Steaua Roşie, mai 1959 (Anul 8, nr. 699-707)
1959-05-03 / nr. 699
Aşa au întîmpinat ei Ziua Muncii Primăvara a adus cu ea pe lingă flori şi bucurii, iubita sărbătoare a oamenilor muncii din întreaga lume. 1 Ma! Ca-n fiecare an, oamenii muncii din fabrici şi de pe ogoare, au întîmpinat aşa cum se cuvine această mare sărbătoare. In comuna Ruşii-Munţi, ţăranii muncitori ajutaţi şi îndrumaţi de organizaţia de bază P.M.R. şi sfatul popular, au întîmpinat ziua de 1 Mai cu o realizare de seamă — terminarea campaniei agricole de primăvară, în reuşita căreia şi-au adus contribuţia tovarăşii: Moldovan V., Cotruş Vasile, Dima Dănilă, Rotaru G., Bumbu L., Cotruş Ion. Noi şi noi ţărani muncitori sporesc rîndurile celor întovărăşiţi. Intre cei recent înscrişi se numără: Zaharie Vasile, Dima Ion, Bogat Ionuţ, Moldovan Ion. Comuna are un aer sărbătoresc. Sfatul popular, conform planului de muncă întocmit în vederea acestei zile a amenajat şi mărit piaţa comunei, precum şi un minunat teren de volei. Aici zeci de copii şi tineri îşi petrec în mod plăcut timpul liber. La marginea satului — pe valea Mureşului — s-a terminat amenajarea terenului de fotbal, lucru ce pînă acum lipsea oamenilor din comună. Acest teren a fost dat în folosinţă datorită muncii susţinute depusă de tineri ca : Giugean Ion, Magnea I., Oala Şt., Bumbu D., Boşca A., Zaharie Leon, Ilovan I., Frenţ C. şi alţii. Ambele terenuri sunt împrejmuite de aproape 1.000 de pomi recent plantaţi. La şcoală, pe culoar, la loc vizibil a apărut un frumos panou de onoare. Fotografii ca ale pionierilor Branea Maria, Bumbu Maria, Poloţca Ovidiu, Precup Elena, Bîndilă Silvia, Precup Emil, Olteanu Petru, Olteanu Elena şi Viorica, Frenţ Emilia fac cinste unităţii noastre care-i numără ca elevi foarte buni la învăţătură. Părinţi ca : Cotruş Vasile, preşedintele întovărăşirii, Dima Chirilă, Şorlea Gavril, Suciu Iosif, Rotaru Grigore, Frenţ Vasile, Ilovan Mihai, Bănulici Traian, fac de asemeni cinste comunei numele lor putînd fi citit pe panoul de onoare. EUGENIA MUREŞAN Vorbesc cifrele ! • Anul acesta in urma recomandărilor făcute de conferinţa regională de partid, care a avut loc în cursul lunii ianuarie, în gospodăriile agricole colective numărul bovinelor a crescut cu 576 capete, al ovinelor cu 8.592, al porcinelor cu 1.259. De la staţiunile de incubaţie artificială de pe cuprinsul regiunii noastre au fost livraţi 114.000 pui de o zi, din care aproape 30.000 la gospodăriile agricole colective. • S.M.T.-urile din regiunea noastră vor fi înzestrate anul acesta cu încă 30 tractoare U.T.O.S. 26. S.M.T.-urile din Ciuc, Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc vor fi înzestrate cu 6 combine de recoltat cartofi. • Dacă in anul trecut plivitul buruienilor pe cale chimică s-a făcut pe o suprafaţă de 1.800 ha cultivate cu cereale păioase, anul acesta, această lucrare se va efectua pe 7.000 ha. • In curînd, la S.M.T. din Tg. Mureş, Reghin, Odorhei şi Sf. Gheorghe vor lua fiinţă 4 brigăzi fitosanitare care vor fi înzestrate cu aparatură specială şi încadrate cu specialiştii necesari. • In primăvara acestui an au fost plantaţi peste 73.600 pomi fructiferi precum şi 62 ha cu butaşi de viţă de vie. Cel mai mare număr de pomi şi cele mai mari suprafeţe plantate cu butaşi de viţă de vie au fost făcute de unităţile socialist-cooperatiste. • Faţă de anul trecut s-a folosit la însămînţatul porumbului cu 20 la sută mai multă săminţă de porumb dublu hibrid, cu 300 la sută mai multă sămînţă de porumb provenită din generaţia doua şi de 4 ori mai multă sămînţă de floarea soarelui provenită din soiul Winimir. • Organele de specialitate de la Direcţia silvică Tg. Mureş au