le va supune spre aprobare organelor de partid şi de stat supe- rioare. In întreaga lor activitate, con- siliile gospodăriilor agricole de stat se conduc după legile statu- ului, hotărîrile partidului, hotărîri- le şi dispoziţiile Consiliului de Mi- niştri, ordinele şi instrucţiunile( Ministerului Agriculturii și Silvitculturii și iau toate măsurile ne- cesare pentru aplicarea lor. 3. Directorul conduce pe linie , administrativă întreaga activitate , a gospodăriei. El organizează asplicarea hotărîrilor adoptate de consiliul în problemele ce intră în competența acestuia, exercită conducerea operativă a gospodă ,riei între şedinţele consiliului şi îndeplineşte celelalte atribuţiuni ■ ce-i revin din actele normative, în calitate de conducător de între-prindere de stat. Directorul răspunde pentru aplicarea întocmai a hotărîrilor partidului şi guvernului, pentru îndeplinirea planului de producţie, de creştere a productivităţii muncii, a planului financiar, al preţului de cost, de investiţii, al forţelor de muncă şi fondului de salariu, precum şi a planului de aprovizionare şi livrare, de buna gospodărire a patrimoniului gospodăriei, de păstrarea şi folosirea raţională a tuturor mijloacelor de producţie. El se îngrijeşte nemijlocit de buna organizare a procesului de producţie, de organizarea muncii, de asigurarea forţelor de muncă necesare realizării planului de producţie, de extinderea organizării brigăzilor de mecanizare complectă în toate secţiile şi sectoarele gospodăriei şi buna lor funcţionare. Directorul răspunde pentru asigurarea securităţii bunurilor gospodăriei, de înfăptuirea măsurilor necesare pentru prevenirea pagubelor, de justa aplicare şi respectare a legislaţiei muncii în unitate, de îndeplinirea prevederilor contractului colectiv şi asigurarea disciplinei în muncă. Directorul încheie contracte de aprovizionare şi livrare de produse, reprezintă şi angajează gospodăria în faţa tuturor organelor de stat şi economice. Pentru a-şi îndeplini cu succes sarcinile de răspundere ce-i revin în calitate de conducător administrativ al gospodăriei agricole de stat, directorul trebuie să pună la baza activităţii sale munca colectivă, să folosească din plin ajutorul consiliului şi al întregului colectiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni în rezolvarea problemelor. El este obligat să informeze şi să consulte pe organizatorul de partid, între şedinţele consiliului, în problemele privind activitatea curentă a gospodăriei şi să prezinte regulat în faţa adunării de partid, dări de seamă cu privire la activitatea economică şi financiară a gospodăriei. 4. Organizatorii de partid vor fi selecţionaţi din rîndul activiştilor din aparatul de partid, din aparatul regional şi central al organizaţiilor de masă şi de stat, dintre tovarăşii care au dovedit energie, pasiune şi fermitate în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de partid şi de stat, care posedă cunoştinţe în domeniul agriculturii (de preferinţă mecanizatori), şi au pregătirea organizatorică şi politică echivalentă cu a unui secretar de comitet raional de partid. Organizatorii de partid vor fi subordonaţi comitetelor raionale de partid, care vor recomanda alegerea lor ca secretari ai organizaţiilor de partid din gospodăriile respective. Organizatorul de partid are următoarele atribuţiuni: a) Conduce întreaga muncă de partid şi a organizaţiilor de masă din gospodărie. — Asigură controlul de partid cu privire la aplicarea în practică a sarcinilor ce revin G.A.S. din hotărîrile şi directivele partidului şi guvernului şi legile statului. In activitatea sa, organizatorul de partid se sprijină pe organizaţiile de partid, organizaţiile U.T.M., pe activul fără de partid şi organizaţiile sindicale. El este dator să contribuie efectiv la organizarea bunei funcţionări aconsiliului gospodăriei pentru caacesta să-şi poată îndeplini atribuţiile ce i-au fost fixate, să ajute pe director în îndeplinirea sarcinilor sale şi să mobilizeze întregul colectiv al gospodăriei la înfăptuirea măsurilor adoptate de conducere, pentru îndeplinirea panului de producţie, creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost al produselor, livrarea către stat