Steaua Roşie, iunie 1959 (Anul 8, nr. 708-715)

1959-06-03 / nr. 708

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID Şl AL SFATÜLUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE _j Anul VIII. Nr. 708. Miercuri, 3 iunie 1959. 6 pagini sw 20 bani Avansuri în bani De curînd la gospodăria agri­colă colectivă din Goreni, ra­ionul Reghin s-au repartizat avansurile băneşti în contul zi­lelor muncă efectuate de colec­tivişti. Pentru fiecare zi-muncă au revenit cite 5 lei. Familia lui Radu loan a primit 1125 lei, a lui Vészi Mihály 1015 lei. a lui Tasnádi loan 1.000 lei etc. BUŢIU TEODOR corespondent Tractorişti fruntaşi In campania agricolă de pri­măvară la S.M.T. Reghin cele mai bune rezultate le-au obţi­nut brigada a VIII-a zisă „ful­ger“, care fiind compusă din tractoare „Universal 26“ a reu­şit să-şi realizeze planul în pro­porţie de 218 la sută. Dintre tractoriştii care lucrează în această brigadă cele mai bune rezultate le au Pop Zaharie care şi-a realizat planul in pro­porţie de 250 la sută, Suciu loan 244 la sută şi Caia loan 233 la sută. Rezultate bune au obţinut la lucrările agricole în cîmp şi brigăzile conduse de Török Io­sif, Frenţ Dănilă precum şi tractoriştii Nagy Iosif, Tanko Ştefan şi alţii. TEODOR MEDVEŞAN corespondent Piatoul Corneşti va fi amenajat In prezent, una dintre preocu­pările Comitetului executiv al Sfa­tului popular al oraşului Tg. Mu­reş este amenajarea platoului Cor­neşti. Pe platou se vor orea alei, parc cu ronduri cu flori, diferite terenuri sportive precum şi un res­taurant. Aceste luorări vor fi efec­tuate prin munca voluntară a lo­cuitorilor oraşului Tg. Mureş. CIND “STELELE“ SE LA ÎNTRECERE Drivită de sus, Piaţa Sta­­lin din Tg.-Mureş, in seara aceea, părea o mare de licurici. Sutele de făclii se întreceau parcă cu nenu­măratele becuri electrice, ilu­­minînd piaţa mai feeric ca niciodată. Un freamăt tine­resc inundase oraşul: erau tineri şi tinere ce în cursul zilei ii puteai găsi lingă strung, în laborator şi sălile de cursuri, tractorişti şi me­canici, colectivişti şi înto­vărăşiţi, profesori şi învăţă­tori, ’ elevi şi eleve, logodnici Retragerea cu torţe din Piaţa Stalin. şi logodnice, mame; era mă­nunchiul tinereţii, al dra­gostei şi prieteniei sincere. Ei, cei peste 5.000 de tineri şi tinere, din oraşul şi raio­nul Tg.-Mureş şi au strîns şi mai puternic mina, iar din piepturile lor a răsunat din nou: „Pace şi priete nie!“ Şi în timp ce glasuri­le lor ovaţionau pentru so­lidaritatea tineretului lumii, pentru colaborare între po poare, înfierînd pe adepţii „războiului rece“ duşmani ai tinereţii şi fericirii, miile de ochi scinteiau mai pu­ternic decit făcliile din mii nile lor. S-au strîns parcă anume aici, în Piaţa Stalin, unde miile de flori aşezate pe covorul verde formează nenumărate curcubee, ima­gine în miniatură, a multi­­culorului miilor de drapele ce au împînzit Praga, Buda­pesta, Berlin, Bucureşti, Var­şovia şi Moscova, capitale ce au găzduit pînă acum festivalurile mondiale ale ti­neretului şi studenţilor. (Continuare în pag. 4-a) ] Cherestea peste plan De pe văile Ilva, Jirca, Seştina şi altele, parchete aparţinătoare de I.F.E.T Lunca-Bradului so­sesc In fiecare zi însemnate cantităţi de masă lemnoasă de răşinoase. In depozitul dc buşteni a U.LL.-ului din! Lunca-Bradului sortarea buştenilor pentru de­bitarea lor ia gatere se desfă­şoară în mod ritmic. La gaterul nr. 2, de 36 de ţoii, Pădureanu Teodor şi brigada din care face parte aplică cu multă chibzuin­ţă aşezatul pînzelor de fe­­răstraie la gater. Pentru a evita căderea unor lăturoaie de di­mensiuni mai mari la debitarea buştenilor, el bate odată mai multe modele de tăiere in ga­ter. Zilnic, brigada din care fa­ce parte îşi depăşeşte norma cu 7 m c cherestea. Forestierii de la U.I.L. Lunca- Bradului au reuşit să dea peste plan în ultimul timip: 457 m c cherestea de răşinoase, 40 m c rămăşiţe celuloză etc. Prin re­ducerea consumului specific la cherestea pentru lăzi, ei au eco­nomisit în această perioadă peste 6.000 lei. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VAI Agricultura socialistă e calea belşugului' Ori pe unde ai merge, în aceste zile, membrii unităţilor agricole socialist-cooperatiste vorbesc cu mîndrie despre superioritatea a­­griculturii socialiste. La îndemnul comuniştilor, al miilor de agita­tori, zi de zi alţi şi alţi ţărani muncitori păşesc, pe baza liberu­lui consimţămînt, în unităţile so­cialiste, convinşi fiind că drumul indicat de partid este singurul în stare să ducă ţărănimea munci­toare la o viaţă tot mai îndestu­lată. „Agricultura socialistă e calea belşugului“. Aşa spun colectiviştii din Gălăţeni, raionul Tg. Mureş şi din toate celelalte gospodării colective din regiune. Iată dece de curînd alte 13 familii de ţărani muncitori din Gălăţeni s-au alătu ral colectiviştilor. Au primit noi membri şi gospodăriile colective din Leordeni, Dózsa György, Pă net, Cuieşd, Mitreşti, Vadu etc. Cresc şi se întărosc mereu şi întovărăşirile agricole. N-a trecu: mult timp de cînd cele două în­tovărăşiri agricole din Vowiieenî s-au unit în una mare şi puternică. De atunci, zi de zi, întovărăşiţii s-au sfătuit despre măsurile- ce trebuie luate pentru continua în­florire a întovărăşirii lor. Cu toţii s-au convins că munca în oomun, pe întinderi mari e mai cu stpor şi dă roade mai bogate. Tocmai de aceea zilele trecute cei 193 membri au mărit suprafaţa înscrisă cu 394 ha. Acum întovărăşea „Uni­rea“ dispune de 592,44 ka de pă­­mînt. Şi la Tirimia tot mai mulţi sínt aceia care îşi manifestă do­rinţa de a face parte din întovără­şire. Irt ultima perioadă numărul întovărăşiţilor de aici a crescut cu 77, ajungînd la 180. La Caşvâ*, raionul Reghin, de asemeni, nu­mai în cîteva zile 67 familii de ţărani muncitori au înaintat cereri pentru a fi primiţi în întovărăşire. Creşte mereu numărul înfovărăşi­­ţilor şi la Gledin, Socolu de Cîm­­pie şi în numeroase alte sate. Pentru Glorificarea judicioasa a masei lemnoase ia LF.O.-arl .. Cu toate măsurile lua- i te in ultimii ani pentru va­lorificarea complexă a masei I lemnoase, trebuie să arătăm ; că slntem rămaşi în urmă : faţă de prevederile direcţi- : velor Congresului al II-lea. i Trebuie să lichidăm grabnic ] această întirziere, să inten- 1 sificăm valorificarea com­plexă a masei lemnoase ...“ (Din expunerea făcută de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la şe- i dinţa plenară a C.C. al P.M.R. din 26—28 no­iembrie 1958) Una din bogăţiile de seamă ale patriei noastre este pădu­rea, „aurul verde“ al economiei naţionale. Sub regimul burghezo-moşie­­resc în ţara noastră societăţile forestiere capitaliste, în cîrdă­­şie cu burghezia naţională, au exploatat în mod barbar pădu­rile falnice ale munţilor noştri, fără să reîmpădurească par­chetele exploatate. Concomitent cu această crimă ei exploatau în mod sîngeros şi munca fo­restierilor. Astăzi, pădurile patriei con­stituie bunul întregului popor. Partidul şi guvernul nostru acordă o atenţie deosebită mo­dului de gospodărire a fondu­lui forestier destinat exploată­rii, analizind temeinic, nu odată, posibilităţile existente în vederea exploatării judicioase a masei lemnoase, trasind sarcini concrete lucrătorilor din indus­tria forestieră, pentru a asigu­ra o exploatare raţională a pădurilor şi a îmbunătăţi conti­nuu condiţiile de lucru ale fo­restierilor. La acele I.F.E.T.