Steaua Roşie, mai 1959 (Anul 8, nr. 699-707)
1959-05-03 / nr. 699
Sub semnul înfrăţirii în muncă şi al solidarităţii internaţionale 1 Mai la Reghin , ora 10. Stadionul sportiv din mijlocul parcului a adunat în el parcă toată tinereţea vremilor noastre victorioase. Tov. Cadar Mihai, preşedintele Consiliului raional sindical, felicită pe oamenii muncii din raionul Reghin şi deschide mitingul. Vorbesc în limba romînă tov. Dănescu Constantin şi în limba maghiară tov. Kelemen Károly, secretari ai Comitetului raional de partid, care după ce arată însemnătatea sărbătoririi zilei de 1 Mai, fac un bilanţ al realizărilor obţinute de oamenii muncii din raion, începe apoi defilarea oamenilor muncii. Ca un semn al biruinţei primăverii, purtînd în frunte un uriaş portret al tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, în sunete de trompete şi tobe, apar pionierii, îmbrăcaţi în costume pioniereşti, în costume naţionale romîneşti şi ale minorităţilor naţionale, cu macii înfloriţi în obrajii tineri, ei trec veseli şi fericiţi. Un grup poartă un panou înfăţişînd porumbeii păcii. Da, soarta păcii este în mîini sigure, dragi pionieri! Vă puteţi încredinţa despre aceasta din paşii hotărîţi ai muncitorilor din gărzile muncitoreşti, ce înaintează în urma voastră, în uniformă, purtînd pe braţe culorile patriei şi în suflete hotărîrea de a apăra cuceririle poporului muncitor. Trec apoi rînd pe rînd în semnele lor uniforme, elevii şcolilor medii şi elementare din oraş, ai şcolii profesionale silvice. Coloana elevilor se încheie cu o echipă de mici căluşeri ce-şi sună cu mîndrie zurgălăii de la picioare. Urmează defilarea muncitorilor din întreprinderi. Mai întîi trec prin faţa tribunei muncitorii şi funcţionarii de la I.F.I.L. Reghin, al căror panou arată că planul întreprinderii a fost realizat în proporţie de 100 la sută. Harnicii muncitori de la I.F.E.T. poartă în faţă un uriaş panou prin care se arată că întreprinderea lor a realizat planul în proporţie de 116 la sută, iar la transporturi l-au depăşit cu 40 la sută. Toţi cei de faţă scandează: „Cinste lor!“. Defilează apoi mucitorii ceferişti, muncitorii de la I.R.U.M. care raportează succesele lor. In simplele şi elegantele costume de pe Valea Gurghiului, în care predomină albul şi negrul, trec prin faţa tribunei membrii corului din Solovăstru, cîştigători la faza raională a concursului echipelor artistice ale căminelor culturale. Iată apoi pe vestiţii fluieraşi din Hodac, care au dus faima regiunii noastre la concursul cultural de la Bucureşti. Moşul cu mustăţile-i albe, răsucite, e în faţă. Zîmbetul lui exprimă biruinţa omului oropsit în trecut şi căruia vremile de azi i-au dat posibilitatea să muncească liber şi liber să evite din fluier. Intr-o mare de steaguri şi portrete, defilează muncitorii cooperativelor meşteşugăreşti, cei de la întreprinderea raională „Republica“, de la Ilefor. Iată şi pe muncitorii de la Gostat, care au reuşit să dea produse alimentare peste plan. Apoi îşi fac apariţia salariaţii unităţilor comerciale, ai Băncii de stat, formaţii de pompieri voluntari, întovărăşiţii din Apalina, personalul medicosanitar, etc. Iată şi şcoala profesională specială nr. 15 din Apalina, ai cărei elevi şi cadre didactice numai în săptămîna premergătoare zilei de 1 Mai au efectuat peste 2.000 ore de muncă voluntară la şantierul de canalizare a Mureşului de la Petelea. Grupurile de sportivi încheie defilarea oamenilor muncii, muncii din raion în spiritul patriotismului, al frăţiei dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. La festivitate au participat şi oaspeţi. Au fost de faţă tov. Fodor Géza, membru al biroului Comitetului regional de partid şi tov. Szilágyi Margareta, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional. Tov. Szilágyi care a luat cuvîntul, a urat, în numele Comitetului regional de partid şi Comitetului executiv al sfatului popular regional, Casei raionale de cultură spor la muncă în noul sediu, şi a relevat aportul Comitetului raional de partid, al Comitetului executiv raional şi al cetăţenilor din oraşul şi satele raionului Odorhei in ridicarea acestui minunat lăcaş de cultură. E. L. Primul spectacol în noua clădire a Casei de cultură din Odorhei In ziua de 1 