Steaua Roşie, iulie 1959 (Anul 8, nr. 716-724)

1959-07-01 / nr. 716

i Pe­­ttovalul vominesc (Urmare din pag. l­ a)i rit de pe Riviera franceză, de ‘ burtă-verzimea californiană sau de feciorii de bani gata de­­ pe la noi, care in trecut mî­j nuiau cu pricepere ruleta ca­’­zinoului de la Constanţa, pu­f nind în joc sume fabuloase. I UNDE ESTE CHOUDHURY ! Cind după o despărţire de un an, în 1958 am putut îm­brăţişa din nou dragostea­­ mea, marea, m-a cuprins o puternică senzaţie de lipsă. Unde este Choudhury? In za­dar il căutam pe plaja fier­binte, pe care apăruse în fie­care dimineaţă în halatul său de mătase neagră, în papucii săi auriţi; nu era nici lîngă barca Salvamarului, pe care işi rezema blocul de schiţe cînd aşternu pe el cuvintele : „Hindu-Rumani Ba­i Bai“ („Indienii şi rominii sînt fraţi“). Pe Choudhury nu l-am mai întîlnit, deşi aveam atit de multe de spus, de arătat... — Vezi, prietene Anyl, locul acela, dincolo de „Belona în care locuiai ? Iţi aminteşti, intr-o seară ne-am plimbat pe acolo, şi abia puteam ocoli ciulinii ?­­ şi iată ce blocuri minunate, adevărate palate se înalţă acolo, iar în jurul lor un cartier întreg de vile noi. Iar colea, ceva mai de­parte, unde in întuneric dă­deam in gropi — îmi poves­teai tocmai despre orașul New-Delby — acolo lingă fos­tele bălării, un adevărat palat de cristal își împrăștie cu dăr­nicie lumina albă de neon, acoperind strălucirea stele­lor... Da, este vorba despre restaurantul-cantină al noului complex. ALT AN — ALTE SURPRIZE Nespus de rău îmi pare că prietenul nostru indian — care se însufleţea din adîncul inimii văzînd realizările noas­tre — n-a venit anul acesta pe litoralul romînesc, deşi, la despărţire, mă asigură că in curind îl vom revedea. Multe ar mai avea de văzut Choudhury! De la Mamaia la Mangalia, întregul litoral a renăscut, peste tot dai de grupuri noi de vile, hoteluri, palate, de drumuri şi diguri noi, de ştranduri şi cinema­tografe în aer liber ... cit vezi cu ochii, noi şantiere de con­strucţii completează tabloul tot mai bogat, al Rivierei ro­­mâneşti. Iată Mamaia, cu cele două noi complexe de hoteluri cu o capacitate de 3.500 locuri, cit de zveltă, cit de măreaţă e construcţia în stil oriental a noului hotel al ,,O.N.T. Car­­paţi“, nm­ărul „Albatros“. Iată, bărcile multicolore, le­­gănîndu-se jucăuşe pe apele lacului Sint-Ghiol. Şi cit de vesele zburdă pe şoseaua ima­culată troleibusele, pe noua lor linie in spre Constanţa... Cit de mult s-a schimbat şi staţiunea Vasile Roaită! îm­prejurimile sterpe de odini­oară ale falezei s-au trans­format într-o adevărată gră­dină. Staţiunea Techirghiol e legată de Eforie printr-o şosea modernă, asfaltată. Mangalia, cetatea Calatis de odinioară a grecilor dorieni, s-a trezit şi ea la o nouă via­ţă. Un complex de odihnă cu 1.100 paturi, blocuri noi şi minunate, un stadion mo­dern şi sanatoriile construite recent, stau aici la dispoziţia oamenilor muncii. DIN NOU LA EFORII. Şi iată-ne din nou la Eforie. Cîte grădini, parcuri, spaţii verzi îţi incintă privirea. Per­gele, rozariuri, tufe, castane. Printre trandafirii roşii, bucle­­ blonde. Fotografia e gata !­­ Noul complex de pe lingă­­ gară. Cinci blocuri moderne,­­ tot atîtea palate. Primul are , pereţii exteriori vopsiţi in al-­ bastru; al doilea se scaldă­­ intr-o culoare portocalie, pe J care razele soarelui se reflec-» tă cu putere; al treilea e sa- | firiu. Camere confortabile de j cîte 2—3 persoane; mobilier­­ confecţionat din ţevi şi mase J plastice, dulapuri îngropate in perete, săli de duş cu apă caldă și rece lîngă fiecare ca­meră. Una din vile are dea­supra o terasă cu colonade, lucrată in mare parte în fa­ianță. E luminată cu tuburi de neon, seara la „Perla Mării“ (de­numirea restaurantului-canti­­nă al noului complex) se a­­prind „pitică“ (corpuri de lu­mină dreptunghiulare şi cilin­drice de neon, aşezate între tufele din jurul restaurantu­lui). O cehă înaltă, cu oche­lari, suspină : Krasny ! (fru­mos!). Inginerul constr­uctor Herbert Finterbusch din Mei­ningen (R. D. Germană) a­­daugă : „Wunderbar­­“ (mi­nunat). E păcat că tu, pictor indian Choudhury, nu eşti aici ca să-ţi creezi noi compoziţii; e păcat că tu, poet latin Ovidiu, nu eşti printre noi, ca să cînţi toate acestea, în ode nemuri­­toare. Dar vor veni pe litoralul ro- r minesc oameni ai muncii din­­ toate colţurile ţării cu sutele­­ de mii, vor veni vizitatori de­­ pe toate meleagurile globului­­ pămîntesc, şi vor admira cu toţii această operă măreaţă,­­ făurită de partidul clasei muncitoare! ŞTEFAN IZSÁK | CANDIDATUL DE PARTID Joagărul, mînat de apele Gur­­ghiului, îşi ridica ritmic pînzele fierăstraielor, înaintînd în buştea­nul bine fixat de omul acesta nu prea înalt, dar cu muşchii vînjoşi ca mai toţi „ţapinarii“ din aceste locuri de munte. Aici lîngă joagărul pe care îl conduce cu pricepere, l-am cunos­cut pe badea Petru Gheorghe, de­putat comunal şi raional, reprezen­tant al cetăţenilor din Ibăneşti Pădure şi preşedinte al comitetu­lui de iniţiativă al întovărăşirii pe care vor s-o înfiinţeze ţăranii muncitori din acest sat. A lăsat pe un alt cetăţean lîngă joagăr şi aşezaţi pe un buştean, mi-a poves­tit pe îndelete file din viaţa lui, nescrise, dar săpate în creţurile feţei sau în palmele-i bătucite de muncă. Trecutul lui, acelaşi ca al mi­lioanelor de asupriţi ai vremurilor pentru totdeauna apuse, şir lung de ani, vreo 11, de slugărit prin Beica, alt şir, de lucrător la pă­dure, pentru cei avuţi. Cînd zorii noi s-au ivit şi pe ce­rul Ibăneştiului, şi-a îndreptat spinarea şi badea Gheorghe. Ca activist în organizaţia „Frontul Plugarilor“, apoi de la înfiinţarea sfaturilor populare, ca deputat în sfatul popular comunal şi apoi raional, robul de altădată a deve­nit un om nou, ce merită încrede­rea satului. A fost printre primii din Ibăneşti-Pădure, care s-au ho­­tărît să pornească pe drumul nou al agriculturii, în întovărăşirea zootehnică unde şi-a înscris pă­­mîntul său şi cele 3 oi pe care le avea. Pînă acum, împreună cu ceilalţi membri ai comitetului de iniţiati­vă, a adunat 41 cereri de înscriere. Toţi s-au împărţit pe circumscrip­ţii, unde i-au ajutat şi cadrele di­dactice, au făcut cu oamenii şe­dinţe şi au discutat individual, despre statut, despre roadele mun­cii în comun. Unii, cum au fost Gliga Pintilie, Suceava Vasile şi alţii, l-au înţeles şi şi-au înscris suprafeţe mari de pămînt, alţii ca Gliga Nicolae s-au înscris numai cu cîte 10 ari. Mai sînt şi dintre cei care se tem că din cauza res­­firării satului, la Ibăneşti-Pădure nu se poate face întovărăşire. El, preşedintele comitetului de iniţiativă, deputatul şi candidatul de partid, stă de vorbă cu oame­nii. II ajută şi membrii de partid din comună. E adevărat că sfatul popular, cadrele didactice ar putea să-l ajute mai mult. Munca cultu­rală, care în satul lor „şchiopătea­ză“, dacă s-ar îmbunătăţi ar atrage oamenii pe făgaşul vieţii noi. Ar putea să aibă şi o brigadă artistică de agitaţie, ar putea să mai vie pe la ei şi caravana cinematografică, măcar odată pe an, cu filme care să mai arate oamenilor cum mun­cesc alţii în comun. Ziua de 8 Martie, cînd el, Petra Gheorghe a fost primit candidat de partid, a fost cea mai luminoa­să din viaţa lui. De atunci s-a ho­­tărît să muncească mai intens. S-a hotărît să nu se mai dea în­vins de greutăţile începutului.