Steaua Roşie, septembrie 1959 (Anul 8, nr. 734-742)
1959-09-02 / nr. 734
Mai multe bunuri de larg consum populaţiei File din albumul Comandăului ■ Fluierul prelung al micii lolomotive de cale ferată forestieră ne vesteşte apropierea deComandău. In defileul care se deschide din desişul de brazi ne jintimpină priveliştea unei aşe- Izări ale cărei construcţii contrasteazâ impresionant cu totceea ce-i nou aici şi respiră o prospeţime. Din vraiştea de lease sumbre, aşa cum le fusese forestierilor odinioară şiviaţa, pe malul firului de argint al văii Bisca, se desprinzi de un şir de case noi, aidoma junei salbe de mărgele albe la rgotul unei ţigănci. Dintr-una din aceste locuinţe , confortabile, construite din fonduri de stat şi puse la dispoziţia muncitorilor, l-am în- ntîlnit intr-o seară de augustpe Ferenc Béla, mecanic de locomotivă, deputat în Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Romíne. II suriprinsesem intr-o plăcută îndeiletnicire familială. Citea o scrisoare sosită de la Sárika,fetiţa-i de 11 ani, plecată să-- şi petreacă vara la nişte cu- 5 noştinţe în Bucureşti. i — S-a dus la Bucureşti să 3 se deprindă mai bine cu vor- 3 bitul limbii române — imi spune tovarăşul Ferenc. P — Şi ce vă scrie din Capigală? — Că s-a plimbat cu vaporul pe lacul din Parcu Stalin, nc-a fost aeroport şi c-a vi- 5 zitat galena naţională din Pa- 3 latul Republicii. ‘i — Numai atit? — il iatre- 3 bai cu oarecare nemulţumire 3 in glas. jjj — Cum adică, numai atit, 3 dar asta nu-i deajuns? — îmi replică puţin contrariat, tov. Ferenc. Auzi vorbă, o fată de ungur îşi petrece vara la Buureşti ca să înveţe mai bine limba romină, vizitează Palastul Republicii, scrie că se simţie foarte bine şi d-ta mă mai 3 întrebi: numai atit? Păi ştii , d-ta ce făceam eu cină am 3 fost de vîrsta fetiţei mele? 8 — Ba ce vă certaţi oameni 8 buni — se amestecă în vorbă, e un vecin de-al casei, tovarăşul Kádár Ferenc, de meserie 8 fierar la atelierele punctului § mecanizat din Comandau, du- 8 pă ce trecuse bătrîneşte pra- 8 gul casei.§ — Nu ne certăm de fel — îi 8 răspunse gazda — îi vorba 8 numai de-o mică neinţelege-8re-— Nici măcar de atîta, toţi varăşe Ferenc — încercai să lămuresc lucrurile. Dar ştiţi. 1 %aşa-s reporterii, caută să-şi cumple cit mai bine tolba cu 3 însemnări. — Bacă-i pe aşa — îmi luă vorba din gură noul oaspete, că de copil scrisese lapidară şi grăbită pe semne, de prea# multe treburi: „Dulce mamă, tată şi fraţi, să ştiţi că aici,8 la mare, e foarte bine. In /î’e g care dimineaţă facem gimnas-% tică, apoi mîncăm, facem pla-8 jă, ne scăldăm in mare, apoig ilar mîncăm şi ne odihnim. Şi-aşa în fiecare zi. Altă trea- bă nu avem. Vă sărut pe toţi.# Ilona“. 8 — Parcă vroiai să-mi spui# ce făceai d-ta tovarăşele-Srene pe vremea cină erai de-elfi vîrstă cu fetiţele care vag scriu din vilegiatură? 3 — Da, n-ar fi rău să ştii asta — răspunse într-un tir-Viziu, Ferenc bácsi, deputatul iin Marea Adunare Naţională, 8 adunîndu-şi gîndurile. Abia împlinisem zece ani cînd, ră -8 mas orfan de tată n-am mai# ştiut ce-i copilăria. Munceam# de dimineaţă pînă noaptea la 8 patronii de pe atunci ai în- greprinderilor forestiere de# prin partea locului. Mă îngro-ţ- zesc numai amintindu-mi cam împlinisem abia zece ani, cînd8 a trebuit să am grijile unuije susţinător de familie: aveam# o soră mai mică, iar mama# era bolnavă. 