Steaua Roşie, iulie 1959 (Anul 8, nr. 716-724)
1959-07-01 / nr. 716
i Pettovalul vominesc (Urmare din pag. l a)i rit de pe Riviera franceză, de ‘ burtă-verzimea californiană sau de feciorii de bani gata de pe la noi, care in trecut mîj nuiau cu pricepere ruleta ca’zinoului de la Constanţa, puf nind în joc sume fabuloase. I UNDE ESTE CHOUDHURY ! Cind după o despărţire de un an, în 1958 am putut îmbrăţişa din nou dragostea mea, marea, m-a cuprins o puternică senzaţie de lipsă. Unde este Choudhury? In zadar il căutam pe plaja fierbinte, pe care apăruse în fiecare dimineaţă în halatul său de mătase neagră, în papucii săi auriţi; nu era nici lîngă barca Salvamarului, pe care işi rezema blocul de schiţe cînd aşternu pe el cuvintele : „Hindu-Rumani Bai Bai“ („Indienii şi rominii sînt fraţi“). Pe Choudhury nu l-am mai întîlnit, deşi aveam atit de multe de spus, de arătat... — Vezi, prietene Anyl, locul acela, dincolo de „Belona în care locuiai ? Iţi aminteşti, intr-o seară ne-am plimbat pe acolo, şi abia puteam ocoli ciulinii ? şi iată ce blocuri minunate, adevărate palate se înalţă acolo, iar în jurul lor un cartier întreg de vile noi. Iar colea, ceva mai departe, unde in întuneric dădeam in gropi — îmi povesteai tocmai despre orașul New-Delby — acolo lingă fostele bălării, un adevărat palat de cristal își împrăștie cu dărnicie lumina albă de neon, acoperind strălucirea stelelor... Da, este vorba despre restaurantul-cantină al noului complex. ALT AN — ALTE SURPRIZE Nespus de rău îmi pare că prietenul nostru indian — care se însufleţea din adîncul inimii văzînd realizările noastre — n-a venit anul acesta pe litoralul romînesc, deşi, la despărţire, mă asigură că in curind îl vom revedea. Multe ar mai avea de văzut Choudhury! De la Mamaia la Mangalia, întregul litoral a renăscut, peste tot dai de grupuri noi de vile, hoteluri, palate, de drumuri şi diguri noi, de ştranduri şi cinematografe în aer liber ... cit vezi cu ochii, noi şantiere de construcţii completează tabloul tot mai bogat, al Rivierei româneşti. Iată Mamaia, cu cele două noi complexe de hoteluri cu o capacitate de 3.500 locuri, cit de zveltă, cit de măreaţă e construcţia în stil oriental a noului hotel al ,,O.N.T. Carpaţi“, nmărul „Albatros“. Iată, bărcile multicolore, legănîndu-se jucăuşe pe apele lacului Sint-Ghiol. Şi cit de vesele zburdă pe şoseaua imaculată troleibusele, pe noua lor linie in spre Constanţa... Cit de mult s-a schimbat şi staţiunea Vasile Roaită! împrejurimile sterpe de odinioară ale falezei s-au transformat într-o adevărată grădină. Staţiunea Techirghiol e legată de Eforie printr-o şosea modernă, asfaltată. Mangalia, cetatea Calatis de odinioară a grecilor dorieni, s-a trezit şi ea la o nouă viaţă. Un complex de odihnă cu 1.100 paturi, blocuri noi şi minunate, un stadion modern şi sanatoriile construite recent, stau aici la dispoziţia oamenilor muncii. DIN NOU LA EFORII. Şi iată-ne din nou la Eforie. Cîte grădini, parcuri, spaţii verzi îţi incintă privirea. Pergele, rozariuri, tufe, castane. Printre trandafirii roşii, bucle blonde. Fotografia e gata ! Noul complex de pe lingă gară. Cinci blocuri moderne, tot atîtea palate. Primul are , pereţii exteriori vopsiţi in al- bastru; al doilea se scaldă intr-o culoare portocalie, pe J care razele soarelui se reflec-» tă cu putere; al treilea e sa- | firiu. Camere confortabile de j