­­ „Pe comunişti nu-i sperie ni­mic“, îmi spune la despărţire. In scripte Petru Gheorghe nu e încă comunist. Prin faptele sale, prin munca sa neobosită, el se consi­deră de mult în rîndul celor mai înaintaţi fii ai poporului nostru. Şi tocmai prin acest fapt, prin încrederea în biruinţa vieţii noi, împreună cu ceilalţi cetăţeni har­nici din Ibăneşti-Pădure vor reuşi să-şi facă în satul lor o întovără­şire puternică. FLORIN MUREŞAN Să vină şi la noi caravana cinematografică! In comuna Chendu Mare, există un frumos şi spaţios că­min cultural. N-a trecut încă­­ un an de cînd a fost terminat. Ţăranii muncitori sunt bucu­roşi că au unde să desfăşoare activitatea culturală. In acest cămin cultural sunt condiţii bune pentru a rula fil­me. La aceasta se adaugă și in­teresul pentru cinematograf al locuitorilor comunei. Am dori ca acestea să fie cunoscute și de conducerea întreprinderii re­gionale cinematografice, pentru a ne trimite mai des caravana cinematografică. SÜTŐ ÁRPÁD corespondent voluntar La închiderea anului şcolar Sîmbătă, 27 iunie a avut loc în toate şcolile de cultură generală, serbări de închidere a anului de învăţămînt 1958/1959. Au participat alături de membrii corpului didactic elevi şi numeroşi părinţi. Cei mai merituoşi elevi au fost distinşi cu premii. In aceeaşi zi, după amiază, pe stadionul „23 August“ din Tg. Mureş s-a desfăşurat o demonstraţie de gimnastică la care au participat 3.000 de elevi din şcolile elementare şi medii din oraş Universitatea populară ce a funcţionat la Casa de cul­tură a sindicatelor şi-a încheiat de asemenea cursurile. Intr-un cadru festiv, cei mai buni studenți au fost distinși cu diplo­me. . Prima consfătuire a intelectualităţii tehnice din regiune Duminică 28 iunie, la Casa sin­dicatelor din Tg. Mureş a avut loc prima consfătuire a intelectualită­ţii tehnice din regiunea noastră. La consfătuire au participat ingi­neri, tehnicieni, secretari ai orga­nizaţiilor de bază, preşedinţi ai comitetelor de întreprindere, di­­­­rectori precum şi alţi invitaţi. La consfătuire, a fost prezentat , un referat comun al Consiliului sindical regional, Comitetului re­gional U.T.M. şi al Filialei regio­nale A.S.I.T. Referatul a tratat aportul ingi­nerilor şi tehnicienilor din între­prinderile din regiune, din S.M.T.­­uri, G.A.S-uri şi celelalte unităţi agricole socialiste, la realizarea planului, reducerea preţului de­­ cost, mecanizarea procesului teh­­­­nologic, perfecţionarea tehnicii,­­ extinderea mişcării de inovaţii şi raţionalizări, mecanizarea agri­culturii, electrificarea rurală, ridi­carea nivelului tehnic al muncito­rilor etc. De asemenea, referatul prezentat a analizat aportul intelectualităţii tehnice pe ramuri de activitate în realizarea sarcinilor ce le stau în faţă pentru traducerea în viaţă a Directivelor Congresului al II-lea al P.M.R. şi a sarcinilor reieşite la Plenara C. C. al P.M.R. din no­iembrie anul trecut. | C­iana roșie ||0| V__- -__________|m*

Next