-uri unde or­ganizaţiile de bază au îndrumat îndeaproape munca colectivelor de conducere, au mobilizat membrii de partid pentru a fi în frunte, tineretul şi în gene­ral pe toţi muncitorii din în­treprinderi, rezultatele obţinu­te în procesul de producţie au fost şi sínt semnificative. La I.F.E.T. Sovata procentul de utilizare a lemnului de lucru fag, in ultimii ani a crescut simţitor. Astfel, în 19’49 el a fost de 31 la sută, in 1951 — 34 la sută, in 1955 — 42 la su­tă, In 1957 — 48,4 la sută, iar in 1958 de 52,1 la sută. Obţine­rea acestor rezultate se dato­resc faptului că forestierii de aici, sub conducerea organiza­ţiei de bază s-au străduit, ca an de an, să îmbunătăţească simţitor procesul de exploata­re a masei lemnoase prin intro­ducerea metodelor noi de lucru. Ei au aplicat cu chibzuinţă me­toda scoaterii fagului în catar­ge şi in rind, în raport de te­renul pe care se află amplasat fondul forestier destinat ex­ploatării. Maiştrii şi sortatorii din parchetele de exploatare au supravegheat permanent lucră­rile de sortare a trunchiurilor de fag dcborîte, respectîrtd cu stricteţe normele prevăzute în indicatorul de sortare a masei lemnoase. In ceea ce priveşte creşterea procentului de valorificare ju­dicioasă a masei lemnoase, un rol de seamă îl are şi valorifi­carea deşeurilor, rumeguşului, mangalizarea crăcilor sub di­mensiuni de 3 cm şi a buturi­lor etc. Numai de pe urma va­lorificării acestei mase lemnoa­se, în trecut considerată ca ne­folositoare, I.F.E.T. Sovata a obţinut anul trecut beneficii de peste 1.000.000 Iei. Datorită creşterii accentuate a procen­tului de valorificare judicioasă a masei lemnoase, lucrătorii de Ia I.F.E.T. Sovata au reuşit ca din fondul forestier destinat pentru exploatare, în acest an, să restituie Ocolului silvic, un parchet de masă lemnoasă (parchetul Nirajul Mic cu un volum de 9.011 mc masă lem­noasă), pentru a fi exploatat în anul viitor. Rezultate bune au obţinut şi forestierii de pe Valea Curghiu­­lui. La I.F.E.T. Reghin de pildă, organizaţiile de partid au mili­tat pentru organizarea brigăzi­lor cu acord global, au urmă­rit desfăşurarea întrecerii so­cialiste, au popularizat la ga­zeta de perete metodele de lu­cru ale fruntaşilor, mobilizînd lucrătorii forestieri să lucreze la un nivel mai Înalt. Şi acest 1 lucru a făcut posibil ca peste 70 la sută din lucrările de ex- I ploatare să se execute în acord i global, ceea ce asigură o valo­­; rificare mai superioară a ma- i sei lemnoase Ia locul de exploa­­- tare. Numai prin tăierea mal ■ joasă a arborilor, reducind mă­­• rimea cioatelor, ei au obţinut (Continuare în pag. 4-a) Jurnalul lucrărilor agricole In trei raioane s-a terminat piivitul cerealelor De remarcat este faptul că gospodăriile agricole colective din Sintana de Mureş, Curteni, Căinări, Ernei şi altele din raio­nul Tg.-Mureş şi raionul Sf. Gheorghe au început praşila treia la sfecla de zahăr. Cunoscînd puterea mare de creştere pe care o au buruienile precum şi daunele pe care ace­stea le provoacă plantelor Culţi va te, e necesar ca piivitul să fie terminat cit mai repede. Praşilele e bine să fie făcute de cite ori este nevoie şi dacă e posibil la intervale de timp cit mai scurte. Pe Ungă Întreţinerea culturi­lor, lucrare deosebit de impor­tantă, in perioada actuală o atenţie mare trebuie acordată stropitului în vie, depistării şi combaterii dăunătorilor vege­tali şi animali, curăţirii păşu­nilor precum şi tnsilozării unor furaje, care in multe gospodă­rii agricole colective şi de stat a început deja. Reparatul inventarului agricol necesar în campania agricolă de vară de asemenea trebuie ter­minat cit mai repede. Qp regiu­ne reparatul batozelor e efectuat în proporţie de numai 36,9 ia sută, a secerătorilor-legători 58,3 la sută, iar a motoarelor stabile de 70,3 la sută. Ac^şt sta­diu al lucrărilor de reparaţii nu este satisfăcător. Acordînd importanţa cuvenită întreţinerii culturilor, lucrătorii ogoarelor din raioanele Cristur, Reghin şi Sîngeorgiu de Pădure, la data de 28 mai 1959, au ter­minat complet piivitul cereale­lor păioase. Piivitul cerealelor păioase se apropie de sfirşit şi în raioanele Tg.