început combaterea omizilor fluturelui cu coadă aurie. Combaterea se va face pe o suprafaţă de peste 16.000 ha pădure de stejar, în asociaţie cu alte foioase. Combaterea se face în rasa ocoalelor silvice Tg. Mureş şi Reghin, folosinduse 57 aparate de sol, dintre cele mai moderne, precum şi un mare număr de avioane. • Toate ocoalele silvice din zona de coline au terminat plantatul puieţilor. In total, pe regiune, pînă in preajma zilei de 1 Mai au fost efectuate reîmpăduriri pe o suprafaţă de peste 4.300 ha. Specialiştii de la O.T.A. serviciul de conservare a solului au început lucrările atit pe terenurile degradate cit şi pe păşuni. Pe terenurile degradate au fost plantaţi peste 7.100 nuci, pe 50 ha au fost plantaţi pomi fructiferi. Alte 60 ha au fost amenajate şi plantate cu butaşi de viţă de vie. Din munca legumicultorilor de la Sîngeorgiu Gospodăria agricolă de stat din Sîngeorgiu de Mureş cultivă legume şi zarzavaturi pe o suprafaţă de 36 ha. Anul trecut muncitorii gospodăriei au obţinut 690 tone legume şi zarzavaturi faţă de 320 cit au avut planificat. In scopul de a contribui şi în anul acesta la aprovizionarea cît mai bună cu legume şi zarzavaturi a oamenilor muncii, legumicultorii din Sîngeorgiu de Mureş, au pregătit din timp peste 1.800 mp răsadniţe calde, în care au însămînţat cele mai diverse seminţe de legume. Din cele 36 ha destinate cultivării legumelor şi zarzavaturilor, pe 19 ha sunt deja semănaţi morcovii, pătrunjeii, salata, fasolea, ceapa. Zilele trecute s-a trecut şi la întreţinerea culturilor. Au fost prăşite aproape 7 ha cultivate cu ceapă, gulii, varză de vară şi s-a făcut şi combaterea dăunătorilor (puricilor), cu praf D.D.T. fearagreaja najiír Pentru refacerea pădurilor In comuna Tulgheş, raionul Gheorghieni, pe versanţii dezgoliţi fără milă prin exploatările făcute în timpul regimului burghezo-moşieresc, zilele trecute a început plantatul puieţilor de răşinoase. In decurs de numai zece zile echipa condusă de Onu Gavrilă a plantat peste 70.0000 puieți de molid. Acțiunea de reîmpădurire continuă. Ne scriu corespondenţii Alintul tineretului vlâhiian Tineretul muncitor al uzinelor Vlăhiţa îşi intensifică din zi in zi eforturile pentru a pune în aplicare angajamentele luate. Ei vor să salute cu rezultate frumoase cel de-al Vll-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Am relatat deja faptul că pînă la data de 10 aprilie, tineretul, din cele 30 tone fontă luate ca angajament a strins 12 tone de pe halda de zgură a uzinei. Faţă de acest rezultat, pînă la data de 25 aprilie tineretul a strîns 25 tone, ceea ce dovedeşte că angajamentul tineretului a şi fost realizat. Paralel cu această acţiune, tineretul de la uzina noastră şi-a luat angajamentul de a realiza în cinstea Festivalului 5.000 ore muncă voluntară, din care tinerii de la turnale şi turnătorie vor realiza 1.750 ore, iar cei de la administraţie 1.250 ore. Şi in acest sens acţiunea a pornit. Aproape 100 ore muncă voluntară a fost efectuată de către tineretul turnătoriei pentru amenajarea unui spaţiu verde în spatele turnătoriei, unde pînă în prezent erau depozitate resturi de diferite materiale, care dădeau un aspect necorespunzător uzinei. Tineretul de la secţia administrativă la fel a executat peste 30 ore de muncă voluntară la crearea unui parc în faţa uzinei. Ing. FUHRMANN COLOMAN Realizările forestierilor din Cîmpul Cetăţii In spiritul Plenarei C. C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958, în cinstea zilei de 1 Mai, muncitorii fabricii de prelucrare a lemnului din Cîmpul Cetăţii din cadrul I.F.E.T. Sovata, au dat rezultate frumoase în întrecerea socialistă pentru valorificarea cît mai