Steaua Roşie, iunie 1959 (Anul 8, nr. 708-715)
1959-06-03 / nr. 708
Consiliul gospodăriei agricole de stat la lucru In curind se împlinesc două luni de cînd au luat fiinţă, în urma Hotărîrii C. C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri, consiliile de conducere în gospodăriile agricole de stat. Perioada de activitate e scurtă, dar cu toate acestea rezultatele muncii depuse de membrii consiliului încep să se arate. Muncitorii şi tehnicienii gospodăriei agricole de stat din Sîngeorgiu de Mureş nu erau mulţumiţi de rezultatele pe care le obţinea gospodăria. Iată de exemplu, unele lipsuri care persistau în gospodărie. Deşi lucrările agricole începuseră, totuşi planul lucrărilor agricole de primăvară nu era defalcat pe secţii şi brigăzi ; transportul laptelui la I.C.I.L., al derivatelor lui către centrul de colectare a laptelui şi necesare în hrana animalelor se făcea cu atelaje prea numeroase ceea ce făcea ca preţul de cost să fie ridicat; vacile cu lapte de la secţia Sîngeorgiu de Mureş nu aveau asigurată apa în curte, fapt care făcea ca zilnic un atelaj să se ocupe numai cu transportul apei în incinta secţiei. La secţia Găieşti de asemeni de ani de zile se simţea nevoia unui grajd pentru animale; viile de la Curteni şi Corunca aveau multe goluri etc. De cum a luat fiinţă, consiliul de conducere al gospodăriei agricole de stat din Sîngeorgiu, încă la prima sa şedinţă de lucru a luat în discuţie toate lipsurile arătate mai sus, trasînd fiecărui membru din consiliu sarcini concrete. De atunci n-a trecut prea multă vreme. Cu toate că în acest interval de timp s-au desfăşurat şi însămînţatul culturilor de primăvară, precum şi unele lucrări de întreţinere a culturilor, totuşi membrii consiliului au rezolvat multe probleme. Planul de producţie a fost defalcatpe secţii şi brigăzi. In viile de la Corunca şi Curteni au fost completate golurile, plantîndu-se peste 16.000 butaşi viţă de vie, iar la via din Tirimia, s-au pus peste 30.000 araci. Mecanicul-şef al gospodăriei a găsit şi el soluţia de a asigura apa vacilor de la secţia Sîngeorgiu de Mureş. De la o fîntînă din apropierea gospodăriei, printr-o conductă aşezată pe o lungime de 120 m, apa va fi pompată în incinta gospodăriei. S-a rezolvat şi problema transportului laptelui. Cele trei atelaje care făceau zilnic această operaţiune au fost înlocuite cu o cisternă modernă cu o mare capacitate, care transportă derivatele laptelui de la 14 centre de colectare din raionul Tg. Mureş, la secţia Sîngeorgiu. Cu această muncă se ocupă zilnic Sutiecan Ioan. In ceea ce priveşte grajdul de la Găieşti, lucrările au început deja, în cinstea zilei de 23 August acest grajd cu o capacitate de 100 bovine va fi dat în folosinţă. O atenţie deosebită se acordă consfătuirilor de producţie pe grupele sindicale la care participă cu regularitate organizatorul de partid, directorul gospodăriei, inginerul-şef şi alţi membri ai consiliului. La consfătuirile de producţie din luna mai bunăoară, muncitorii şi tehnicienii gospodăriei s-au angajat ca în cinstea zilei de 23 August să muncească în aşa fel ca să livreze peste plan 50 hectolitri lapte, 35 tone legume şi zarzavaturi, 4 tone carne, 6 tone grîu şi altele. La cea de a patra şedinţă a consiliului, cînd a fost analizată problema preţului de cost, s-a constatat că pe trimestrul întîi al anului în curs, cu toate că gospodăria a livrat peste plan 169 hectolitri lapte, totuşi preţul de cost a fost depăşit cu 0,63 lei per litru de lapte. Acest lucru se datoreşte şi faptului că transportul furajelor se face de la mari distanţe. Preţul de cost a fost depăşit şi la creşterea în greutate a tineretului bovin, precum şi la lucrările agricole. Membrii consiliului au analizat amănunţit această stare de lucruri, luînd măsuri de îndreptare. In activitatea sa consiliul şi-a propus ca să desfăşoare o astfel de activitate, îneît toate lucrările de întreţinere a culturilor să fie efectuate la timp şi de cîte ori este nevoie, să se obţină pe cap de vacă furajată cîte 3.100 litri lapte, să se asigure cîte 8 tone nutreţ insilozat pe cap de vită mare, să se obţină, în medie la hectar, pe suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr cîte 40.000 kg etc. Iată doar cîteva din realizările şi sarcinile pe care şi le-a propus consiliul gospodăriei agricole de stat din Sîngeorgiu de Mureș. R. CIMPEANU CE-AR FI DACĂ... ... conducerea Staţiunii de maşini şi tractoare din Tg. Mureş ar acorda o mai mare atenţie îngrijirii maşinilor agricole cu care este dotat S.M.T.