Steaua Roşie, mai 1959 (Anul 8, nr. 699-707)

1959-05-03 / nr. 699

Aşa au întîmpinat ei Ziua Muncii Primăvara a adus cu ea pe lingă flori şi bucurii, iubita sărbătoare a oamenilor muncii din întreaga lume. 1 Ma! Ca-n fiecare an, oamenii muncii din fabrici şi de pe ogoare, au în­tîmpinat aşa cum se cuvine a­­ceastă mare sărbătoare. In comuna Ruşii-Munţi, ţăranii muncitori ajutaţi şi îndrumaţi de organizaţia de bază P.M.R. şi sfa­tul popular, au întîmpinat ziua de 1 Mai cu o realizare de seamă — terminarea campaniei agricole de primăvară, în reuşita căreia şi-au adus contribuţia tovarăşii: Moldo­van V., Cotruş Vasile, Dima Dă­­nilă, Rotaru G., Bumbu L., Cotruş Ion. Noi şi noi ţărani muncitori spo­resc rîndurile celor întovărăşiţi. Intre cei recent înscrişi se numără: Zaharie Vasile, Dima Ion, Bogat Ionuţ, Moldovan Ion. Comuna are un aer sărbătoresc. Sfatul popular, conform planului de muncă întocmit în vederea a­­cestei zile a amenajat şi mărit piaţa comunei, precum şi un mi­nunat teren de volei. Aici zeci de copii şi tineri îşi petrec în mod plăcut timpul liber. La marginea satului — pe valea Mureşului — s-a terminat amena­jarea terenului de fotbal, lucru ce pînă acum lipsea oamenilor din comună. Acest teren a fost dat în folo­sinţă datorită muncii susţinute depusă de tineri ca : Giugean Ion, Magnea I., Oala Şt., Bumbu D., Boşca A., Zaharie Leon, Ilovan I., Frenţ C. şi alţii. Ambele terenuri sunt împrej­muite de aproape 1.000 de pomi recent plantaţi. La şcoală, pe culoar, la loc vi­zibil a apărut un frumos panou de onoare. Fotografii ca ale pionieri­lor Branea Maria, Bumbu Mari­­­a, Poloţca Ovidiu, Precup Elena, Bîndilă Silvia, Precup Emil, Ol­­teanu Petru, Olteanu Elena şi Viorica, Frenţ Emilia fac cinste unităţii noastre care-i numără ca elevi foarte buni la învăţătură. Părinţi ca : Cotruş Vasile, preşe­dintele întovărăşirii, Dima Chiri­­lă, Şorlea Gavril, Suciu Iosif, Rotaru Grigore, Frenţ Vasile, Ilo­van Mihai, Bănulici Traian, fac de asemeni cinste comunei numele lor putînd fi citit pe panoul de onoare. EUGENIA MUREŞAN Vorbesc cifrele ! • Anul acesta in urma recomandărilor făcute de con­ferinţa regională de partid, care a avut loc în cursul lunii ianuarie, în gospodăriile agricole colective numărul bovine­lor a crescut cu 576 capete, al ovinelor cu 8.592, al porcine­lor cu 1.259. De la staţiunile de incubaţie artificială de pe cuprinsul regiunii noastre au fost livraţi 114.000 pui de o zi, din care aproape 30.000 la gospodăriile agricole colective. • S.M.T.-urile din regiunea noastră vor fi înzestrate anul acesta cu încă 30 tractoare U.T.O.S. 26. S.M.T.-urile din Ciuc, Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc vor fi înzestrate cu 6 combine de recoltat cartofi. • Dacă in anul trecut plivitul buruienilor pe cale chi­mică s-a făcut pe o suprafaţă de 1.800 ha cultivate cu ce­reale păioase, anul acesta, această lucrare se va efectua pe 7.000 ha. • In curînd, la S.M.T. din Tg. Mureş, Reghin, Odorhei şi Sf. Gheorghe vor lua fiinţă 4 brigăzi fitosanitare care vor fi înzestrate cu aparatură specială şi încadrate cu specialiş­tii necesari. • In primăvara acestui an au fost plantaţi peste 73.600 pomi fructiferi precum şi 62 ha cu butaşi de viţă de vie. Cel mai mare număr de pomi şi cele mai mari suprafeţe plantate cu butaşi de viţă de vie au fost făcute de unităţile socialist-cooperatiste. • Faţă de anul trecut s-a folosit la însămînţatul po­rumbului cu 20 la sută mai multă săminţă de porumb dublu hibrid, cu 300 la sută mai multă sămînţă de porumb pro­venită din generaţia doua şi de 4 ori mai multă sămînţă de floarea soarelui provenită din soiul Winimir. • Organele de specialitate de la Direcţia silvică Tg. Mu­reş au început combaterea omizilor fluturelui cu coadă au­rie. Combaterea se va face pe o suprafaţă de peste 16.000 ha pădure de stejar, în asociaţie cu alte foioase. Combaterea se face în rasa ocoalelor silvice Tg. Mureş şi Reghin, folosindu­­se 57 aparate de sol, dintre cele mai moderne, precum şi un mare număr de avioane. • Toate ocoalele silvice din zona de coline au terminat plantatul puieţilor. In total, pe regiune, pînă in preajma zi­lei de 1 Mai au fost efectuate reîmpăduriri pe o suprafaţă de peste 4.300 ha.