intensă a masei lemnoase şi pentru reducerea deşeurilor. Astfel, ei au dat — pînă la 22 aprilie — peste plan, cu 30 la sută mai multe traverse,cu 20 la sută mai multe lăzi şi cu 5 la sută mai multe doage. Intr-o singură lună — aprilie— ei au confecţionat din deşeuri un număr de lăzi, egal cu cel produs în primul trimestru al anului, realizînd un beneficiu de peste 150.000 lei. Cîştigul mediu al muncitorilor din Cîmpul Cetăţii a crescut în luna aprilie cu aproximativ 10 la sută, evidenţiindu-se în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai fraţii Katona Károly şi Katona Mihály, circularişti la doage, Sofalvi Mihály şi Zöldi Daniel circularişti la lăzi, Zöldi Klára şi Ferenczi Ilona, muncitoare la montarea lăzilor. IOANA NEGRESCU Pregătiri de sezon în staţiunea Borsec In vederea apropiatei deschideri a sezonului de vară in renumita staţiune balneo-climaterică Borsec, organizaţiile comerciale locale îşi accelerează ritmul lucrărilor pregătitoare. Modul în care se fac aceste pregătiri a fost examinat la faţa locului în ziua de 21 aprilie în cadrul unei consfătuiri, iniţiată de Sfatul popular raional Topliţa, cu participarea Sfatului popular Borsec şi a conducerilor întreprinderilor economice, stabilindu-se o serie de măsuri tehnico-organizatorice pentru ca unităţile respective să poată satisface în cele mai bune condiţiuni aprovizionarea oamenilor muncii veniţi la odihnă şi cură. O.C.L. „Alimentara“ a inaugurat de 1 Mai noul complex alimentar, dotat cu instalaţii şi utilaje moderne. Trustul Alimentaţiei Publice s-a prezentat cu lucrările de renovare şi amenajare terminate. Astfel, de 1 Mai s-a redeschis restaurantul de cl. I Borsec, cofetăria şi un chioşc pentru răcoritoare. Cu ocazia consfătuirii s-a constatat că restaurantul „Tulgheş“ și bufetul „Caraiman“ nu corespund din punct de vedere sanitar, neavînd încă instalată conducta de apă. Pînă la 15 mai se va remedia şi acest neajuns. O.C.L. Aprozar şi-a luat angajamentul de a trimite de urgenţă legume timpurii, care lipsesc încă cu desăvîrşire din unitatea O.C.L. Aprozar Borsec. La rîndul său, Sfatul popular Borsec s-a obligat ca în cinstea zilei de 23 August să termine o hală pentru piaţa zilnică, cu compartimente destinate comerţului de produse alimentare şi lactate, prevăzute şi cu boxe pentru gospodării şi întovărăşiri agricole şi producători individuali. Statul tratează de altfel cu I.R.T.A. pentru facilitarea transportării cu autobuzele a producătorilor cu produsele respective din cuprinsul raionului la piaţa din Borsec, transport care în prezent este legat încă de dificultăţi. Organizarea sectorului comercial şi în special a reţelei aparţinînd alimentaţiei publice din Borsec va trebui să constituie şi mai departe preocuparea de bază a organelor de resort, pentru ca marea afluenţă din toiul sezonului să nu-i găsească nepregătiţi. ION TAUBMAN Avrămeştiul în haine de sărbătoare Locuitorii din comuna Avrămeşti, raionul Cristuru-Secuiesc, încă cu cîteva săptămîni înainte de marea sărbătoare a oamenilor muncii, au început să îmbrace comuna in haine de sărbătoare. Ei au reparat în acest scop garduri pe o lungime de 1.700 m şi au construit peste 600 m 1 garduri noi. Au văruit zeci de case, şi au confecţionat peste 60 de lozinci pe care le-au aşezat la locuri vizibile. S-au mai confecţionat diferite grafice care arată ritmul de dezvoltare al gospodăriei agricole colective şi al şeptelului de animale de aici. Putem spune că ţăranii muncitori din această comună au făcut totul pentru înfrumuseţarea comunei, pentru cinstirea zilei internaţionale a celor ce muncesc. SZŐCS ARON. Jabeniţa complet cooperativizată Zilele trecute s-a terminat