Steaua Roşie, iunie 1959 (Anul 8, nr. 708-715)

1959-06-03 / nr. 708

Consiliul gospodăriei agricole de stat la lucru In curind se împlinesc două luni de cînd au luat fiinţă, în urma Hotărîrii C. C. al P.M.R. şi a Con­siliului de Miniştri, consiliile de conducere în gospodăriile agricole de stat. Perioada de activitate e scurtă, dar cu toate acestea rezul­tatele muncii depuse de membrii consiliului­ încep să se arate. Muncitorii şi tehnicienii gospo­dăriei agricole de stat din Sîngeor­­giu de Mureş nu erau mulţumiţi de rezultatele pe care le obţinea gospodăria. Iată de exemplu, unele lipsuri care persistau în gospodă­rie. Deşi lucrările agricole înce­puseră, totuşi planul lucrărilor a­­gricole de primăvară nu era de­falcat pe secţii şi brigăzi ; trans­portul laptelui la I.C.I.L., al deri­vatelor lui către centrul de colec­tare a laptelui şi necesare în hrana animalelor se făcea cu atelaje prea numeroase ceea ce făcea ca preţul de cost să fie ridicat; vacile cu lap­te de la secţia Sîngeorgiu de Mu­reş nu aveau asigurată apa în curte, fapt care făcea ca zilnic un atelaj să se ocupe numai cu trans­portul apei în incinta secţiei. La secţia Găieşti de asemeni de ani de zile se simţea nevoia unui grajd pentru animale; viile de la Curteni şi Corunca aveau multe goluri etc. De cum a luat fiinţă, consiliul de conducere al gospodăriei agri­cole de stat din Sîngeorgiu, încă la prima sa şedinţă de lucru a luat în discuţie toate lipsurile ară­tate mai sus, trasînd fiecărui mem­bru din consiliu sarcini concrete. De atunci n-a trecut prea multă vreme. Cu toate că în acest inter­val de timp s-au desfăşurat şi în­­sămînţatul culturilor de primăva­ră, precum şi unele lucrări de în­treţinere a culturilor, totuşi mem­brii consiliului au rezolvat multe probleme. Planul de producţie a fost de­falcat­­pe secţii şi brigăzi. In viile de la Corunca şi Curteni au fost completate golurile, plantîndu-se peste 16.000 butaşi viţă de vie, iar la via din Tirimia, s-au pus peste 30.000 araci. Mecanicul-şef al gospodăriei a găsit şi el soluţia de a asigura apa vacilor de la secţia Sîngeorgiu de Mureş. De la o fîntînă din a­­propierea gospodăriei, printr-o conductă aşezată pe o lungime de 120 m, apa va fi pompată în in­cinta gospodăriei. S-a rezolvat şi problema trans­portului laptelui. Cele trei atelaje care făceau zilnic această opera­ţiune au fost înlocuite cu o cister­nă modernă cu o­ mare capacitate, care transportă derivatele laptelui de la 14 centre de colectare din raionul Tg. Mureş, la secţia Sîn­­georgiu. Cu această muncă se ocupă zilnic Sutiecan Ioan. In ceea ce priveşte grajdul de la Găieşti, lucrările au început deja, în cinstea zilei de 23 August acest grajd cu o capacitate de 100 bovine va fi dat în folosinţă. O atenţie deosebită se acordă consfătuirilor de producţie pe grupele sindicale la care participă cu regularitate organizatorul de partid, directorul gospodăriei, in­­ginerul-şef şi alţi membri ai con­siliului. La consfătuirile de pro­ducţie din luna mai bunăoară, muncitorii şi tehnicienii gospodă­riei s-au angajat ca în cinstea zi­lei de 23 August să muncească în aşa fel ca să livreze peste plan 50 hectolitri lapte, 35 tone legume