­­ Specialiştii de la O.T.A. serviciul de conservare a solu­lui au început lucrările atit pe terenurile degradate cit şi pe păşuni. Pe terenurile degradate au fost plantaţi peste 7.100 nuci, pe 50 ha au fost plantaţi pomi fructiferi. Alte 60 ha au fost amenajate şi plantate cu butaşi de viţă de vie. Din munca legumicultorilor de la Sîngeorgiu Gospodăria agricolă de stat din Sîngeorgiu de Mureş cultivă legume şi zarzavaturi pe o su­prafaţă de 36 ha. Anul trecut muncitorii gospodăriei au obţi­nut 690 tone legume şi zarzava­turi faţă de 320 cit au avut pla­nificat. In scopul de a contribui şi în anul acesta la aprovizionarea cît mai bună cu legume şi zarzava­turi a oamenilor muncii, legumi­cultorii din Sîngeorgiu de Mu­reş, au pregătit din timp peste 1.800 m­p răsadniţe calde, în care au însămînţat cele mai di­­­verse seminţe de legume. Din cele 36 ha destinate cul­tivării legumelor şi zarzavaturi­lor, pe 19 ha sunt deja semănaţi morcovii, pătrunjeii, salata, fa­solea, ceapa. Zilele trecute s-a trecut şi la întreţinerea culturilor. Au fost prăşite aproape 7 ha cultivate cu ceapă, gulii, varză de vară şi s-a făcut şi combaterea dău­nătorilor (puricilor), cu praf D.D.T. fearagreaja najiír Pentru refacerea pădurilor In comuna Tulgheş, raionul Gheorghieni, pe versanţii dezgo­liţi fără milă prin exploatările făcute în timpul regimului bur­­ghezo-moşieresc, zilele trecute a început plantatul puieţilor de răşinoase. In decurs de numai zece zile echipa condusă de Onu Gavrilă a plantat peste 70.0000 puieți de molid. Acțiunea­ de reîmpăduri­­re continuă. Ne scriu corespondenţii Alintul tineretului vlâh­iian Tineretul muncitor al uzinelor Vlăhiţa îşi intensifică din zi in zi eforturile pentru a pune în aplicare angajamentele luate. Ei vor să salute cu rezultate fru­moase cel de-al Vll-lea Festival Mondial al Tineretului şi Stu­denţilor. Am relatat deja faptul că pînă la data de 10 aprilie, tine­retul, din cele 30 tone fontă luate ca angajament a strins 12 tone de pe halda de zgură a uzinei. Faţă de acest rezultat, pînă la data de 25 aprilie tineretul a strîns 25 to­ne, ceea ce dovedeşte că anga­jamentul tineretului a şi fost realizat. Paralel cu această acţiune, tineretul de la uzina noastră şi-a luat angajamentul de a realiza în cinstea Festivalului 5.000 ore muncă voluntară, din care tinerii de la turnale şi turnătorie vor realiza 1.750 ore, iar cei de la administraţie 1.250 ore. Şi in acest sens acţiunea a pornit. Aproape 100 ore muncă voluntară a fost efectuată de către tineretul turnătoriei pen­tru amenajarea unui spaţiu ver­de în spatele turnătoriei, unde pînă în prezent erau depozitate resturi de diferite materiale, ca­re dădeau un aspect necores­punzător uzinei. Tineretul de la secţia administrativă la fel a executat peste 30 ore de muncă voluntară la crearea unui parc în faţa uzinei. Ing. FUHRMANN COLOMAN Realizările forestierilor din Cîmpul Cetăţii In spiritul Plenarei C. C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958, în cinstea zilei de 1 Mai, munci­torii fabricii de prelucrare a lem­nului din Cîmpul Cetăţii din cadrul I.F.E.T. Sovata, au dat re­zultate frumoase în întrecerea so­cialistă pentru valorificarea cît mai intensă a masei