cooperativizarea comunei Jabeniţa. Aceasta se datoreşte muncii politice desfăşurate de organizaţia de bază, de deputaţi precum şi a rezultatelor bune obţinute de întovărăşiţi. Acum, întovărăşirea din Jabeniţa numără 358 familii și dispune de 320 oi proprietate obștească. PRECUP GAVRIL. întovărăşire agricolă la Sîntioana Datorită muncii politice desfăşurată de organele locale de partid şi de stat, de însăşi ţăranii muncitori, zilele trecute, 120 familii din Sîntioana de Mureş au inaugurat a doua întovărăşire în comuna lor. Membrii noii întovărăşiri „Unirea“, l-au ales ca preşedinte pe Varga Sándor, HUSZÁR IOSIF. întreţin culturile Terminînd însămînţatul cui- culturilor. Pe lingă faptul că turilor de primăvară, membrii au plivit buruienile din culturile gospodăriei agricole colective Păioase, ei au prăşit şi 3 ha culdin Ideciu de Sus, raionul Retivate cu căpşuni, ghin, au început întreţinerea DANILA AUREL. Pentru o recolta bogată Colectiviştii din Cristuru Secuiesc acordă o mare importanţă întreţinerii culturilor. Paralel cu terminarea semănatului porumbului pe o suprafaţă de peste 20 ha ei au efectuat plivitul păioaselor pe o suprafaţă de 70 ha. S-a început şi praşila sfeclei de zahăr ce o cultivă pp) o suprafaţă de 1 ha* Printre colectiviştii care au stat pe primul loc la muncile agricole se numără Telegdi Gyula, Rúzsa János, Fodor Lajos şi alţii, care au depus toate eforturile pentru asigurarea unei recolte bogate. PÉTER TEONA. Rezultatul zilei record la Combinatul de la Călăuţaş Colectivul de muncă al Combinatului, sub îndrumarea organizaţiei de bază, a iniţiat în ziua de 25 aprilie 1959 o zi record în cinstea zilei de 1 Mai. In această zi, planul de producţie la placaje a fost realizat in proporţie de 162,4 la sută, realizîndu-se în loc de 28 mc placaje cît era planificat, 45,5 mc placaj. Depăşirea valorică este de 23.800 lei. Dintre echipele de lucru cele mai frumoase realizări le au obţinut: echipa deraloriştilor condusă de comunistul Biró Iosif, care şi-a realizat planul în proporţie de 232 la sută. Echipa de la uscătoria „Schilda“, condusă de Nistorescu Maria, a realizat planul în proporţie de 163 la sută. Rezultate asemănătoare a realizat şi echipa de la maşina de tăiat margini etc Dintre cele 6 echipe de la presa hidraulică cele mai bune rezultate le-au obţinut echipele lui Tober Ioan şi Szajkovits Francisc, care şi-au îndeplinit planul în proporţie de 175 la sută. IVAS ŞTEFAN Activitate rodnică la Pietriş In satul Pietriş, raionul Topliţa, membrii de partid, şi unii dintre ţăranii muncitori, desfăşoară o muncă rodnică în rîndurile ţăranilor muncitori pentru a se înscrie în întovărăşirea din sat, sau pentru a forma alta nouă. Zilele trecute întovărăşiţilor din Pietriş Ii s au alăturat alte numeroase familii. Acum întovărăşirea din Pietriş numără 72 familii. Pentru sporirea numărului de oi proprietate obştească, adunarea generală a întovărăşirii a hotărît ca anul acesta să crească 72 mieluţe şi să contracteze cu statul 150 kg brînză. Munca politică în vederea cooperativizării agriculturii se desfăşoară şi în cătunul numit „Valea Pietrişului“. Numai într-o singură seară 26 ţărani muncitori de pe această vale au înaintat cereri pentru a forma şi ei o întovărăşire. Paralel cu munca politică desfăşurată de membrii de partid, de deputaţi, ţăranii muncitori din sat au executat In bune condiţiuni şi însămînţatul culturilor de primăvară, au plantat 580 duzi, 200 pomi fructiferi şi 2.600 butaşi viţă de vie. In satul Pietriş, o activitate rodnică desfăşoară şi femeile. Ele au hotărît să muncească în așa fel ca nici o gospodărie să nu rămînă fără grădină de zarzavat și 40 de pui. MIRCEA GAFINA.