Mai 1959, masivele uşi ale Casei raionale de cultură din Odorhei s-au deschis, pentru prima oară, larg, în faţa publicului. Incepind de la orele 17, sute şi sute de oameni ai muncii din oraş şi raion, urcau scările monumentale ale clădirii pentru a participa la festivitatea de inaugurare a noului lăcaş de lumină. Dintr-un reportaj apărut cu citeva săptămîni in urmă în coloanele ziarului nostru, cititorii noştri cunosc multe lucruri despre această clădire, care pe atunci se găsea în stadiul de finisaj. Nu vreau să repet ceea ce s-a scris în materialul amintit. Doresc doar să subliniez unele lucruri. Autorul reportajului de acum citeva săptămîni denumea clădirea Casei raionale de cultură din Odorhei „palat cultural“. Trebuie să vă spun că nu a greșit cu nimic in aprecierea sa. E vorba de un palat cultural în cel mai deplin înţeles al cuvintului. Exterior monumental, în stil clasic, cu o intrare impunătoare; o sală de spectacole elegantă cu 600 de scaune tapiţate şi o scenă mare şi modernă pe care pot fi montate spectacole dintre cele mai pretenţioase: o sală de concerte, alta de muzeu, o bibliotecă cu cca. 22.000 volume cu o sală confortabilă de lectură, camere de repetiţie etc., în total peste 100 de încăperi. Doar citeva cuvinte despre ornamentaţia interioară, sculptura tavanelor, basoreliefurile de pe frontispiciul scenei, candelabrele, sínt realizate de artişti locali, în motive secuieşti. Cele mai multe sínt adevărate lucrări de artă. Candelabrele, de pildă, sculptate în lemn de artiştii populari Székely Lajos tatăl şi Székely Lajos fiul din Teleac, sínt minunate. Odată cu construcţia clădirii creştea cantitativ şi calitativ şi ansamblul Casei raionale de cultură.Dacă scările de la intrarea principală erau urcate înainte de începerea spectacolului festiv de sute de bărbaţi şi femei, tot la sute se ridică şi numărul celor care au intrat în clădire pe scara din spate, prin intrarea rezervată artiştilor. Da, e vorba de sute de artişti amatori, grupaţi în Ansamblul artistic al Casei raionale de cultură din Odorhei. Scara vîrstelor e foarte întinsă, începe cu, pionieri de 9—Ufbita&gKBtGKS's. mină cu bătrini ca Kovács Győző, care se apropie de 70 de ani. Fac parte din ansamblul artistic muncitori şi muncitoare, meşteşugari cooperatori, funcţionari, femei casnice. In total, ansamblul cuprinde 443 persoane, care sunt grupaţi în două coruri (de adulţi şi de copii), în două echipe de dansuri (de tineri şi copii), o orchestră populară, o orchestră de copii. Spectacolul festiv ne-a arătat ce poate acest mare ansamblu de amatori. Toate punctele bogatului program, compus din cîntece de masă, patriotice şi populare romîneşti şi maghiare şi din jocuri populare romîneşti şi maghiare, au smuls publicului ropote de aplauze. O menţiune în plus corului de 220 copii, care merită cu prisosinţă calificativul de foarte bun. Dirijorul corului este tov. Balázs Ferenc. Reale posibilităţi au şi corul de adulţi, orchestra popă Iară şi echipa de jocuri. A plăcut mult dansul maghiar din valea Praidului, executat de echipa de jocuri de sub conducerea coreografică a tov. KacsóAndrás. Un palat cultural într-un orăşel ca Odorhei, un ansamblu artistic de 443 persoane! S-ar fi putut oare înfăptui aşa ceva, sub vechiul regim burghezo moşieresc? Categoric că nu! Vorbitorii la festivitatea de inaugurare care a avut loc înainte de spectacol, au subliniat aceasta. Ei au arătat că exploatatorii aveau interesul, nu să ridice nivelul cultural al maselor muncitoare, ci să le ţină pe acestea în întuneric, în neştiinţă. Socialismul are nevoie de oameni culţi, luminaţi. Vorbitorii aumulţumit Comitetului PSOItrmnicului, Comitetului regional de partid şi Sfatului popular regional pentru sprijinul acordat în construirea acestui lăcaş de lumină. Tov. Kőműves János, prim-secretar al Comitetului raional de partid, a trecut în revistă, în cuvîntul său, transformările petrecute în raionul Odorhei în anii regimului de democraţie populară şi despre faptul că în viitorul apropiat viaţa va pulsa şi mai intens în această parte a ţării, căci se vor construi noi importante întreprinderi industriale. El a subliniat rolul deosebit al Casei de cultură în educarea oamenilor Sala festivă a Palatului Culturii