la timp şi în cele mai bune condiţiuni a întregii producţii de marfă, dezvoltarea continuă a It.A.S. ca mari producătoare de cereale şi produse animale. Organizatorul de partid trebuie să se ocupe îndeaproape de îmbunătăţirea organizării procesului de producţie, de introducerea celor mai înaintate metode de muncă din agricultură, de folosirea la maximum a capacităţii tractoarelor şi maşinilor agricole, de extinderea brigăzilor de mecanizare complectă, de mecanizarea lucrărilor în sectorul zootehnic şi viti-pomicol. Organizatorul de partid este dator să prevină la timp orice abateri de la hotărîrile partidului şi guvernului privind gospodăriile agricole de stat. b) Organizatorul de partid asigură îndrumarea politică a organizaţiei sindicale, în vederea organizării întrecerii socialiste, a ţinerii cu regularitate a consfătuirilor de producţie, în scopul mobilizării întregului colectiv de muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari la îndeplinirea şi depăşirea planului de stat. — Organizează munca politică şi culturală de masă în rîndul muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor, în mod deosebit pentru întărirea disciplinei în muncă, creşterea simţului de răspundere faţă de sarcinile încredinţate, pentru îngrijirea şi apărarea bunurilor statului, împotriva risipei a hoţilor şi delapidatorilor, a sabotorilor şi dezorganizatorilor producţiei. c) Organizatorul de partid trebuie să acorde o atenţie deosebită selecţionării, creşterii şi promovării juste a cadrelor de mecanizatori, ingineri şi tehnicieni, pentru ca în toate locurile cheie ale producţiei să fie oameni capabili, corespunzători din punct de vedere politic şi cu o bună pregătire profesională, care să asigure dezvoltarea continuă a producţiei în G.A.S. 5. Mecanicii şefi de la secţiile gospodăriilor agricole de stat vor fi selecţionaţi din rîndul celor mai buni secretari ai organizaţiilor de bază şi membri ai comitetelor de partid din întreprinderi industriale, tovarăşi entuziaşti, căliţi în lupta cu greutăţile, cu o bună pregătire profesională ca mecanici, cu experienţă în organizarea producţiei la nivelul unu maistru din industrie şi cu o pregătire politică corespunzătoare unui instructor al comitetului raţional de partid Comitetele raionale de pârtie vor recomanda alegerea lor ca secretari ai organizaţiilor de bază sau organizatori ai grupelor de partid din secţiile gospodărie la care au fost numiţi. Sprijinindu-se pe membrii şi candidaţii de partid, pe utemişti şi cei mai înaintaţi muncitori fără de partid, ei vor trebui să devină animatorii întregului colectiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni din secţii, în lupta pentru producţii din ce în ce mai mari, pentru rezultate economice din ce în ce mai bune. Mecanicii şefi din secţiile G.A.S. au următoarele atribuţiuni: a) Conduc munca de partid şi a organizaţiilor de masă din secţii, exercită controlul de partid asupra activităţii conducerii adminis- trative şi mobilizează întregul , colectiv al secţiei la îndeplinirea întocmai a tuturor sarcinilor prevăzute în planul de producţie. b) Conduc sectorul mecanic al secţiei şi răspund pentru buna întreţinere şi exploatare a utilajulu mecanic, folosirea întregii capacităţi a tractoarelor şi maşinilor agricole şi de calitatea lucrărilor efectuate. Asigură buna funcţionare a brigăzilor de mecanizare complectă, , urmărind ca într-un viitor apro- , piat să se efectueze lucrările pe întreaga suprafaţă arabilă a secţiei de către aceste brigăzi. Ei au datoria să se ocupe de mecanizarea treptată a lucrărilor şi în sectorul zootehnic şi viti-pomicol. c) Veghează la aplicarea regulilor agrotehnice înaintate în vederea obţinerii de recolte mari şi stabile la hectar şi la luarea tuturor măsurilor necesare care să ducă la creşterea productivităţii muncii în toate sectoarele şi la scăderea preţului de cost pe unitate de produs. Pentru toate problemele muncii de partid şi ale muncii politice de masă, mecanicii şefi din secţii se subordonează organizatorilor de partid, iar pentru sarcinile ce le revin în domeniul profesional se subordonează şefilor secţiilor respective. 6. Organizatii de partid şi mecanicii şefi sunt datori să-şi ridice continuu nivelul de cunoştinţe în domeniul agrotehnic, al mecanizării agriculturii, organizării procesului de producţie şi al problemelor economice şi financiare specifice gospodăriilor agricole de stat pentru a putea exercita cu competenţă conducerea şi controlul de partid asupra activităţii acestora. 7. Selecţionarea şi numirea organizatorilor de partid şi mecanicilor şefi din secţiile G.A.S. se va face de către fiecare comitet regional de partid în raport cu numărul unităţilor existente în regiune. Comitetele regionale şi raionale de partid vor asigura instruirea organizatorilor de partid şi mecanicilor şefi atît înainte de a fi trimişi în funcţiile lor cît şi după aceea, în mod periodic. Pentru însuşirea în continuare de către ei a cunoştinţelor necesare în domeniul agriculturii, comitetele regionale şi raionale de partid vor organiza cursuri speciale la care lecţiile vor fi predate de cei mai buni specialişti din regiunea respectivă. Aceste cursuri vor fi organizate în perioadele cu activitate agricolă restrînsă, pentru a nu dăuna bunului mers al gospodăriei. Comitetele regionale şi raionale de partid vor controla îndeaproape desfăşurarea cursurilor şi dacă cursanţii depun eforturile necesare însuşirii cunoştinţelor predate. Ele vor lua măsuri de înlocuire a acelor organizatori de partid şi mecanici şefi care cu tot ajutorul primit dovedesc lipsă de interes şi nu se străduiesc să-şi însuşească cunoştinţele necesare . Organizatorii de partid şi mecanicii şefi de la secţiile gospodărriilor agricole de stat, făcînd par■ te din activul de partid raional, vor fi convocaţi periodic de birourile comitetelor raionale de partid pentru a face rapoarte, a se discuta activitatea lor și pentru a primi îndrumările corespunzătoare. 1 8. Măsurile financiare ce decurg din prezenta hotărâre sunt prevăzute într-o anexă. Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române DECRET pentru lichidarea rămăşiţelor oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultura, în scopul ridicării continue a nivelului de trai material şi cultural al ţărănimii muncitoare şi al dezvoltării construcţiei socialiste (Urmare din pag. 1-a) CAPITOLUL I Statul a pregătit şi pregăteşte numeroase cadre de ingineri apronomi, zootehnicieni şi alte caategorii de specialişti necesare c creşterii continue a nivelului tehnic şi al productivităţii muncii în agricultură. In procesul transformării sor cialiste a agriculturii se formea că conştiinţa socialistă a ţărăni- F mii muncitoare, cresc energia şi hotărîrea ei de a lupta pentru bi- F nele comun al poporului. Din rîndurile ei se ridică o ţărănime de s tip nou, care numără de pe acum ^ mai mult de jumătate din totalul ţăranilor muncitori şi reprezintă o forţă uriaşă a construcţiei so- cialiste, un exemplu luminos care o atrage pe calea agriculturii socialiste întreaga ţărănime. Cu toate acestea, în numeroase sate mai dăinuie încă rămăşiţe: ale unor relaţii de producţie înve- _ chite, cum sînt darea „în parte" , sau în arendă, ori lucrarea pămîn- s tului cu muncă salariată, folosite “ de către elementele capitaliste chiabureşti. Avînd mai mult pă- mînt decît pot munci ei şi familia lor, elementele capitaliste chiabureşti, bogătanii satelor, dau ţăra- ^ nilor muncitori pămînt în parte , sau în arendă, ori folosesc mun- I că străină. Astfel, primesc în na- tură sau în bani, fără să muncească, o bună parte din roadele mun- * cii altora. După ce exploatează pe ţăranii muncitori, ei exploatează şi pe muncitorii de la oraşe, cărora le vînd la preţ de speculă producţia-marfă realizată. Ca urmare a realizărilor obţi- , nute pînă acum în construcţia so- cialistă la sate şi a ritmului de ■ creştere a sectorului socialist a-gricol, lichidarea rămăşiţelor de lucrare a pămîntului „în parte“, , în arendă şi a oricăror alte forme ale exploatării omului de către om , în agricultură a devenit o necesi- tate obiectivă. Acei care în urma aplicării dispoziţiilor prezentului Decret nu vor mai exploata munca altora, vor trece în categoria ce corespunde noii lor stări social-economice, încetîndu-le obligaţiile legale de natură economică sau fiscală ce decurgeau din starea lor anterioară. Alături de ceilalţi oameni