şi zarzavaturi, 4 tone carne, 6 tone grîu şi altele. La cea de a patra şedinţă a con­siliului, cînd a fost analizată pro­blema preţului de cost, s-a con­statat că pe trimestrul întîi al a­­nului în curs, cu toate că gospo­dăria a livrat peste plan 169 hec­tolitri lapte, totuşi preţul de cost a fost depăşit cu 0,63 lei per litru de lapte. Acest lucru se datoreşte şi faptului că transportul furajelor se face de la mari distanţe. Pre­ţul de cost a fost depăşit şi la creşterea în greutate a tineretului bovin, precum şi la lucrările a­­gricole. Membrii consiliului au analizat amănunţit această stare de lucru­ri, luînd măsuri de îndreptare. In activitatea sa consiliul şi-a propus ca să desfăşoare o astfel de acti­vitate, îneît toate lucrările de în­treţinere a culturilor să fie efec­tuate la timp şi de cîte ori este ne­voie, să se obţină pe cap de vacă furajată cîte 3.100 litri lapte, să se­ asigure cîte 8 tone nutreţ insi­­lozat pe cap de vită mare, să se obţină, în medie la hectar, pe su­prafaţa cultivată cu sfeclă de za­hăr cîte 40.000 kg etc. Iată doar cîteva din realizările şi sarcinile pe care şi le-a propus consiliul gospodăriei agricole de stat din Sîngeorgiu de Mureș. R. CIMPEANU CE-AR FI DACĂ... ... conducerea Staţiunii de maşini şi tractoare din Tg. Mu­reş ar acorda o mai mare atenţie îngrijirii maşinilor agricole cu care este dotat S.M.T.-ul. In curtea Sfatului popular comunal din Tirimia se poate vedea, sau putem spune că nu se mai vede din buruieni, un plug de tractor cu 3 brazde şi o grapă plină de noroi. Acestea au rămas aici de la terminarea însămînţărilor, şi nu le mai poartă nimeni grija, în afară de rugina care le mănîncă din zi in zi. ★ ... s-ar găsi soluţia pentru punerea în valoare a lacului ce se află între comunele Fărăgău şi Poarta. Acest lac cu o suprafaţă de peste 20 hectare ar fi tare potrivit pentru o crescătorie de gîşte sau raţe. Există posibilitatea şi pentru efectuarea construcţiilor necesare la un preţ ieftin, pe lac găsindu-se stuf din belşug. Deşi de mai mulţi ani se discută fie despre înfiinţarea unei crescătorii de gîşte sau raţe, fie despre crescătorie de peşte, pînă în prezent nu s-a făcut nimic. Ar fi timpul să se ia măsuri concrete. ★ ... şi în comuna Brîncoveneşti s-ar acorda mai multă aten­ţie curăţeniei. Doar la cîţiva paşi de sfatul popular, pe locul nu­mit „Dealul ţiganilor“, sunt „depozitate“ vagoane de gunoaie. Deşi e sub nasul lor, nici comitetul executiv şi nici dr. Szabó La­­dislau, medicul de circumscripţie de aici, nu au luat nici o măsură pentru lichidarea acestui focar de infecţie. In timp de ploaie, aduse de apă, grămezi mari de tot felul de murdării inundă cen­trul satului. ... s-ar repara odată şi moara din comuna Voştobeni, raionul Gheorghieni. Din luna noiembrie I.R.I.A. nu a fost în stare să pună în funcţiune această moară, socotită printre cele mai bune din raion. Lipsa pistonului de la motor, din care cauză nu funcţio­nează moara încă nu este remediată. Pistonul umblă din oraş în oraş pentru a fi reparat şi odată cu el umblă şi ţăranii muncitori din Voşlobeni, pierzînd zile întregi la morile din alte sate înde­părtate. Vizitaţi BERĂRIA „TULIPAN" de pe BULEVARDUL 1 MAI, unde se pot consuma, grătare speciale, băuturi • GRADINA DE VARA a RESTAURANTULUI „HARGHITA“ minunat loc de distracţie Muzică aleasă. Pentru recolte bogate In acest an In comuna Ungheni, din zori şi pînă seara tîrziu, ogoarele sint împînzite de oameni. Into­­vărăşiţii luptă pentru întreţi­nerea culturilor în aşa fel ca anul acesta să poată obţine re­colte cit mai bogate. Comitetul executiv al sfatu­lui popular comunal, ţinînd cont de faptul că zilele trecute au căzut ploi din abundenţă, şi-a propus impulsionarea mun­cilor de întreţinere a culturilor pentru ca în timpul cel mai scurt acestea să se termine. Astfel, pînă în prezent, pra­silii întîi Iii nnmnmh s-a d afimi­tat in întregime pe o suprafaţa de 254 ha, iar la sfecla de za­hăr praşila doua, 100 la sută, pe o suprafaţă de 100 ha. In aceeaşi proporţie a fost execu­tată şi praşila doua la cartofi şi floarea-soarelui pe o supra­faţă de 60 ha. In comuna Ungheni lucrăto­rii ogoarelor ţin cont de zicala înţeleaptă, care spune că „o prăsilă în plus face cu­ o ploaie bună“. In ceea ce priveşte plivitul culturilor păioase în raza co­munei noastre, această lucrare a fost executată in proporţie de 100 la sută. Holdele îşi pregătesc spicul, vestind o recoltă bogată. Membrii întovărăşirii agrico­le „Gura Nirajului“ din comu­na Ungheni, însuşindu-şi cu­noştinţele învăţate la cursuri­le agrozootehnice­ din iarnă, duc lupta pentru obţinerea de re­colte bogate, organizînd între­ceri între brigăzi şi folosind metodele agrotehnice înaintate. Avînd în vedere că în comu­na noastră se pune bază serioa­­să pe cultivarea sfeclei de za­hăr, membrii întovărăşiţi ca de exemplu Ruja Ioan, Botoş Si­­mion (Bem), Botoş Gheorghe (Haias), sunt hotărîţi să obţină la hectar, în cursul acestui an, o producţie medie de 34.000 kg sfeclă de zahăr, fapt prin ca­re membrii întovărăşirii din comuna Ungheni vor contribui la asigurarea unei cantități mai mari de zahăr. CIBI IO­AN , p.nrAsnom­tfic* Direcţiunea Spitalului Clinic Tg.-Mureş, aduce la cunoş­tinţa publicului Interesat, că baia caldă de la Sîngeorgiul de Mureş funcţionează cu data de 31 mai 1959. In interesul bolnavilor care urmează tratamente, biletele pentru băile calde se elibe­rează numai pe baza propu­nerilor medicale, eliberate de medicii de circumscripție, întreprindere sau de medicul băilor. Casieria este deschisă zilnic între orele 7—20. Trebuia mai devreme.. In toamna anului 1957, adu­narea generală a gospodăriei colective din Chendu Mare a aprobat aproape în acelaşi timp cererile celor 57 de ţărani cu gospodărie individuală de a intra în marea familie a colec­tiviştilor. La cîteva zile după aceia l-am vizitat pe Balázs István, unul din noii membri. Am stat de vorbă îndelung, mai bine zis l-am ascultat pe gospodarul cu părul aproape cărunt, în jur de 50 de ani, cum ne povestea stînd pe-o canapea. Ne reda crîmpeie din lupta şi soarta ţăranului din trecut cu 10 ha de pămînt... Viaţa lui nu era de loc de invidiat, făcea din noapte ziuă pentru a-şi putea întreţine cinstit numeroasa-i familie. E adevărat că uneori se gîndea că n-ar strica să-şi sporească pămînturile, însă glndurile lui s-au dovedit zadarnice, vise. Mai tîrziu singura