8 — Ciţi copii aveţi tovarăşe, Ferenc — îl întreb, încercînd să schimb firul discuţiei, în-8 tr-un moment cînd am simţit § că amintindu-şi de trecut, cu ft vintele i se opresc în gît ca nişte noduri. § Şase şi-un nepot — îmi răs-ţ punse, uşurat parcă de-o p°-g vară. 8 — îmi rotesc ochii fără sfiaţă prin cameră. De jur zm“S prejur mobilă nouă, pe jos co-2 voare, la geamuri perdelei lungi, pe paturi cuverturi fru ţ moase, iar în dulapul larg, cînd soţia mecanicului căuta-S se te miri ce, zărisem raftu-u rile şi umeraşele încărcate cut rufărie şi haine. ? — Uită-te bine şi scrie, car nu mi-i ruşine cu ce am în casă — încercă să-mi spo-î rească îndrăzneala tovarăşul Ferenc. Şi case îndestulate, aiî să găseşti astăzi la oricărei muncitor forestier din Coman-A dău. Dar înainte, un prici, o masă şi o laviţă din scinduriţ negeluite era toată mobilat unei familii de muncitor forestier. 5 Ascultîndu-l cu cită mîndrie, în glas îmi povesteşte alesul forestierilor în cel mai maret for al ţârii, despre viaţa nouăi ce-nmugureşte şi pe acestei plaiuri, odinioară uitate şi de dumnezeu, cum imi spusese uni moşneag, revelaţia celor doua scrisori ale fetiţelor unor lu-t crători forestieri din Coman- Cidău, trimise din Capitala pa-ystriei şi de pe litoralul însorit* S al mării, mi-a apărut intr-o . % semnificație nouă. f * O. HOSSU\ Am şi eu ceva pentru tolba dumitale. Şi spunînă asta scoase din buzunar o carte poştală ilustrată pe care mi-o întinse spunîndu-mi:e de la fetiţă-mea. Citesc în dreptul însemnării de expeditor: Kádár Ilona, tabăra de pionieri şi şcolari din Năvodari, regiunea Constanţa. Iar alături aceeaşi mî Aportul lucrătorilor comerţului de stat la realizarea economiei de un miliard lei scopul cu care a fost creat comerţul de stat socialist este de a aproviziona şi de a deservi în condiţii mereu mai bune, mai civilizate, oamenii muncii. Dar statului democrat-popular, poporului muncitor nu-i este indiferent cit costă activitatea organizaţiilor sale comerciale. Partidul, în hotărîrile sale, văzînd problemele economice fundamentale ale construcţiei de stat a atras de nenumărate ori atenţia lucrătorilor din comerţ, asupra faptului că una din sarcinile lor fundamentale trebuie să fie reducerea continuă a cheltuielilor de circulaţie. Această îndatorire ne-a fost subliniată şi la recenta Plenară a I C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie. Lucrătorilor operativi din comerţul socialist, prin Hotărîrea Plenarei, li s-a sporit salariile, în medie cu 18 la sută. Şi această măsură, — ca de altfel toate celelalte luate de partid pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, sporirea pensiilor, reducerea impozitului pe salarii, reducerea preţurilor la un număr de peste 2.600 de articole de consum — constituie un nou stimulent şi pentru lucrătorii comerţului de stat. Recunoştinţa lor s-a transformat într-un profund îndemn la muncă, îndemn pentru cercetarea, descoperirea şi valorificarea tuturor acelor rezerve interne, de la fiecare loc de muncă, care pot contribui la reducerea simţitoare a cheltuielilor de circulaţie. Bunăoară, lucrătorii