-Mureş, Sf. Gheorghe şi Odorhei unde acea­stă lucrare este efectuată pe 91—99 la sută, din suprafaţă. Rămase in urmă la plivit sint raioanele Gheorghieni, Topliţa. şi Tg. Secuiesc care au efectuat această lucrare doar în propor­ţie de 37—53 la sută. •k Paralel cu piivitul, în majori­tatea raioanelor se efectuează prăşitul. Praşila intîi. la sfecla de zahăr, pe cuprinsul regiunii noastre e efectuată în proporţie de 96,7 la sută, a porumbului de 76,5 la sută, a cartofilor de 62,9 la sută, iar a florii-soarelui de 92,7 la sută. In raioanele Odorhei şi Cris­tur s-a terminat praşila intit la sfecla de zahăr, iar in Tg. Mu­reş la floarea soarelui. Pe regiune, praşila a doua s-a efectuat la porumb pe o supra faţă de 2.137 ha, la sfecla de zahăr 6.795 ha, la cartofi 3.453 ha, iar Ia floarea soarelui pe 371 ha. Cît mai multe economii Colectivul de muncitori, tehni­cieni şi ingineri de la IJR.A. nr. 2 din Tg. Mureş se străduieşte să reducă consumul specific al mate­rialelor folosite la repararea auto­­vehicolelor. In primele patru luni ale anului, prin reducerea consu­murilor specifice s-au realizat eco­nomii din care se pot executa re­­oaratii caoitale la 36 autovehico-Ie (camioane „Z1S“ 150 sau „Stea­gul Roşu“). Cele mai bune rezultate au fost obţinute pînă în prezent de secţia a 11-a (şasiuri şi agregate), şi secţia a IlI-a (lăcătuşerie, tîmplă­­rie, tapiţerie şi vopsitorie). Aşa, bunăoară, în luna mai secţia Il-a a realizat o reducere a consumu­lui de materiale şi piese în valoare de peste 35.000 lei, cu care se pot executa reparaţii a cca. 10 şasiuri şi agregate de autovehicole. Secţia IlI-a a realizat o reducere a con­sumului de materiale şi piese în valoare de 9.000 lei. O contribuţie de seamă la rea­lizarea reducerii consumului spe­cific o aduce evidenţa unică a ur­măririi consumurilor specifice ce a fost introdusă la 1 aprilie a. c. pentru fiecare secţie. Această evi­denţă dă posibilitate maiştrilor, tehnicienilor şi inginerilor de a cunoaşte în orice moment, zilnic, decadal şi lunar consumurile spe­cifice realizate la executarea re­paraţiilor de autovehicole. Tot­odată se pot arăta concret mun­citorilor rezultatele obţinute şi operaţiile unde munca trebuie in­tensificată pentru a se obţine o re­ducere şi mai mare a consumului specific fără a dăuna calităţii re­paraţiilor. Inovaţii pentru depăşirea planului ga loan, la prima consfătuire de producţie, şi-au luat angaja­mentul ca într-un timp scurt să realizeze mai multe inovaţii, ca­re să le uşureze munca. Intr-un timp foarte scurt au şi făcut un număr de 6 inova­ţii, care pe lingă faptul că uşu­rează munca fizică, ?. făcut po­sibilă creşterea productivităţii muncii cu 140 la sută. HAŞMĂŞAN IOS1F Vulcanizarea cauciucurilor a fost una din problemele care a dat mult de gîndit colectivului de conducere de la I.R.T.A. Tg.-Mu­reş. Numărul anvelopelor care aşteptau să fie vulcanizate creş­tea mereu şi alături de ele mai multe autovehicole staţionau din lipsă de cauciucuri . Muncitorii atelierului de vulca­nizare, în frunte cu membrii de partid Covrig Alexandru şi Bla-

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék