Steaua Roşie, septembrie 1959 (Anul 8, nr. 734-742)

1959-09-02 / nr. 734

Mai multe bunuri de larg consum populaţiei File din albumul Comandăului ■ Fluierul prelung al micii lo­­l­omotive de cale ferată fores­tieră ne vesteşte apropierea de­­Comandău. In defileul care se­­ deschide din desişul de brazi ne jintimpină priveliştea unei aşe- Izări ale cărei construcţii con­­­trasteazâ impresionant cu tot­­ceea ce-i nou aici şi respiră o prospeţime. Din vraiştea de lease sumbre, aşa cum le fu­­­se­se forestierilor odinioară şi­­viaţa, pe malul firului de ar­­­­gint al văii Bisca, se desprin­zi de un şir de case noi, aidoma junei salbe de mărgele albe la rgotul unei ţigănci. D­intr-una din aceste locuinţe , confortabile, construite din­­ fonduri de stat şi puse la dis­­­­poziţia muncitorilor, l-am în- ntîlnit intr-o seară de august­­pe Ferenc Béla, mecanic de lo­­­­comotivă, deputat în Marea­­ Adunare Naţională a Republi­­c­ii Populare Romíne. II sur­­iprinsesem intr-o plăcută înde­­iletnicire familială. Citea o­­ scrisoare sosită de la Sárika,­­fetiţa-i de 11 ani, plecată să­­-- şi petreacă vara la nişte cu- 5 noştinţe în Bucureşti. i — S-a dus la Bucureşti să 3 se deprindă mai bine cu vor- 3 bitul limbii române — imi spu­­­ne tovarăşul Ferenc. P — Şi ce vă scrie din Capi­­g­­ală?­­­ — Că s-a plimbat cu vapo­­­rul pe lacul din Parcu Stalin, nc-a fost aeroport şi c-a vi- 5 zitat galena naţională din Pa- 3 latul Republicii. ‘i — Numai atit? — il iatre- 3 bai cu oarecare nemulţumire 3 in glas. jjj — Cum adică, numai atit, 3 dar asta nu-i deajuns? — îmi­­ replică puţin contrariat, tov.­­ Ferenc. Auzi vorbă, o fată de­­ ungur îşi petrece vara la Bu­­­­­ureşti ca să înveţe mai bine­­ limba romină, vizitează Pala­stul Republicii, scrie că se sim­ţi­­e foarte bine şi d-ta mă mai 3 întrebi: numai atit? Păi ştii , d-ta ce făceam eu cină am 3 fost de vîrsta fetiţei mele? 8 — Ba ce vă certaţi oameni 8 buni — se amestecă în vorbă, e un vecin de-al casei, tovară­­­­şul Kádár Ferenc, de meserie 8 fierar la atelierele punctului § mecanizat din Comandau, du- 8 pă ce trecuse bătrîneşte pra- 8 gul casei.­­§ — Nu ne certăm de fel — îi 8 răspunse gazda — îi vorba 8 numai de-o mică neinţelege-8re-— Nici măcar de atîta, to­ţi varăşe Ferenc — încercai să­­ lămuresc lucrurile. Dar ştiţi. 1 %aşa-s reporterii, caută să-şi cumple cit mai bine tolba cu 3 însemnări. — Bacă-i pe aşa — îmi luă vorba din gură noul oaspete, că de copil scrisese lapidară şi grăbită pe semne, de prea# multe treburi: „Dulce mamă, tată şi fraţi, să ştiţi că aici,8 la mare, e foarte bine. In /î’e­ g care dimineaţă facem gimnas-% tică, apoi mîncăm, facem pla-8 jă, ne scăldăm in mare, apoig ilar mîncăm şi ne odihnim.­ Şi-aşa în fiecare zi. Altă trea-­ bă nu avem. Vă sărut pe toţi.# Ilona“. 8 — Parcă vroiai să-mi spui# ce făceai d-ta tovarăşe­le-S­rene pe vremea cină erai de-elfi vîrstă cu fetiţele care vag scriu din vilegiatură? 3 — Da, n-ar fi rău să ştii asta — răspunse într-un tir-Vi­ziu, Ferenc bácsi, deputatul iin Marea Adunare Naţională, 8 adunîndu-şi gîndurile. Abia­ împlinisem zece ani cînd, ră -8 mas orfan de tată n-am mai# ştiut ce-i copilăria. Munceam# de dimineaţă pînă noaptea la 8 patronii de pe atunci ai în- g­­reprinderilor forestiere de# prin partea locului. Mă îngro-ţ- zesc numai amintindu-mi cam împlinisem abia zece ani, cînd8 a trebuit să am grijile unuije susţinător de familie: aveam# o soră mai mică, iar mama# era bolnavă. 8 — Ciţi copii aveţi tovarăşe, Ferenc — îl întreb, încercînd­ să schimb firul discuţiei, în-8 tr-un moment cînd am simţit § că amintindu-şi de trecut, cu­ ft vintele i se opresc în gît ca­ nişte noduri. § Şase şi-un nepot — îmi răs-ţ punse, uşurat parcă de-o p°-g vară. 8 — îmi rotesc ochii fără sfia­ţ­­ă prin cameră. De jur zm“S prejur mobilă nouă, pe jos co-2 voare, la geamuri perdelei lungi, pe paturi cuverturi fru­ ţ moase, iar în dulapul larg,­ cînd soţia mecanicului căuta-S se te miri ce, zărisem raftu-u rile şi umeraşele încărcate cut rufărie şi haine. ? — Uită-te bine şi scrie, car nu mi-i ruşine cu ce am în­ casă — încercă să-mi spo-î rească îndrăzneala tovarăşul­ Ferenc. Şi case îndestulate, aiî să găseşti astăzi la oricărei muncitor forestier din Coman-A dău. Dar înainte, un prici, o­­ masă şi o laviţă din scinduriţ negeluite era toată mobilat unei familii de muncitor fo­­­restier. 5 Ascultîndu-l cu cită mîndrie, în glas îmi povesteşte alesul­ forestierilor în cel mai maret for al ţârii, despre viaţa nouăi ce-nmugureşte şi pe acestei plaiuri, odinioară uitate şi de­ dumnezeu, cum imi spusese uni moşneag, revelaţia celor doua­ scrisori ale fetiţelor unor lu-t crători forestieri din Coman-­ Cidău, trimise din Capitala pa-y­s­triei şi de pe litoralul însorit* S al mării, mi-a apărut intr-o . % semnificație nouă. f * O. HOSSU\ Am şi eu ceva pentru tolba dumitale. Şi spunînă asta scoase din buzunar o carte poştală ilustrată pe care mi-o întinse spunîndu-mi:­e de la fetiţă-mea. Citesc în dreptul însemnă­rii de expeditor: Kádár Ilona, tabăra de pionieri şi şcolari din Năvodari, regiunea Cons­tanţa. Iar alături aceeaşi mî­ Aportul lucrătorilor comerţului de stat la realizarea economiei de un miliard lei scopul cu care a fost creat co­merţul de stat socialist este de a aproviziona şi de a deservi în con­diţii mereu mai bune, mai civili­zate, oamenii muncii. Dar statului democrat-popular, poporului muncitor nu-i este indi­ferent cit costă activitatea orga­nizaţiilor sale comerciale. Parti­dul, în hotărîrile sale, văzînd pro­blemele economice fundamentale ale construcţiei de stat a atras de nenumărate ori atenţia lucrători­lor din comerţ, asupra faptului că una din sarcinile lor fundamenta­le trebuie să fie reducerea conti­nuă a cheltuielilor de circulaţie. Această îndatorire ne-a fost sub­liniată şi la recenta Plenară a I C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie. Lucrătorilor operativi din co­merţul socialist, prin Hotărîrea Plenarei, li s-a sporit salariile, în medie cu 18 la sută. Şi această măsură, — ca de altfel toate ce­lelalte luate de partid pentru ri­dicarea nivelului de trai al oa­menilor muncii, sporirea pensiilor, reducerea impozitului pe salarii, reducerea preţurilor la un număr de peste 2.600 de articole de con­sum — constituie un nou stimu­lent şi pentru lucrătorii comerţu­lui de stat. Recunoştinţa lor s-a transformat într-un profund în­demn la muncă, îndemn pentru cercetarea, descoperirea şi valori­ficarea tuturor acelor rezerve in­terne, de la fiecare loc de muncă, care pot contribui la reducerea simţitoare a cheltuielilor de cir­culaţie. Bunăoară, lucrătorii O.C.L. „A­­limentara“ din Tg. Mureş au des­coperit rezerve prin care pot re­duce in semestrul al II-lea al a­­cestui an cheltuielile de circulaţie cu 604.000 lei. Lucrătorii Trustu­lui de Alimentaţie Publică din Tg. Mureş s-au angajat să economi­sească 592.000 lei. In total, lu­crătorii celor 6 organizaţii comer­ciale locale de stat din Regiunea Autonomă Maghiară, s-au angajat să contribuie cu 1.782.200 lei la realizarea economiei de 1 miliard lei, prin reducerea cheltuielilor de circulaţie pe semestrul al II-lea. Cu această ocazie a reieşit cu prisosinţă că în fiecare unitate, depozit, magazin de desfacere etc., există rezerve nebănuite de eco­nomii. Bunăoară, numai la transportu­rile feroviare, prin evitarea trans­porturilor încrucişate, aprovizio- z narea unităţilor din resursele cele mai apropiate, dirijarea directă a­­ vagoanelor spre oraşele Reghin şi­­ Topliţa, folosirea completă a capa­­­­cităţii vagoanelor, se vor realiza 1 economii de peste 72.000 lei. La transporturile auto şi cu­­ fracţiune animală se economisesc : 127.000 Iei, prin folosirea camioa­­­­nelor I.T.C., prin depăşirea încăr­­­­caturii medii, folosirea camioane­­­­lor proprii şi reducerea consumu- i lui de carburanţi, lubrefianţi etc. ) Prin redistribuirea şi folosirea­­ mai judicioasă a personalului ope­­­t­rativ din unităţi, introducerea vîn­­j­­­zării cu plata directă la vînzător, (­ desfiinţarea casierilor în unităţi­ I­le care au numai 3 vînzători, co­masarea unor depozite şi lărgirea vînzării pe bază de remiză, se va economisi din salarii de bază şi suplimentare­a cu toată sporirea generală a salariilor lucrătorilor — o sumă de 632.600 lei. Mai bine de 144.000 lei se eco­nomisesc la pregătirea, sortarea şi ambalarea mărfurilor prin a­­provizionarea directă a unităţilor de legume şi fructe de la centre de achiziţii şi gospodăriile de stat, fără ca mărfurile să treacă prin depozit. Manipularea mărfurilor în depozite nu se va mai face cu zilieri, ci numai cu salariaţii per­manenţi. Toate acestea trebuie să contribuie şi la reducerea perisa­­jului de mărfuri , în valoare de cel puţin 179.000 lei. Garanţie pentru realizarea acestei sarcini o constituie angajamentele lucrători­lor de la depozitele care manipu­lează de pe acum toate mărfurile cu cel mai mare simț de răspun­dere, reducînd cu mult sub nor­mativ pînă și perisajul unor măr­furi alterabile ca fructe, legume sau zarzavaturi. De la formularea acestor anga­jamente n-a trecut nici măcar o lună. Insă de pe acum rezultatele sînt demne de remarcat. Organi­zaţiile comerciale raportează rînd pe rînd efectuarea unor economii în valoarea de zeci de mii de lei. Şi dacă ne gîndim că lucrătorii din comerţ, mobilizaţi de organi­zaţiile de partid continuă fără pre­get să descopere noi rezerve inter­ne de economii, avem toată con­vingerea că pînă la sfîrşitul anu­lui vom reuşi să reducem şi mai simţitor cheltuielile de circulaţie KOCSIS ALEXANDRU. Şeful secţiunii comerciale de la Sfatul popular al Regiunii Autonome Maghiare Anunţ Direcţiunea Filarmonicii de stat a­­Regiunii Autonome Ma­ghiare anunţă iubitorii de mu­zică din uzine, întreprinderi şi instituţii, că PE STAGIUNEA 1959—60 SE VOR PUTEA A­­BONA LA CONCERTELE FI­LARMONICII la birourile in­stituţiei, fie personal, fie prin telefon, la