-ul. In curtea Sfatului popular comunal din Tirimia se poate vedea, sau putem spune că nu se mai vede din buruieni, un plug de tractor cu 3 brazde şi o grapă plină de noroi. Acestea au rămas aici de la terminarea însămînţărilor, şi nu le mai poartă nimeni grija, în afară de rugina care le mănîncă din zi in zi. ★ ... s-ar găsi soluţia pentru punerea în valoare a lacului ce se află între comunele Fărăgău şi Poarta. Acest lac cu o suprafaţă de peste 20 hectare ar fi tare potrivit pentru o crescătorie de gîşte sau raţe. Există posibilitatea şi pentru efectuarea construcţiilor necesare la un preţ ieftin, pe lac găsindu-se stuf din belşug. Deşi de mai mulţi ani se discută fie despre înfiinţarea unei crescătorii de gîşte sau raţe, fie despre crescătorie de peşte, pînă în prezent nu s-a făcut nimic. Ar fi timpul să se ia măsuri concrete. ★ ... şi în comuna Brîncoveneşti s-ar acorda mai multă atenţie curăţeniei. Doar la cîţiva paşi de sfatul popular, pe locul numit „Dealul ţiganilor“, sunt „depozitate“ vagoane de gunoaie. Deşi e sub nasul lor, nici comitetul executiv şi nici dr. Szabó Ladislau, medicul de circumscripţie de aici, nu au luat nici o măsură pentru lichidarea acestui focar de infecţie. In timp de ploaie, aduse de apă, grămezi mari de tot felul de murdării inundă centrul satului. ... s-ar repara odată şi moara din comuna Voştobeni, raionul Gheorghieni. Din luna noiembrie I.R.I.A. nu a fost în stare să pună în funcţiune această moară, socotită printre cele mai bune din raion. Lipsa pistonului de la motor, din care cauză nu funcţionează moara încă nu este remediată. Pistonul umblă din oraş în oraş pentru a fi reparat şi odată cu el umblă şi ţăranii muncitori din Voşlobeni, pierzînd zile întregi la morile din alte sate îndepărtate. Vizitaţi BERĂRIA „TULIPAN" de pe BULEVARDUL 1 MAI, unde se pot consuma, grătare speciale, băuturi • GRADINA DE VARA a RESTAURANTULUI „HARGHITA“ minunat loc de distracţie Muzică aleasă. Pentru recolte bogate In acest an In comuna Ungheni, din zori şi pînă seara tîrziu, ogoarele sint împînzite de oameni. Intovărăşiţii luptă pentru întreţinerea culturilor în aşa fel ca anul acesta să poată obţine recolte cit mai bogate. Comitetul executiv al sfatului popular comunal, ţinînd cont de faptul că zilele trecute au căzut ploi din abundenţă, şi-a propus impulsionarea muncilor de întreţinere a culturilor pentru ca în timpul cel mai scurt acestea să se termine. Astfel, pînă în prezent, prasilii întîi Iii nnmnmh s-a d afimitat in întregime pe o suprafaţa de 254 ha, iar la sfecla de zahăr praşila doua, 100 la sută, pe o suprafaţă de 100 ha. In aceeaşi proporţie a fost executată şi praşila doua la cartofi şi floarea-soarelui pe o suprafaţă de 60 ha. In comuna Ungheni lucrătorii ogoarelor ţin cont de zicala înţeleaptă, care spune că „o prăsilă în plus face cu o ploaie bună“. In ceea ce priveşte plivitul culturilor păioase în raza comunei noastre, această lucrare a fost executată in proporţie de 100 la sută. Holdele îşi pregătesc spicul, vestind o recoltă bogată. Membrii întovărăşirii agricole „Gura Nirajului“ din comuna Ungheni, însuşindu-şi cunoştinţele învăţate la cursurile agrozootehnice din iarnă, duc lupta pentru obţinerea de recolte bogate, organizînd întreceri între brigăzi şi folosind metodele agrotehnice înaintate. Avînd în vedere că în comuna noastră se pune bază serioasă pe cultivarea sfeclei de zahăr, membrii întovărăşiţi ca de exemplu Ruja Ioan, Botoş Simion (Bem), Botoş Gheorghe (Haias), sunt hotărîţi să obţină la hectar, în cursul acestui an, o producţie medie de 34.000 kg sfeclă de zahăr, fapt prin care membrii întovărăşirii din comuna Ungheni vor contribui la asigurarea unei cantități mai mari de zahăr. CIBI IOAN , p.nrAsnomtfic* Direcţiunea Spitalului Clinic Tg.