cîte 2—3 persoane; mobilier confecţionat din ţevi şi mase J plastice, dulapuri îngropate in perete, săli de duş cu apă caldă și rece lîngă fiecare cameră. Una din vile are deasupra o terasă cu colonade, lucrată in mare parte în faianță. E luminată cu tuburi de neon, seara la „Perla Mării“ (denumirea restaurantului-cantină al noului complex) se aprind „pitică“ (corpuri de lumină dreptunghiulare şi cilindrice de neon, aşezate între tufele din jurul restaurantului). O cehă înaltă, cu ochelari, suspină : Krasny ! (frumos!). Inginerul constructor Herbert Finterbusch din Meiningen (R. D. Germană) adaugă : „Wunderbar“ (minunat). E păcat că tu, pictor indian Choudhury, nu eşti aici ca să-ţi creezi noi compoziţii; e păcat că tu, poet latin Ovidiu, nu eşti printre noi, ca să cînţi toate acestea, în ode nemuritoare. Dar vor veni pe litoralul ro- r minesc oameni ai muncii din toate colţurile ţării cu sutele de mii, vor veni vizitatori de pe toate meleagurile globului pămîntesc, şi vor admira cu toţii această operă măreaţă, făurită de partidul clasei muncitoare! ŞTEFAN IZSÁK | CANDIDATUL DE PARTID Joagărul, mînat de apele Gurghiului, îşi ridica ritmic pînzele fierăstraielor, înaintînd în buşteanul bine fixat de omul acesta nu prea înalt, dar cu muşchii vînjoşi ca mai toţi „ţapinarii“ din aceste locuri de munte. Aici lîngă joagărul pe care îl conduce cu pricepere, l-am cunoscut pe badea Petru Gheorghe, deputat comunal şi raional, reprezentant al cetăţenilor din Ibăneşti Pădure şi preşedinte al comitetului de iniţiativă al întovărăşirii pe care vor s-o înfiinţeze ţăranii muncitori din acest sat. A lăsat pe un alt cetăţean lîngă joagăr şi aşezaţi pe un buştean, mi-a povestit pe îndelete file din viaţa lui, nescrise, dar săpate în creţurile feţei sau în palmele-i bătucite de muncă. Trecutul lui, acelaşi ca al milioanelor de asupriţi ai vremurilor pentru totdeauna apuse, şir lung de ani, vreo 11, de slugărit prin Beica, alt şir, de lucrător la pădure, pentru cei avuţi. Cînd zorii noi s-au ivit şi pe cerul Ibăneştiului, şi-a îndreptat spinarea şi badea Gheorghe. Ca activist în organizaţia „Frontul Plugarilor“, apoi de la înfiinţarea sfaturilor populare, ca deputat în sfatul popular comunal şi apoi raional, robul de altădată a devenit un om nou, ce merită încrederea satului. A fost printre primii din Ibăneşti-Pădure, care s-au hotărît să pornească pe drumul nou al agriculturii, în întovărăşirea zootehnică unde şi-a înscris pămîntul său şi cele 3 oi pe care le avea. Pînă acum, împreună cu ceilalţi membri ai comitetului de iniţiativă, a adunat 41 cereri de înscriere. Toţi s-au împărţit pe circumscripţii, unde i-au ajutat şi cadrele didactice, au făcut cu oamenii şedinţe şi au discutat individual, despre statut, despre roadele muncii în comun. Unii, cum au fost Gliga Pintilie, Suceava Vasile şi alţii, l-au înţeles şi şi-au înscris suprafeţe mari de pămînt, alţii ca Gliga Nicolae s-au înscris numai cu cîte 10 ari. Mai sînt şi dintre cei care se tem că din cauza resfirării satului, la Ibăneşti-Pădure nu se poate face întovărăşire. El, preşedintele comitetului de iniţiativă, deputatul şi candidatul de partid, stă de vorbă cu oamenii. II ajută şi membrii de partid din comună. E adevărat că sfatul popular, cadrele didactice ar putea să-l ajute mai mult. Munca culturală, care în satul lor „şchiopătează“, dacă s-ar îmbunătăţi ar