numărul 2700. Locurile vechilor abonaţi­ le rezervăm pînă la data de 10 septembrie. DIRECŢIUNEA 1.1. S. CELULOIDUL București Str. 30 Decembrie nr. 54. Telefon 15.45.54 cumpără deșeuri Plexiglas Grupul şcolar PETROL-CHIMIE BUŞTENI Primeşte in anul I. Şcoala tehnică, absolvenţi de şcoală medie teoretică cu diplomă de absolvire, avînd domici­liul stabil în regiunile Suceava, Ploeşti, Stalin, Hunedoara şi Autonomă Maghiară. Candidaţii vor depune actele la Grupul şcolar petrol chimic Bușteni. Durata de școlarizare 2 ani. înscrierile se primesc pînă la 15 septemb Actele necesare pentru înscriere sînt: 1. Cerere de înscriere, 2. Autobiografie, 3. Diploma de maturitate, 4. Certificat de sănătate (cu analiza sîngelui), 5. Certificat de stare materială. 6. Certificat de naștere (copie legalizată). îndrumătorul informativ al Şcolii populare de artă din Tg. Mureş pe anul şcolar 1959—1960 Şcoala populară de artă este o instituţie de artă în vede­rea îndrumării maselor în mişcarea artistică de amatori. Este unica şcoală cu specificul de culturalizare a maselor de amatori. Elementele talentate în domeniul solistic vocal sau instrumental, teatru, dans, membrii corişti, sau cei cu aptitudini în artă plastică, de la uzine întreprinderi sau instituţii, au posibilitatea de a-şi ridica şi dezvolta la cea mai înaltă treaptă aptitudinile artistice de amatori, în urma îndrumărilor educative succesive primite la această instituţie. Şcoala populară de artă are următoarele disci­pline, respectiv secţii: 1. Secţia muzică canto, pian, ţambal, ţiteră, vioară, violă, vio­loncel, mandolină, ghitară, acordeon, fluier, flaut, picolo, clarinet, taragot, fagot, oboi, corn, trompetă, compoziţie 2. Secţia coregrafică — dans popular 3. Secţia artă plastică — grafică, pictură, sculpt­um­e­r ’ 4. Secţia teatru — artă dramatică, regie CONDIŢIUNILE EXAMENULUI DE ADMIT!­­- APTITUDINE NECESARA. Se pot prezenta pentru examenul de admitere: — Muncitori din întreprinderi, muncitori agricoli din sec­torul socialist, funcţionari din uzine, întreprinderi, şi instituţii, precum şi cadre didactice, cei ce locuiesc in oraşul Tg. Mureş şi în împrejurimile oraşului. — elevii şcolii medii teoretice sau şcolii medii tehnice­­profesionale, — studenţii Data examenelor de admitere — de corigenţă — şi data înscrierilor: — 2 septembrie (orele 9. am. şi 17. dm.) examen de corigenţă — 3, 4, 5 sept. (între orele 9—12 am. şi 17—20 dm.) înscrierea elevilor vechi — 3, 7, 8 sept. (intre orele 9—12 am. şi 17—20 dm.) examen de admitere pt. elevii noi — 10, 11, 12 sept. (între orele 9—12 am. şi 17—20 dm.) înscrierea elevilor noi Candidaţii care se prezintă la examenul de admitere vor lua de la biroul şcolii (Palatul­­ Cultural etaj. II, camera nr. 207) CERERE DE ÎNSCRIERE cu 2 zile înainte de exa­men, iar elevii vechi vor lua această cerere tot de la biroul şcolii, înainte cu 2 zile de înscrierea lor. La cererea de înscriere toţi elevii vor aduce şi o dovadă de salarizare de la locul de muncă. Taxa şcolară este 3% din salariul tarifar net lunar al candidatului, respectiv al părinţilor (elevii şcolari, stu­denţii). Plata taxei şcolare se efectuează lunar. Serbarea deschiderii anului şcolar se va ţine în ziua de 13 septembrie (duminică) orele 18 în sala mică a Pala­tului Cultural. DIRECŢIUNEA

Next