lui grijă era să păstreze pămîntul pri­mit de la părinţi pentru a-l putea da copiilor neatins. Insă şi de această dată soarta ţăra­nului se dovedi ingrată; degea­ba lucra pe rupte cu întreaga sa familie, degeaba-l prindeau zorile şi luceafărul nopţii pe cîmp, căci necazurile sporeau şi a trebuit să vîndă din pă­mînt. In schimb sporeau braz­dele adinei pe faţă, pe frunte. De multe ori îşi spunea: o viaţă de cîine. Dar ce putea să facă in acele timpuri? Trăgea mai departe în jug, trudea. In anul 1950 şi la Chendu Mare a ajuns suflul vieţii noi. Satul s-a trezit din amorţeala de secole : in 1952 s-a consti­tuit gospodăria colectivă. Balázs István n-a intrat. — Să-mi dau pămîntul? Nu­ trebuie copiilor — spunea de cite ori era chemat să intre în colectivă. Cină a ajuns să va­dă cu proprii lui cehi creşterea gospodăriei, construcţiile noi ce răsăreau ca ciupercile după ploaie, cînd viaţa tot mai bo­gată şi mai fericită a colecti­viştilor deveni un fapt real, Balázs István spunea: mai aş­tept, dar ce, nici el nu ştia. Şi continua să lucreze poate mai mult ca înainte. Trăia fă­ră îndoială mai bine decit îna­inte, în viaţa ceea trecută, în­să totuşi nu putea aduna atît de pe cele 10 ha ca un colecti­vist mijlociu. Lung a fost drumul pînă cînd a ajuns să se convingă că singur, pe parcele izolate nu va reuşi prin mijloacele sale proprii să cîştige întrecerea cu gospodărirea mecanizată ce se ducea în colectivă, mult a tre­cut pînă cînd s-a convins că prin intrarea lui nu se micşora bucata de pline de la gura co­piilor ci din contra, o va mă­ri, îi va îmbogăţi. Şi s-a decis. Numai sănătate să fie, ca să poată munci! * Nu de mult am trecut pe la Chendu Mare şi-am bătut la uşa deja cunoscută. Cum o du-­e bătrînul nostru cunoscut? Şi-a găsit oare răspuns fră­­mîntărilor sale? Abia ne-a invitat să şedem şi bătrînul colectivist s-a furi­şat din casă şi după puţin s-a reîntors cu un clondir plin de vin. — E de pe Tirnave. Luaţi, gustaţi şi închină paharul. Du­pă ce băurăm, se uită întrebă­tor la noi. — E foarte bun. Mai ai mult? — Se mai găseşte. La împăr­ţire am primit aproape 600 de litri. — Dar cerealele şi alte pro­duse? — Din toate şi încă destul de frumos. împreună cu fa­milia am avut 834 zile-muncă, pentru care am primit aproa­pe 30 măji de griu, ce ne va a­­junge din plin pînă la seceriş. Din finul primit şi vîndut am putut cumpăra o vacă. Am pri­mit şi bani. Nu mulţi au lipsit din 3.500 lei. — Intr-un cuvînt eşti mul­ţumit, nu-i aşa bade István? — Cum să nu fiu mulţumit — între timp umplu din nou paharele. Pe timpul cînd lu­cram singur încă din ianuarie mi se termina griul şi abia de puteam tăia cu greu un porc. In această iarnă am tăiat pa­tru. Toţi erau frumoşi, aveau cam 150 kg, fiecare. De pe faţa lui se revarsă bucuria. Pare cu 10 ani mai tînăr decit l-am văzut ultima oară. E mulţumită întreaga familie. Cei doi fii ai săi, Sán­dor şi Kálmán se gîndesc de­­acum la însurătoare. Unul a şi primit loc de casă de la colec­tivă, şi din venitul anului tre­cut a şi procurat o parte din material, în vară va începe. Jóska, băiatul de 15 ani, după ce a întrerupt şcoala, acum termină clasa 7-a. Familia se gindeşte să-l trimită mai