Steaua Roşie, iunie 1959 (Anul 8, nr. 708-715)

1959-06-03 / nr. 708

Construirea şi întreţinerea drumurilor, podurilor, parcurilor şi problemele sănătăţii publice în discuţia sesiunii a Vlll-a a Sfatului popular al oraşului Tîrgu Mureş In după masa zilei de 23 mai 1959 a avut loc sesiunea a VIlI-a a sfatului popular orăşenesc, la a cărei ordine de zi au figurat: rapor­tul comitetului executiv cu privire la folosirea fondurilor prevăzute în buget pentru construirea şi în­treţinerea drumurilor, podurilor şi a parcurilor, precum şi organizarea muncii voluntare a populaţiei la aceste lucrări; raportul infor­mativ al comisiei permanente de sănătate şi prevederi­ sociale despre activitatea depusă în prevenirea şi combaterea bolilor contagioase. „Un loc de frunte în cadrul ac­ţiunii de înfrumuseţare şi sistema­tizare a oraşului, a arătat deputa­tul Kürti István, în raportul său , îl ocupă lucrările de construire şi întreţinere a drumurilor, podurilor şi parcurilor oraşului, cărora co­mitetul executiv le atribuie multă atenţie, mai ales după apariţia Hotărîrii plenarei C. C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958“. Nu este uşor însă să întreţii în bună stare de circulaţie cei peste 130 km de drumuri (străzi), în suprafaţă de aproape 1.150.000 m­p atunci cînd fundaţia principa­lelor artere ale oraşului a fost executată între anii 1890—1912, deci are o vechime de 50—80 ani, şi mai ales, dat fiind faptul că parcul de maşini al oraşului şi to­najul acestora a crescut de peste 8 ori în ultimii 10 ani, fără a mai pune la socoteală tranzitul efec­tuat de mijloacele de transport ale altor regiuni. In anii puterii populare sfatul popular al orașului prin comitetul său executiv, sub îndrumarea di­rectă a comitetului orășenesc de partid, a depus deosebite eforturi în îmbunătăţirea întreţinerii dru­murilor, podurilor şi parcurilor din oraş. Astfel, numai în anul 1958 s-au cheltuit pentru aceasta peste 9 milioane lei din bugetul central şi local. Din aceste sume s-au turnat pilonii din beton la capul de pe malul drept al podului de peste Mureş. S-au efectuat lu­crări de betonare, asfaltare şi în­locuire a conductelor subterane din partea dreaptă a Pieţii Stalin. De asemenea s-au executat pava­­rea cu piatră cubică în suprafaţă de aproape 12.500 m­p, reparaţii de asfaltare a drumurilor şi tro­tuarelor în suprafaţă de peste 20.000 m­p, precum şi alte lucrări. In anul în curs din nou se vor cheltui peste 8,5 milioane lei pen­tru terminarea reconstrucţiei Pie­ţii Stalin, pavarea cu piatră cu­bică a străzilor Tudor Vladimires­­cu (între str. Dózsa György şi fabrica de unt), precum şi a stră­zilor Kriza János şi Vida Árpád şi cu bolovani de rîu a trotuarelor din străzile Mikes Kelemen, Toldi, Bălcescu şi Móricz Zsigmond. De asemenea, se vor repara prin as­faltare, străzi în suprafaţă de 10.000 m­p. Se vor construi din nou borduri de trotuare, se vor moderniza parcurile, etc. Un accent deosebit a fost pus pe realizările sarcinilor de pres­taţie în muncă. Astfel din planul de 2.500 m­c pietriş, s-au extras şi transportat 1.450 m­c, pe nu mai puţin de 59 străzi. Din acest pie­triş s-au aşternut peste 900 m­c, planul anual fiind realizat pînă la 20 mai, în proporţie de 58 la sută. O importanţă deosebită a avut contribuţia prin muncă voluntară a cetăţenilor oraşului la aceste