ai muncii, se vor putea încadra în atotcuprinzătoarea activitate de construire a socialismului, ce se desfăşoară cu succes în patria noastră. In orînduirea socialistă pe care o construieşte întregul popor muncitor, fiecare om al muncii trebuie să-şi asigure existenţa sa şi a familiei sale, prin muncă proprie. In afară de terenurile date în parte, în arendă, sau lucrate cu forţă de muncă străină măsurătorile cadastrale şi verificările făcute în ultimii ani au stabilit existenţa unor însemnate suprafeţe de teren care nu figurează în registrele agricole şi care au fost folosite ani de-a rîndul, fără ca deţinătorii lor să-şi îndeplinească obligaţiile faţă de stat. De asemenea, s-a constatat existenţa unor terenuri agricole lucrate de persoane fără îndreptăţire legală, precum şi a unor terenuri agricole a căror situaţie se cere a fi reglementată pentru a se asigura cultivarea şi valorificarea lor deplină. Pentru lichidarea rămăşiţelor relaţiilor de exploatare a omului de către om în agricultură, în scopul ridicării continue a nivelului de trai material şi cultural al ţărănimii muncitoare şi al dezvoltării construcţiei socialiste. , Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romî-Art. 1. Se interzice darea în parte sau în arendă a terenurilor agricole, precum şi orice alt fel de exploatare a muncii străine de către producătorii agricoli. Prevederile alineatului 1 sunt aplicabile chiaburilor care au terenuri agricole a căror întindere depăşeşte puterea lor de muncă, precum şi cea a membrilor familiei cu care duc gospodăria împreună. Prevederile primului alineat sunt de asemenea aplicabile celor care, avînd alte îndeletniciri, nu lucrează cu rtea lor şi a membrilor familiei cu care duc gospodăria împreună, terenurile agricole ce le aparţin. Alineatul întîi al acestui articol nu se referă la gospodăriile ţăranilor mijlocaşi care lucrează pămîntul ei înşiși, împreună cu membrii familiei cu care duc gospodăria împreună, neaexploatînd munca străină, deşi în uriji arii sunt nevoiţi să se într-ajutoreze, un număr mic de zile, cu alţi ţărani muncitori, pentru terminarea la timp a unor munci agricole ce trebuie făcute în termen scurt. Minorii, bătrânii, precum ,şi suferinzii de o boală statoiiltică, inapţi de a munci, pot lucra cu alţii suprafeţele ce ar putea, munci dacă ar fi apţi de rntrică. Această prevedere se menţine, atîta vreme cît durează incapacitatea acestora i de a lucra. "CAPITOLUL H Art. 2. In scopul de a se asigura cultivarea suprafeţei de pămînt ce nu va mai fi dat în parte sau arendă şi tuci lucrat prin exploatarea muncii străine, vor trece în folosinţa gospodăriilor agricole colective sau altor organizaţii, agricole socialiste, în urma aplicării procedurii prevăzute de dispoziţiile art. 3, următoarele terenuri agricole: a) terenurile lăsate în nelucrare mai mult de un an; b) terenurile ai căror proprietari nu sunt îndeobşte cunoscuţi, chiar dacă sunt lucrate de alţii, dar fără ca cei ce le lucrează să poată justifica vreo îndreptăţire legală în această privinţă ; c) terenurile care nu au fost declarate spre a fi înscrise în registrul agricol; d) terenurile ce cad sub prevederile art. 1, în măsura în care întinderea lor depăşeşte puterea de muncă a celui căruia îi aparţin, precum şi a membrilor familiei cu care duce gospodăria împreună. Sunt exceptate de la dispoziţiile lit. c, din alineatul precedent, terenurile celor care, dovedind, potrivit legii, dreptul lor de proprietate, vor plăti statului, în termen de 90 de zile de la primirea înştiinţării ce li se va face, impozitele sau sarcinile de predare obligatorie a produselor agricole pe timpul cît s-au sustras de la împlinirea lor prin nedeclararea pentru înscrierea în registrul agricol ■ și cel mult pe timp de 3 ani. Art. 3. Stabilirea terenurilor ce cad sub prevederile art. 2 se va face de către comitetul executiv al sfatului popular raional sau orăşenesc în raza căruia sunt situate terenurile, cu chemarea tuturor celor interesaţi, care vor da orice lămuriri ar socoti folositoare pentru justa aplicare a dispoziţiilor prezentului decret. Proprietarii care intră în dispoziţiile art. 1, alineatul 2 sau 3 . (Continuare în pag. 4-a) ijuj Straua roșie .El