atrage oamenii pe făgaşul vieţii noi. Ar putea să aibă şi o brigadă artistică de agitaţie, ar putea să mai vie pe la ei şi caravana cinematografică, măcar odată pe an, cu filme care să mai arate oamenilor cum muncesc alţii în comun. Ziua de 8 Martie, cînd el, Petra Gheorghe a fost primit candidat de partid, a fost cea mai luminoasă din viaţa lui. De atunci s-a hotărît să muncească mai intens. S-a hotărît să nu se mai dea învins de greutăţile începutului. „Pe comunişti nu-i sperie nimic“, îmi spune la despărţire. In scripte Petru Gheorghe nu e încă comunist. Prin faptele sale, prin munca sa neobosită, el se consideră de mult în rîndul celor mai înaintaţi fii ai poporului nostru. Şi tocmai prin acest fapt, prin încrederea în biruinţa vieţii noi, împreună cu ceilalţi cetăţeni harnici din Ibăneşti-Pădure vor reuşi să-şi facă în satul lor o întovărăşire puternică. FLORIN MUREŞAN Să vină şi la noi caravana cinematografică! In comuna Chendu Mare, există un frumos şi spaţios cămin cultural. N-a trecut încă un an de cînd a fost terminat. Ţăranii muncitori sunt bucuroşi că au unde să desfăşoare activitatea culturală. In acest cămin cultural sunt condiţii bune pentru a rula filme. La aceasta se adaugă și interesul pentru cinematograf al locuitorilor comunei. Am dori ca acestea să fie cunoscute și de conducerea întreprinderii regionale cinematografice, pentru a ne trimite mai des caravana cinematografică. SÜTŐ ÁRPÁD corespondent voluntar La închiderea anului şcolar Sîmbătă, 27 iunie a avut loc în toate şcolile de cultură generală, serbări de închidere a anului de învăţămînt 1958/1959. Au participat alături de membrii corpului didactic elevi şi numeroşi părinţi. Cei mai merituoşi elevi au fost distinşi cu premii. In aceeaşi zi, după amiază, pe stadionul „23 August“ din Tg. Mureş s-a desfăşurat o demonstraţie de gimnastică la care au participat 3.000 de elevi din şcolile elementare şi medii din oraş Universitatea populară ce a funcţionat la Casa de cultură a sindicatelor şi-a încheiat de asemenea cursurile. Intr-un cadru festiv, cei mai buni studenți au fost distinși cu diplome. . Prima consfătuire a intelectualităţii tehnice din regiune Duminică 28 iunie, la Casa sindicatelor din Tg. Mureş a avut loc prima consfătuire a intelectualităţii tehnice din regiunea noastră. La consfătuire au participat ingineri, tehnicieni, secretari ai organizaţiilor de bază, preşedinţi ai comitetelor de întreprindere, directori precum şi alţi invitaţi. La consfătuire, a fost prezentat , un referat comun al Consiliului sindical regional, Comitetului regional U.T.M. şi al Filialei regionale A.S.I.T. Referatul a tratat aportul inginerilor şi tehnicienilor din întreprinderile din regiune, din S.M.T.uri, G.A.S-uri şi celelalte unităţi agricole socialiste, la realizarea planului, reducerea preţului de cost, mecanizarea procesului tehnologic, perfecţionarea tehnicii, extinderea mişcării de inovaţii şi raţionalizări, mecanizarea agriculturii, electrificarea rurală, ridicarea nivelului tehnic al muncitorilor etc. De asemenea, referatul prezentat a analizat aportul intelectualităţii tehnice pe ramuri de activitate în realizarea sarcinilor ce le stau în faţă pentru traducerea în viaţă a Directivelor Congresului al II-lea al P.M.R. şi a sarcinilor reieşite la Plenara C. C. al P.M.R. din noiembrie anul trecut. | Ciana roșie ||0| V__- -__________|m*