ac­ţiuni. Astfel, în cinstea zilei de 1 Mai pe diferite şantiere ale ora­şului au lucrat peste 15.000 per­soane, prestînd un număr de 45.000 ore de muncă. Comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc a primit în această privinţă un bun ajutor din partea comitetului oră­şenesc U.T.M., a consiliului sindi­cal local, a organizaţiei de femei, de la deputaţi şi comitete de stra­dă. Deputaţi ca Kiss Ilona, Varga József, Adorjáni Zoltán, Niculici Ioan, Cotîrlan Alexandru şi mulţi alţii au constituit un exemplu de felul cum au mobilizat cetăţenii din circumscripţiile lor la aceste munci. Un aport însemnat au adus cele 32 brigăzi U.T.M. de muncă pa­triotică, în a căror componenţă au intrat 1.848 tineri, prestînd 3.991 ore de muncă voluntară, la curăţi­rea noroiului de pe străzi, margini de drumuri şi alte munci, la m­o­bilizarea anuncitor­ilorişk­ funcţiona­ v rilor la terminarea lucrărilor din Piaţa Stalin s-au situat în frunte deputaţii Imre Eszter, Kacsó Bol­dizsár, Mihály Arnold ş. a. La 100.000 de fire se apreciază­­ cantităţile de răsaduri de flori din cele peste 25 varietăţi ce au fost sau vor fi plantate în parcurile existente ale oraşului în acest an. Peste 240 puieţi de arbori decora­tivi ca : brazi, tufan şi argitin, luxus şi boschete decorative au fost de asemenea plantaţi în această primăvară. Prin muncă voluntară se vor amenaja două noi parcuri, unul în faţa spitalului de urgenţă, altul la intersecţia străzilor Tudor Vladimirescu, Kriza János şi Pe­telei István. ... Au început discuţiile. „Locuitorii oraşului Tg. Mureş, arată deputaţii dr. Kiss Árpád, Csutak István, Nagy József I şi al­ţii — sunt recunoscători comitetu­lui orăşenesc de partid şi comite­tului executiv pentru străduinţa ce au depus-o în organizarea şi conducerea lucrărilor din Piaţa Stalin şi mai ales pentru ritmul rapid în care s-au desfăşurat ele în anul acesta, în oraş“. Pe lîngă părţile pozitive, depu­taţii şi invitaţii au ridicat o serie de probleme cărora comitetul exe­cutiv trebuie să dea o mai mare atenţie în legătură cu repararea şi întreţinerea drumurilor, poduri­lor şi parcurilor. „Peste 300 copii din cartierul Remetea nu au încă un loc amena­jat pentru distracţie şi joc — a arătat deputatul Csutak István — de aceea rog comitetul executiv să dispună identificarea unui te­ren corespunzător pe care noi ne angajăm a-l amenaja prin muncă voluntară cu alegătorii ce domici­liază în acest cartier“. Aprecierile, observaţiile critice şi propunerile exprimate concis şi hotărît de către deputaţi şi invitaţi au fost cuprinse în hotărîrea se­siunii. S-a dat apoi cuvîntul deputatu­lui dr. Dóczi Pál care a prezentat sesiunii referatul privind activita­tea comisiei permanente de sănă­tate şi prevederi sociale al cărei preşedinte este. Se vorbeşte despre strădania dîrză depusă de medicii deputaţi în lupta împotriva bolilor epidemice. Putem arăta cu satisfac­ţie că datorită măsurilor luate de muncitorii sanitari, medici, surori, felceri, sub îndrumarea secţiei de sănătate şi prevederi sociale a oraşului, dintre cei atacaţi de gri­pă, cazurile mortale au fost aproape inexistente, fapt ca­re a dovedit încă odată eficacita­tea măsurilor de prevenire a bolii, precum şi a aplicării cu stricteţe de către Sanepid şi a respectării de către populaţie, a regulilor sani­tare. Trecîndu-se la discutarea refe­ratului