O.C.L. „Alimentara“ din Tg. Mureş au descoperit rezerve prin care pot reduce in semestrul al II-lea al acestui an cheltuielile de circulaţie cu 604.000 lei. Lucrătorii Trustului de Alimentaţie Publică din Tg. Mureş s-au angajat să economisească 592.000 lei. In total, lucrătorii celor 6 organizaţii comerciale locale de stat din Regiunea Autonomă Maghiară, s-au angajat să contribuie cu 1.782.200 lei la realizarea economiei de 1 miliard lei, prin reducerea cheltuielilor de circulaţie pe semestrul al II-lea. Cu această ocazie a reieşit cu prisosinţă că în fiecare unitate, depozit, magazin de desfacere etc., există rezerve nebănuite de economii. Bunăoară, numai la transporturile feroviare, prin evitarea transporturilor încrucişate, aprovizio- z narea unităţilor din resursele cele mai apropiate, dirijarea directă a vagoanelor spre oraşele Reghin şi Topliţa, folosirea completă a capacităţii vagoanelor, se vor realiza 1 economii de peste 72.000 lei. La transporturile auto şi cu fracţiune animală se economisesc : 127.000 Iei, prin folosirea camioanelor I.T.C., prin depăşirea încărcaturii medii, folosirea camioanelor proprii şi reducerea consumu- i lui de carburanţi, lubrefianţi etc. ) Prin redistribuirea şi folosirea mai judicioasă a personalului opetrativ din unităţi, introducerea vînjzării cu plata directă la vînzător, ( desfiinţarea casierilor în unităţi Ile care au numai 3 vînzători, comasarea unor depozite şi lărgirea vînzării pe bază de remiză, se va economisi din salarii de bază şi suplimentarea cu toată sporirea generală a salariilor lucrătorilor — o sumă de 632.600 lei. Mai bine de 144.000 lei se economisesc la pregătirea, sortarea şi ambalarea mărfurilor prin aprovizionarea directă a unităţilor de legume şi fructe de la centre de achiziţii şi gospodăriile de stat, fără ca mărfurile să treacă prin depozit. Manipularea mărfurilor în depozite nu se va mai face cu zilieri, ci numai cu salariaţii permanenţi. Toate acestea trebuie să contribuie şi la reducerea perisajului de mărfuri , în valoare de cel puţin 179.000 lei. Garanţie pentru realizarea acestei sarcini o constituie angajamentele lucrătorilor de la depozitele care manipulează de pe acum toate mărfurile cu cel mai mare simț de răspundere, reducînd cu mult sub normativ pînă și perisajul unor mărfuri alterabile ca fructe, legume sau zarzavaturi. De la formularea acestor angajamente n-a trecut nici măcar o lună. Insă de pe acum rezultatele sînt demne de remarcat. Organizaţiile comerciale raportează rînd pe rînd efectuarea unor economii în valoarea de zeci de mii de lei. Şi dacă ne gîndim că lucrătorii din comerţ, mobilizaţi de organizaţiile de partid continuă fără preget să descopere noi rezerve interne de economii, avem toată convingerea că pînă la sfîrşitul anului vom reuşi să reducem şi mai simţitor cheltuielile de circulaţie KOCSIS ALEXANDRU. Şeful secţiunii comerciale de la Sfatul popular al Regiunii Autonome Maghiare Anunţ Direcţiunea Filarmonicii de stat aRegiunii Autonome Maghiare anunţă iubitorii de muzică din uzine, întreprinderi şi instituţii, că PE STAGIUNEA 1959—60 SE VOR PUTEA ABONA LA CONCERTELE FILARMONICII la birourile instituţiei, fie personal, fie prin telefon, la numărul 2700. Locurile vechilor