din Tg. Mureş a fremătat în seara zilei de 28 aprilie, de cîntece revoluţionare pline de vigoare, avînt şi foc. Ansamblul secuiesc de stat de cîntece şi dansuri, această formaţiune artistică bine închegată, plămădită din oameni din popor, fii şi fiice de muncitori şi ţărani muncitori de pe meleagurile Mureşului, Oltului, Nirajului sau ale Tîrnavelor, creşte şi se desăvîrşeşte,sub privirile noastre pline de mulţumire. In acordurile cîntecelor revoluţionare vedem în ei ceea ce doream să vedem: un tineret viguros, plin de entuziasm şi de avînt creator, care, pe aripile melodiilor mobilizatoare, ce pătrund din plin în inimile noastre în acest ajun de 1 Mai, sînt expresii vii ale mesagerilor adevăratei arte: a artei ce se adresează maselor largi ale oamenilor muncii,spre a le incinta, spre a le educa, spre a le înălţa. Despre programul prezentat — caracterizat prin varietate, multilateralitate şi înaltă ţinută artistică — nu ne putem pronunţa decit în cuvinte elogioase, la fel ca şi despre execuţia ireproşabilă, denotînd o pregătire temeinică, conştiincioasă din partea întregului ansamblu şi a conducătorilor lui. Programul a început cu „Cintec de mai“ pentru cor mixt şi pian. E o compoziţie plină de vervă a talentatului compozitor Kozma Mátyás, din oraşul nostru. Au urmat apoi cîntece revoluţionare şi de masă romîneşti şi maghiare, opere ale compozitorilor sovietici, marşuri şi imnuri muncitoreşti melodioase, care prin conţinutul lor bogat, prin avîntul lor mobilizator, au cucerit de mult inimile maselor ce le îmbrăţişează, le fredonează cu dragoste. Nu intenţionăm să le înşirăm pe toate nici spaţiul nu ne-ar permite acest lucru. Amintim doar citeva din ele, fără intenţii de discriminare, căci mărturisim cu deplină satisfacţie: întregul program a fost bine închegat şi întocmit cu răspundere. Iată corul femeiesc executînd în acompaniamentul pianului cintecul patriotic „Ţara holdelor bogate“ de Hilda ferea. Cită dragoste de patrie, cu ataşament faţă de meleagurile natale poate exprima acest cîntec, în execuţia unui asemenea cor . Iată cintecul tineresc de pace al lui Dumitru Bughici, o compoziţie caracterizată prin forţă şi dinamism; iată tinerele vlăstare ale Ansamblului, viitorii virtuozi ai cîntecelor populare, membrii corului pionieresc, executînd cu seriozitatea unor artişti cu experienţă cîntece ca „întîi Mai“ de Ciprian Porumbescu, „Salut de Mai“ de Kadosa Pál, „Marşul tineretului sovietic“ de Tulikov şi altele. Corul mixt al Ansamblului, orchestra populară cit şi orchestra simfonică a Filarmonicii de stat a Regiunii Autonome Maghiare şi-au dat concursul la reuşita concertului festiv şi putem spune că nici una din ele nu şi-a dezminţit reputaţia. „Cuvîntul Partidului“ de Vinkier Albert, „Marşul matrozilor comsomolişti“ — prelucrare după un vechi cîntec revoluţionar rus, la fel ca şi „Marş muncitoresc din Visna“ de Mărkos Albert şi „De paza păcii“ de Karastoianov, — ultimele trei în aranjamentul lui Zoltán Aladár, — au constituit adevărate evenimente artistice Concertul s-a încheiat cu cantata pentru cor mixt- solişti şi orchestră simfonică „Fluviul erou“ de Makarov, o adevărată epopee muzicală închinată omului de pe Volga, omului sovietic, creator de măreţe fapte de eroism, de muncă constructivă pentru fericirea tuturor popoarelor. Atît orchestra simfonică, cît şi corul mixt al Ansamblului şi soliştii Agyagăsi Ilona, Oţelea Emilia şi Konya Lajos au contribuit cu tot talentul lor, cu toată energia lor, la execuţia ireproşabilă a cantatei. Fiecare dintre coriştii adulţi şi copii, fiecare membru alorchestrei populare şi al celei simfonice ar merita să-i consemnăm numele în această cronică suscintă a concertului festiv. Neavînd această posibilitate, menţionăm doar numele dirijorilor: Birtalan József, Szalmán Lóránt şi Székely Endre, cit şi al pianistei Birtalan Judit. De asemeni, nu se poate să trecem cu vederea peste frumoasa ţinută a coriştilor şi orchestranţilor, peste costumele naţionale pitoreşti ale celor ce au făcut din acest concert o sărbătoare demnă de întîi Mai triumfal. ŞTEFAN IZSÁK • In acordurile cîntecelor revoluţionare Dansatorii Ansamblului executînd un joc popular. Prin faţa tribunei trec manifestăţi fii frumoase costume naţionale.