prezentat, deputatul dr. Bo­­ieru Iosif arată marea deosebire dintre trecut şi prezent în ce pri­veşte grija statului pentru sănăta­tea publică. „Eram şi atunci medic de circumscripţie — îşi aminteşte deputatul dr. Boieru — dar în a­­fară de noi, cîţiva medici, nimeni nu se interesa de ceea ce trebuia făcut pentru preîntîmpinarea unei molimi. Altfel stau lucrurile în prezent, cînd grija statului nostru este îndreptată cu stăruinţă înspre apărarea, cu cea mai mare grijă, a sănătăţii publice“. Dr. Boieru a propus comisiei permanente de a studia cît mai curînd, posibilităţile de a se reda în folosire apa potabi­lă de la izvoarele naturale. Numeroase alte propuneri au venit să îmbogăţească planul de muncă al comisiei permanente, ca cele făcute de deputaţii Szilai Já­nos, Bartha János, Vajda Rozália, Huszár György şi alţii. In concluzia sesiunii, tovarăşul deputat Vargancsik István a insis­tat asupra unor probleme de actua­litate ce stau în faţa sfatului popu­lar. Mai este mult de făcut în unele cartiere ale oraşului unde nu este asigurată canalizarea cum sunt străzile Irányi Dániel şi cele din cartierul Oncea. Nu se resimte o preocupare suficientă a întreprin­derilor de construcţii şi mai ales a I.L.M.C.-ului pentru scăderea pre­ţului de cost al pietrişului şi nisi­­puluie furnizat pent­rUi*S3Jjstrucț­iile (fg»tot?a^.^Nn sfnfcei desp%tepite­ lo­curile unde se găsesc aceste mate­riale în imediata apropiere a ora­şului, care ar reduce simţitor chel­tuielile de transport etc. Mai dăunează încă realizării planului de construcţii de străzi poduri şi parcuri, calitatea uneori slabă şi­­ întîrzierea cu care se execută de către întreprinderile de construcţii aceste lucrări. Deşi se depune mult interes în păstrarea în stare curată a oraşului, totuşi sfatul popular şi comisia de femei nu au făcut totul pentru întreţine­rea permanentă a curăţeniei şi în curţile clădirilor oraşului, a arătat printre altele vorbitorul. Cele oglindite în rapoartele pre­zentate precum şi discuţiile pur­tate în sesiune au arătat legătura tot mai strînsă dintre alegători şi deputaţii lor, care duc în faţa sfatului popular al oraşului spre dezbatere şi rezolvare, cele mai actuale şi importante probleme ce frămîntă circumscripţiile electo­rale în care sînt deputaţi. VARVARI ONISIM instructor al Sfatului popular regional Expoziţia regională a gazetelor de perete La Casa de cultură a sindica­telor din Tg. Mureş s-a deschis în aceste zile expoziţia regională a gazetelor de perete. La interesanta şi instructiva expoziţie participă cele mai bune gazete de perete din uzinele, insti­tuţiile, comunele şi satele din re­giunea noastră, care s-au clasat pe locurile I la faza raională a con­cursului, organizat între gazetele de perete. Vizitarea expoziţiei se poate face în fiecare zi. *—-—-----------------------------. .. CHEMAREA COMITETULUI EXECUTIV AL SFATULUI POPULAR AL RAIO­NULUI REGHIN, CĂTRE SFATURILE POPULARE RAIONALE DIN REGIUNE CU PRIVIRE LA ÎNTREŢINEREA ŞI MODERNI­ZAREA DRUMURILOR Creşterea producţiei industriale şi agricole, precum şi creşte­rea circulaţiei mărfurilor impun o nouă şi puternică dezvoltare a transporturilor. In ultimii ani traficul de mărfuri la toate genurile de transport a crescut cu 50—55 la sută, din care transportului auto­­public îi revine o creştere de cel puţin 2,5 ori faţă de anii