abonaţi le rezervăm pînă la data de 10 septembrie. DIRECŢIUNEA 1.1. S. CELULOIDUL București Str. 30 Decembrie nr. 54. Telefon 15.45.54 cumpără deșeuri Plexiglas Grupul şcolar PETROL-CHIMIE BUŞTENI Primeşte in anul I. Şcoala tehnică, absolvenţi de şcoală medie teoretică cu diplomă de absolvire, avînd domiciliul stabil în regiunile Suceava, Ploeşti, Stalin, Hunedoara şi Autonomă Maghiară. Candidaţii vor depune actele la Grupul şcolar petrol chimic Bușteni. Durata de școlarizare 2 ani. înscrierile se primesc pînă la 15 septemb Actele necesare pentru înscriere sînt: 1. Cerere de înscriere, 2. Autobiografie, 3. Diploma de maturitate, 4. Certificat de sănătate (cu analiza sîngelui), 5. Certificat de stare materială. 6. Certificat de naștere (copie legalizată). îndrumătorul informativ al Şcolii populare de artă din Tg. Mureş pe anul şcolar 1959—1960 Şcoala populară de artă este o instituţie de artă în vederea îndrumării maselor în mişcarea artistică de amatori. Este unica şcoală cu specificul de culturalizare a maselor de amatori. Elementele talentate în domeniul solistic vocal sau instrumental, teatru, dans, membrii corişti, sau cei cu aptitudini în artă plastică, de la uzine întreprinderi sau instituţii, au posibilitatea de a-şi ridica şi dezvolta la cea mai înaltă treaptă aptitudinile artistice de amatori, în urma îndrumărilor educative succesive primite la această instituţie. Şcoala populară de artă are următoarele discipline, respectiv secţii: 1. Secţia muzică canto, pian, ţambal, ţiteră, vioară, violă, violoncel, mandolină, ghitară, acordeon, fluier, flaut, picolo, clarinet, taragot, fagot, oboi, corn, trompetă, compoziţie 2. Secţia coregrafică — dans popular 3. Secţia artă plastică — grafică, pictură, sculptumer ’ 4. Secţia teatru — artă dramatică, regie CONDIŢIUNILE EXAMENULUI DE ADMIT!- APTITUDINE NECESARA. Se pot prezenta pentru examenul de admitere: — Muncitori din întreprinderi, muncitori agricoli din sectorul socialist, funcţionari din uzine, întreprinderi, şi instituţii, precum şi cadre didactice, cei ce locuiesc in oraşul Tg. Mureş şi în împrejurimile oraşului. — elevii şcolii medii teoretice sau şcolii medii tehniceprofesionale, — studenţii Data examenelor de admitere — de corigenţă — şi data înscrierilor: — 2 septembrie (orele 9. am. şi 17. dm.) examen de corigenţă — 3, 4, 5 sept. (între orele 9—12 am. şi 17—20 dm.) înscrierea elevilor vechi — 3, 7, 8 sept. (intre orele 9—12 am. şi 17—20 dm.) examen de admitere pt. elevii noi — 10, 11, 12 sept. (între orele 9—12 am. şi 17—20 dm.) înscrierea elevilor noi Candidaţii care se prezintă la examenul de admitere vor lua de la biroul şcolii (Palatul Cultural etaj. II, camera nr. 207) CERERE DE ÎNSCRIERE cu 2 zile înainte de examen, iar elevii vechi vor lua această cerere tot de la biroul şcolii, înainte cu 2 zile de înscrierea lor. La cererea de înscriere toţi elevii vor aduce şi o dovadă de salarizare de la locul de muncă. Taxa şcolară este 3% din salariul tarifar net lunar al candidatului, respectiv al părinţilor (elevii şcolari, studenţii). Plata taxei şcolare se efectuează lunar. Serbarea deschiderii anului şcolar se va ţine în ziua de 13 septembrie (duminică) orele 18 în sala mică a Palatului Cultural. DIRECŢIUNEA