-Mureş, aduce la cunoştinţa publicului Interesat, că baia caldă de la Sîngeorgiul de Mureş funcţionează cu data de 31 mai 1959. In interesul bolnavilor care urmează tratamente, biletele pentru băile calde se eliberează numai pe baza propunerilor medicale, eliberate de medicii de circumscripție, întreprindere sau de medicul băilor. Casieria este deschisă zilnic între orele 7—20. Trebuia mai devreme.. In toamna anului 1957, adunarea generală a gospodăriei colective din Chendu Mare a aprobat aproape în acelaşi timp cererile celor 57 de ţărani cu gospodărie individuală de a intra în marea familie a colectiviştilor. La cîteva zile după aceia l-am vizitat pe Balázs István, unul din noii membri. Am stat de vorbă îndelung, mai bine zis l-am ascultat pe gospodarul cu părul aproape cărunt, în jur de 50 de ani, cum ne povestea stînd pe-o canapea. Ne reda crîmpeie din lupta şi soarta ţăranului din trecut cu 10 ha de pămînt... Viaţa lui nu era de loc de invidiat, făcea din noapte ziuă pentru a-şi putea întreţine cinstit numeroasa-i familie. E adevărat că uneori se gîndea că n-ar strica să-şi sporească pămînturile, însă glndurile lui s-au dovedit zadarnice, vise. Mai tîrziu singura lui grijă era să păstreze pămîntul primit de la părinţi pentru a-l putea da copiilor neatins. Insă şi de această dată soarta ţăranului se dovedi ingrată; degeaba lucra pe rupte cu întreaga sa familie, degeaba-l prindeau zorile şi luceafărul nopţii pe cîmp, căci necazurile sporeau şi a trebuit să vîndă din pămînt. In schimb sporeau brazdele adinei pe faţă, pe frunte. De multe ori îşi spunea: o viaţă de cîine. Dar ce putea să facă in acele timpuri? Trăgea mai departe în jug, trudea. In anul 1950 şi la Chendu Mare a ajuns suflul vieţii noi. Satul s-a trezit din amorţeala de secole : in 1952 s-a constituit gospodăria colectivă. Balázs István n-a intrat. — Să-mi dau pămîntul? Nu trebuie copiilor — spunea de cite ori era chemat să intre în colectivă. Cină a ajuns să vadă cu proprii lui cehi creşterea gospodăriei, construcţiile noi ce răsăreau ca ciupercile după ploaie, cînd viaţa tot mai bogată şi mai fericită a colectiviştilor deveni un fapt real, Balázs István spunea: mai aştept, dar ce, nici el nu ştia. Şi continua să lucreze poate mai mult ca înainte. Trăia fără îndoială mai bine decit înainte, în viaţa ceea trecută, însă totuşi nu putea aduna atît de pe cele 10 ha ca un colectivist mijlociu. Lung a fost drumul pînă cînd a ajuns să se convingă că singur, pe parcele izolate nu va reuşi prin mijloacele sale proprii să cîştige întrecerea cu gospodărirea mecanizată ce se ducea în colectivă, mult a trecut pînă cînd s-a convins că prin intrarea lui nu se micşora bucata de pline de la gura copiilor ci din contra, o va mări, îi va îmbogăţi. Şi s-a decis. Numai sănătate să fie, ca să poată munci! * Nu de mult am trecut pe la Chendu Mare şi-am bătut la uşa deja cunoscută. Cum o du-e bătrînul nostru cunoscut? Şi-a găsit oare răspuns frămîntărilor sale? Abia ne-a invitat să şedem şi bătrînul colectivist s-a furişat din casă şi după puţin s-a reîntors cu un clondir plin de vin. — E de pe Tirnave. Luaţi, gustaţi şi închină paharul. După ce băurăm, se uită întrebător la noi. — E foarte bun. Mai ai mult? — Se mai găseşte. La împărţire am primit aproape 600 de litri. — Dar cerealele şi alte produse? — Din toate şi încă destul de frumos. împreună cu familia am avut 834 zile-muncă, pentru care am primit aproape 30 măji de griu, ce ne va ajunge din plin pînă la seceriş. Din finul primit şi vîndut am putut cumpăra o