precedenţi. In aceste condiţii se impune ca să avem o reţea modernă de drumuri, care să corespundă circulaţiei mărite în raport cu creşterea producţiei industriale şi a necesităţilor mereu crescînde ale oamenilor muncii. Plenara C. C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958 trasează ca o sarcină importantă organelor locale ale puterii de stat con­strucţia şi modernizarea drumurilor, reducerea fondurilor alocate în buget. Locuitorii din sate sunt dornici să se construiască cît mai multe şosele asfaltate, care să înlesnească circulaţia şi transporturile. Nu încape îndoială că oamenii muncii de la sate vor fi bucuroşi să pună umărul pentru a grăbi construirea şi modernizarea drumurilor, să par­ticipe la aceste lucrări prin muncă şi cu atelaje, contribuind astfel la înflorirea şi înfrumuseţarea comunei lor şi a întregii ţări. Comitetul executiv al Sfatului Popular al raionului Reghin călăuzit de aceste principii şi sarcini, cu ocazia analizei activităţii depuse în cursul anului 1958, a constatat că s-au obţinut în această privinţă realizări mult mai mari decît în anii precedenţi. Pentru a duce la îndeplinire în bune condiţiuni în anul 1959 sarcinile prevăzute de Plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958 şi de conferinţa regională de partid, pentru întreţinerea şi mo­dernizarea drumurilor, comitetul executiv al sfatului popular al raio­nului Reghin cheamă la întrecere toate comitetele executive ale sfatu­rilor populare raionale, din Regiunea Autonomă Maghiară, cu urmă­toarele obiective : 1. Realizarea lucrărilor cuprinse în plan ce se execută pe cale de regie pînă la data de 15 octombrie 1959; 2. înfăptuirea lucrărilor pregătitoare conform prevederilor pla­nului anual, realizîndu-se o economie de 75 la sută faţă de valoarea devizului, prin folosirea contribuţiei în muncă şi a muncii voluntare. 3. Realizarea contribuţiei în muncă cuprinsă în planul anual şi depăşirea ei pînă la data de 7 Noiembrie 1959. 4. Stabilirea comunelor model pentru executarea lucrărilor ca­litative (săpări de şanţuri, tăieri de acostamente, cilindrări) cu con­tribuţie în muncă. 5. Ţinerea în ordine a evidenţelor legate de contribuţia în muncă. 6. Realizarea indicilor la autocamioane şi utilaje. 7. îmbunătăţirea stării de viabilitate a drumurilor. 8. Stabilirea debitului contribuţiei în muncă pe anul 1960, în intervalul 15—30 octombrie 1959. Preşedinte, Secretar, MIRCEA VASI­LE FALL KAROLY Şeful secţiei drumuri REPOLSKI ERNEST A fost ziua lor ... a celor mici Este subiectivă aprecierea, dar întotdeauna îmi făcea im­presia, că Tg. Mureş este nu numai un oraş al florilor, dar şi al copiilor. In nici o parte parcă, nu poţi vedea, în parcuri, pe bulevarde, in pieţe atîţia copii plimbîndu-se sau plimbaţi şi jucîndu-se, ca în oraşul nostru. Acest sentiment l-am avut şi la Ziua Copilului, zi a tinereţii şi fericirii celor mai mici şi mai dragi, cândi la concursul lor, concurs al vred­niciei şi agerimii cu care ştiu să conducă „vehicolele“ lor, s-au înscris peste 500 de con­curenţi, fără să numărăm su­tele de spectatori de pe tuşă. Da, in ziua aceea, peste tot simţeai prezenţa lor, a copiilor. Cei mai răsăriţi din ei, fete şi băieţi, dirijau ordinea, cu a­­ceeaşi importanţă ca şi cei mari. Nu un caz am văzut cinci oameni mari au trebuit să fa­că calea întoarsă, ascultind mi­raţi, dar