de­parte la vreo şcoală profesio­nală agricolă sau metalurgică, căci băiatul are minte ageră şi vrea neapărat să înveţe. — Credeţi-ne că-i o grijă mare — spune lelea Erzsi, bu­nica, care cu toată vîrsta ei nu numai că bagă aţa în ac fără ochelari, dar este una din fruntaşele brigăzii de legumi­cultori. La noi e mare nevoie de un tehnician agronom. La aceasta i-am sfătuit şi pe ai mei, continuă ea. Intr-adevăr să decizi asupra soartei unui copil este o grijă, dar cu cit e mai uşor s-o re­zolvi azi, decit în urmă cu ani, cînd şcolarizarea unui copil nici nu le venea în gînd. Forţa lor era măcinată de lupta zil­nică pentru pline ... — ştiţi, un singur lucru mă­ supără, spune bătrînul Balázs István. Dar acest lucru nu se mai poate repara. îmi pare rău că n-am intrat în colecti­vă în urmă cu 6 ani. Şi acest lucru vi-l spun eu, fostul ţăran mijlocaş... BAKO­S. ACŢIUNI ALE TINERILOR Refacerea patrimoniului fo­restier, întreţinerea culturilor silvice în staţiunea balneo-cli­materică Borsec, construirea şi amenajarea de terenuri de sport şi a unei terase de darts, precum şi curăţirea păşunilor in vede­rea asigurării bazei furajere, constituie preocupări de seamă ale tinerilor din Borsec, Corbu şi Bilbor. Sub conducerea comitetului orăşenesc de partid Borsec şi a organizaţiilor U.T.M., în primă­vara acestui an s-au constituit 16 brigăzi de muncă patriotică. Marea majoritate a tinerilor care s-au­ înrolat voluntar în cele 16 brigăzi U.T.M. de mun­că patriotică sunt cursanţi la formele de învăţămînt „Să ne cunoaştem patria“ şi la cursuri­le serale U.T.M., unde 11 s-a sădit în suflet dragostea de pa­trie, de pădure, de tot ce e fru­mos. Din cele 40 ha teren forestier planificat a se împă­duri prin muncă voluntară, s-a realizat, o suprafaţă de 31 ha împăduriri. Cei 3.450 tineri care au participat la aceste lucrări au efectuat 27.600 ore de mun­că voluntară, executîndu-se împăduriri cu puieţi de molie şi semănături cu sămînţă de paltin şi fag, în teren nepregă­tit. Realizări frumoase au obţinut , şi pionierii şi şcolarii de la şco­ane elementare am norsec, t­or­­ba şi Bilbor, însufleţiţi de dra­gostea de a nu rămîne în urma fraţilor lor mai mari, utemiştii, ei au revizuit, sub conducerea organelor silvice, a instructori­lor de pionieri şi a cadrelor di­dactice, pe o suprafaţă de 258 ha plantaţiile tinere, realizînd prin aceasta o economie de 18.318 lei. In vederea organizării bazei furajere necesare dezvoltării şeptelului de animale, tineretul din comuna Corbu, înrolat în brigăzi de muncă patriotică, a executat curăţirea păşunilor pe o suprafaţă de 150 ha. Utemiştii şi neutemiştii din staţiunea balneo-climaterică Borsec, prin curăţirea şi reame­najarea parcurilor existente, a­­menajarea de parcuri noi în suprafaţă de 1 km­p, construi­rea şi amenajarea unui teren de volei şi a unei terase pentru dans, au realizat o economie de 7.000 lei. Ing. STROE DUMITRU corespondent Cu.R.I.G.Ma.-mureş aduce la cunoştinţa întreprinderilor interesate, că se pune îNVÎNZIRE autoturism în stare complectă de funcţionare Cei interes­aţi se vor adresa Uniunii raionale a coopera­tivelor de Consum Tg.-Mu­­reş, Piaţa Eroilor Sovietici Nr. 5, telefon 3060.

Next