vacă. Am primit şi bani. Nu mulţi au lipsit din 3.500 lei. — Intr-un cuvînt eşti mulţumit, nu-i aşa bade István? — Cum să nu fiu mulţumit — între timp umplu din nou paharele. Pe timpul cînd lucram singur încă din ianuarie mi se termina griul şi abia de puteam tăia cu greu un porc. In această iarnă am tăiat patru. Toţi erau frumoşi, aveau cam 150 kg, fiecare. De pe faţa lui se revarsă bucuria. Pare cu 10 ani mai tînăr decit l-am văzut ultima oară. E mulţumită întreaga familie. Cei doi fii ai săi, Sándor şi Kálmán se gîndesc deacum la însurătoare. Unul a şi primit loc de casă de la colectivă, şi din venitul anului trecut a şi procurat o parte din material, în vară va începe. Jóska, băiatul de 15 ani, după ce a întrerupt şcoala, acum termină clasa 7-a. Familia se gindeşte să-l trimită mai departe la vreo şcoală profesională agricolă sau metalurgică, căci băiatul are minte ageră şi vrea neapărat să înveţe. — Credeţi-ne că-i o grijă mare — spune lelea Erzsi, bunica, care cu toată vîrsta ei nu numai că bagă aţa în ac fără ochelari, dar este una din fruntaşele brigăzii de legumicultori. La noi e mare nevoie de un tehnician agronom. La aceasta i-am sfătuit şi pe ai mei, continuă ea. Intr-adevăr să decizi asupra soartei unui copil este o grijă, dar cu cit e mai uşor s-o rezolvi azi, decit în urmă cu ani, cînd şcolarizarea unui copil nici nu le venea în gînd. Forţa lor era măcinată de lupta zilnică pentru pline ... — ştiţi, un singur lucru mă supără, spune bătrînul Balázs István. Dar acest lucru nu se mai poate repara. îmi pare rău că n-am intrat în colectivă în urmă cu 6 ani. Şi acest lucru vi-l spun eu, fostul ţăran mijlocaş... BAKOS. ACŢIUNI ALE TINERILOR Refacerea patrimoniului forestier, întreţinerea culturilor silvice în staţiunea balneo-climaterică Borsec, construirea şi amenajarea de terenuri de sport şi a unei terase de darts, precum şi curăţirea păşunilor in vederea asigurării bazei furajere, constituie preocupări de seamă ale tinerilor din Borsec, Corbu şi Bilbor. Sub conducerea comitetului orăşenesc de partid Borsec şi a organizaţiilor U.T.M., în primăvara acestui an s-au constituit 16 brigăzi de muncă patriotică. Marea majoritate a tinerilor care s-au înrolat voluntar în cele 16 brigăzi U.T.M. de muncă patriotică sunt cursanţi la formele de învăţămînt „Să ne cunoaştem patria“ şi la cursurile serale U.T.M., unde 11 s-a sădit în suflet dragostea de patrie, de pădure, de tot ce e frumos. Din cele 40 ha teren forestier planificat a se împăduri prin muncă voluntară, s-a realizat, o suprafaţă de 31 ha împăduriri. Cei 3.450 tineri care au participat la aceste lucrări au efectuat 27.600 ore de muncă voluntară, executîndu-se împăduriri cu puieţi de molie şi semănături cu sămînţă de paltin şi fag, în teren nepregătit. Realizări frumoase au obţinut , şi pionierii şi şcolarii de la şcoane elementare am norsec, torba şi Bilbor, însufleţiţi de dragostea de a nu rămîne în urma fraţilor lor mai mari, utemiştii, ei au revizuit, sub conducerea organelor silvice, a instructorilor de pionieri şi a cadrelor didactice, pe o suprafaţă de 258 ha plantaţiile tinere, realizînd prin aceasta o economie de 18.318 lei. In vederea organizării bazei furajere necesare dezvoltării şeptelului de animale, tineretul din comuna Corbu, înrolat în brigăzi de muncă patriotică, a executat curăţirea păşunilor pe o suprafaţă de 150 ha. Utemiştii şi neutemiştii din staţiunea balneo-climaterică Borsec, prin curăţirea şi reamenajarea parcurilor existente, amenajarea de parcuri noi în suprafaţă de 1 kmp, construirea şi amenajarea unui teren de volei şi a unei terase pentru dans, au realizat o economie de 7.000 lei. Ing. STROE DUMITRU corespondent Cu.R.I.G.Ma.-mureş aduce la cunoştinţa întreprinderilor interesate, că se pune îNVÎNZIRE autoturism în stare complectă de funcţionare Cei interesaţi se vor adresa Uniunii raionale a cooperativelor de Consum Tg.-Mureş, Piaţa Eroilor Sovietici Nr. 5, telefon 3060.