ascultind, de „minu­nea“ acea mică şi blondă cu banderolă roşie pe care scria, mare şi galben: „Pionier“. A lor, a copiilor, a fost în aceea zi marea sală a Palatului Cul­turii, în care li s-a vorbit de ziua lor, a lor au fost piaţa, prăvăliile, cofetăriile, premiile ce se ofereau la concurs, ai lor­­a fă fost banii mărunţi din bu­zunarele, întîi ale mamelor, a­­poi ale taţilor, bunicilor, un­chilor, mătuşelor etc. Al lor a fost gindul întregii lumi din aceea zi, a lor este grija de fie­care zi pe care ţara le-o acor­dă, al lor este viitorul luminos şi fericit . . . Şi-n ziua aceea, copiii au fost cu adevărat sărbătoriţi. Erau ore destul de matinale, cînd deja pe străzi puteai auzi şi vedea grupuri de princhidei cu trotinete, biciclete, balona­­şe, îndreptîndu-se spre centrul oraşului. La locul de incolona­­re a concurenţilor se făceau ultimele verificări. Nu cred să fi existat o singură trotinetă neunsă, nepusă la punct. Un tată povestea că „flăcăul“ lui de 7 ani toată după masa zilei precedente şi-a petrecut-o cu instalarea unei roţi noi pe rul­menţi, la trotinetă... Ce să le faci? ... Griji!! • ★ Concursul, marele concurs, a fost un prilej unic in felul lui; a fost o adevărată dispută, un iureş al tinereţii spre linia de sosire; un zbor de cravate ro­şii, de cosiţe blonde sau negre; o ocazie de manifestare a în­tregii game de sentimente co­pilăreşti­: bucurie; in ochii, pe faţa scopUUm­p^ţigător, al pro­bei, resemnare pe faţa celor 1 ITj­ jfft I 'Ml­HWh­ ■■■ mai puţin norocoşi, plîns ciu­­dos la cei care, în goana lor au căzut fără insă să se lovească, sfătoşenie şi bravare la cei ca­re „n-au cîştigat“, din cauza unor „defecţiuni tehnice“ etc. şi credeţi-ne că nu mai pu­ţin emoţionaţi decît concuren­ţii au fost părinţii, în special mamele, dornici ca toţi copiii să fie primii. — Haide Gigei, haide Gigei — a fost strigătul de încurajare al unui tată de pe tuşă, care văzîndu-şi puştiul în frunte, a găsit de bine să-l îndemne pen­tru ca să-l ducă şi mai in frunte. Insă Gigei i-a făcut festa; auzindu-l strigind pe taicăl său, s-a oprit din zbor o clipă, pentru a-i zîmbi, clipă suficientă altei trotinete să-l întreacă „cu o roată“. Conţinu­tul discuţiilor ulterioare din­tre EL şi EA, in timp ce Gigei sugea o îngheţată pe băţ, era: De n-ai fi strigat... Nici ploaia, care a însoţit ul­tima parte a concursului, nu a temperat zelul celor mici, dar totuşi mai răsăriţi. Copiii ..de un deceniu“ minau bicicletele prin ploaie, cu o vervă şi dîr­­zenie, ce te şi încintau dar te şi umpleau de teamă, determi­nată de un asfalt ud, o dera­pare şi o mină slăbuţă pentru stăpînirea unui ghidon în zbor, stropiţi de ploaie şi de roţile celor din faţă, ei continuau to­tuşi să meargă, să meargă! ★ Cele peste 60 de premii, ofe­rite cîştigătorilor, s-au dove­dit puţine. Prea mulţi au fost concurenţii şi ca atare şi cîş­­tigătorii seriilor. Dar totuşi, Ziua Copilului va rămîne un eveniment ce va continua să fie comentat încă zile de-a rîndul prin clase şi grădiniţe, nume ca ale lui Mai­­lat Cornel, Kerekes Eva, Sava Vasile, Várkonyi Gabriella, cu toţii in vîrstă de 4—6 ani, sau ale lui Ban Emanoil, Toma De­lia, Berecki Ferenc, Lukács Ilo­na, Márton András, Ferenczi Maria şi ale altora, premiaţi cu premiul I, vor fi încă multă vreme amintite, de concurenţii seriilor­­ respective. B,m.MEO

Next