lemnoase şi pentru reducerea deşeurilor. Astfel, ei au dat — pînă la 22 aprilie — peste plan, cu 30 la sută mai multe traverse,cu 20 la sută mai multe lăzi şi cu 5 la sută mai multe doage. Intr-o singură lună — aprilie­­— ei au confecţionat din deşeuri un număr de lăzi, egal cu cel produs în primul trimestru al anului, realizînd un beneficiu de peste 150.000 lei. Cîştigul mediu al muncitorilor din Cîmpul Cetăţii a crescut în luna aprilie cu aproximativ 10 la sută, evidenţiindu-se în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai fraţii Katona Károly şi Katona Mihály, circularişti la doage, So­­falvi Mihály şi Zöldi Daniel cir­cularişti la lăzi, Zöldi Klára şi Ferenczi Ilona, muncitoare la montarea lăzilor. IOANA NEGRESCU Pregătiri de sezon în staţiunea Borsec In vederea apropiatei des­chideri a sezonului de vară in renumita staţiune balneo-cli­­materică Borsec, organizaţiile comerciale locale îşi accelerea­ză ritmul lucrărilor pregătitoa­re. Modul în care se fac aceste pregătiri a fost examinat la faţa locului în ziua de 21 apri­lie în cadrul unei consfătuiri, iniţiată de Sfatul popular raio­nal Topliţa, cu participarea Sfatului popular Borsec şi a conducerilor întreprinderilor e­­conomice, stabilindu-se o serie de măsuri tehnico-organizato­­rice pentru ca unităţile respec­tive să poată satisface în cele mai bune condiţiuni aprovizio­narea oamenilor muncii veniţi la odihnă şi cură. O.C.L. „Alimentara“ a inau­gurat de 1 Mai noul complex alimentar, dotat cu instalaţii şi utilaje moderne. Trustul Alimentaţiei Publice s-a prezentat cu lucrările de re­novare şi amenajare terminate. Astfel, de 1 Mai s-a redeschis restaurantul de cl. I Borsec, co­fetăria şi un chioşc pentru ră­coritoare. Cu ocazia consfătui­rii s-a constatat că restaurantul „Tulgheş“ și bufetul „Caraiman“ nu corespund din punct de ve­dere sanitar, neavînd încă insta­­lată conducta de apă. Pînă la 15 mai se va remedia şi acest neajuns. O.C.L. Aprozar şi-a luat an­gajamentul de a trimite de ur­genţă legume timpurii, care lip­sesc încă cu desăvîrşire din uni­tatea O.C.L. Aprozar Borsec. La rîndul său, Sfatul popular Borsec s-a obligat ca în cinstea zilei de 23 August să termine o hală pentru piaţa zilnică, cu compartimente destinate comer­ţului de produse alimentare şi lactate, prevăzute şi cu boxe pentru gospodării şi întovără­şiri agricole şi producători in­dividuali. Statul tratează de altfel cu I.R.T.A. pentru facilitarea tran­sportării cu autobuzele a produ­cătorilor cu produsele respective din cuprinsul raionului la piaţa din Borsec, transport care în pre­zent este legat încă de dificul­tăţi. Organizarea sectorului comer­cial şi în special a reţelei apar­­ţinînd alimentaţiei publice din Borsec va trebui să constituie şi mai departe preocuparea de ba­ză a organelor de resort, pentru ca marea afluenţă din toiul sezonului să nu-i găsească nepregătiţi. ION TAUBMAN Avrămeştiul în haine de sărbătoare Locuitorii din comuna Avră­­meşti, raionul Cristuru-Secuiesc, încă cu cîteva săptămîni înain­te de marea sărbătoare a oa­menilor muncii, au început să îmbrace­ comuna in haine de sărbătoare. Ei au reparat în a­­cest scop garduri pe o lungime de 1.700 m­­ şi au construit pes­te 600 m 1 garduri noi. Au vă­ruit zeci de case, şi au confec­ţionat peste 60 de lozinci pe ca­re le-au aşezat la locuri vizibile. S-au mai confecţionat diferite grafice care arată ritmul de dezvoltare al gospodăriei agri­cole colective şi al şeptelului de animale de aici. Putem spune că ţăranii mun­citori din această comună au făcut totul pentru înfrumuseţa­rea comunei, pentru cinstirea zilei internaţionale a celor ce muncesc. SZŐCS ARON. Jabeniţa complet cooperativizată Zilele trecute s-a terminat cooperativizarea comunei Jabe­­niţa. Aceasta se datoreşte mun­cii politice desfăşurate de orga­nizaţia de bază, de deputaţi precum şi a rezultatelor bune obţinute de întovărăşiţi. Acum, întovărăşirea din Ja­beniţa numără 358 familii și dispune de 320 oi proprietate obștească. PRECUP GAVRIL. întovărăşire agricolă la Sîntioana Datorită muncii politice des­făşurată de organele locale de partid şi de stat, de însăşi ţăra­nii muncitori, zilele trecute, 120 familii din Sîntioana de Mureş au inaugurat a doua întovără­şire în comuna lor. Membrii noii întovărăşiri „Unirea“, l-au ales ca preşedinte pe Varga Sándor, HUSZÁR IOSIF. întreţin culturile Terminînd însămînţatul cui- culturilor. Pe lingă faptul că turilor de primăvară, membrii au plivit buruienile din culturile gospodăriei agricole colective Păioase, ei au prăşit şi 3 ha cul­­din Ideciu de Sus, raionul Re­­tivate cu căpşuni, ghin, au început întreţinerea DANILA AUREL. Pentru o recolta bogată Colectiviştii din Cristuru Se­cuiesc acordă o mare importan­ţă întreţinerii culturilor. Paralel cu terminarea semă­natului porumbului pe o supra­faţă de peste 20 ha ei au efectuat plivitul păioaselor pe o suprafa­ţă de 70 ha. S-a­ început şi praşila sfeclei de zahăr ce o cultivă pp) o suprafaţă de 1­­ ha* Printre colectiviştii care au stat pe primul loc la muncile agricole se numără Telegdi Gyula, Rúzsa János, Fodor La­jos şi alţii, care au depus toate eforturile pentru asigurarea unei recolte bogate. PÉTER TEONA. Rezultatul zilei record la Combinatul de la Călăuţaş Colectivul de muncă al Com­binatului, sub îndrumarea orga­nizaţiei de bază, a iniţiat în ziua de 25 aprilie 1959 o zi record în cinstea zilei de 1 Mai. In această zi, planul de pro­ducţie la placaje a fost realizat in proporţie de 162,4 la sută, realizîndu-se în loc de 28 m­c placaje cît era planificat, 45,5 m­c placaj. Depăşirea valorică este de 23.800 lei. Dintre echipele de lucru cele mai frumoase realizări le au obţinut: echipa deraloriştilor condusă de comunistul Biró Iosif, care şi-a realizat planul în proporţie de 232 la sută. E­­chipa de la uscătoria „Schilda“, condusă de Nistorescu Maria, a realizat planul în proporţie de 163 la sută. Rezultate asemă­nătoare a realizat şi echipa de la maşina de tăiat margini etc Dintre cele 6 echipe de la pre­sa hidraulică cele mai bune re­zultate le-au obţinut echipele lui Tober Ioan şi Szajkovits Francisc, care şi-au îndeplinit planul în proporţie de 175 la sută. IVAS ŞTEFAN Activitate rodnică la Pietriş In satul Pietriş, raionul To­pliţa, membrii de partid, şi unii dintre ţăranii mun­citori, desfăşoară o muncă rod­nică în rîndurile ţăranilor mun­citori pentru a se înscrie în în­tovărăşirea din sat, sau pentru a forma alta nouă. Zilele trecu­te întovărăşiţilor din Pietriş Ii s au a­lăturat alte numeroase familii. Acum întovărăşirea din Pietriş numără 72 familii. Pen­tru sporirea numărului de oi proprietate obştească, adunarea generală a întovărăşirii a hotă­­rît ca anul acesta să crească 72 mieluţe şi să contracteze cu statul 150 kg brînză. Munca politică în vederea coo­perativizării agriculturii se desfăşoară şi în cătunul numit „Valea Pietrişului“. Numai într-o singură seară 26 ţărani muncitori de pe această vale au înaintat cereri pentru a for­ma şi ei o întovărăşire. Paralel cu munca politică desfăşurată de membrii de par­tid, de deputaţi, ţăranii munci­tori din sat au executat In bu­ne condiţiuni şi însămînţatul culturilor de primăvară, au plantat 580 duzi, 200 pomi fruc­tiferi şi 2.600 butaşi viţă de vie. In satul Pietriş, o activitate rodnică desfăşoară şi femeile. Ele au hotărît să muncească în așa fel ca nici o gospodărie să nu rămînă fără grădină de zarzavat și 40 de pui. MIRCEA GAFINA.

Next