Steaua Roşie, octombrie 1959 (Anul 8, nr. 743-751)

1959-10-03 / nr. 743

Să lichidăm cu nepăsarea mai multa preocupare şi spirit de răspundere pentru lucrările de hidroaminigrain­ Hotărîrea Plenarei C. C. al P.M.R din 26—28 noiembrie 1958 tra­sează sarcini deosebit de impor­tante pentru extinderea lucrărilor de îndiguiri, desecări şi irigaţii, în scopul lărgirii suprafeţelor ara­bile şi asigurării obţinerii de pro­ducţii tot mai mari la hectar. „Lărgirea suprafeţelor arabile, apărarea terenurilor împotriva inundaţiilor şi combaterea efecte­lor dăunătoare ale secetei — se arată în expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej — trebuie con­siderate acţiuni de cea mai mare însemnătate în lupta pentru obţi­nerea unor recolte mari şi stabile, acţiuni în care sînt direct intere­sate mase largi ale ţărănimii mun­citoare“. Hotărîrea partidului a găsit un larg ecou în rîndurile oamenilor muncii de pe ogoarele regiunii noastre. Mobilizaţi de organiza­ţiile de partid şi de sfaturile popu­lare, ţăranii muncitori din regiu­nea noastră au participat cu elan la lucrările de hidroamelioraţii. Drept rezultat, în anul 1958, în raioanele Tg. Secuiesc, Sf Gheor­ghe, Tg. Mureş etc., au fost reda­te agriculturii 5.620 hectare de teren. Conferinţa regională de partid a acordat o atenţie deosebită acestor lucrări, trasînd sarcina ca pe lîn­gă lucrarea de mare amploare de pe Niraj şi Veţca, prin regle­mentarea cursurilor Oltului, Tîr­navei­ Ma­ri, rîului Negru şi ale al­tor cursuri de apă, care provoacă inundaţii, în următorii ani să p­ redea agriculturii alte 17.100 hec­tare de teren. Pentru executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare s-a planifi­cat să se sape în acest an 1.436.000 metri cubi de pămînt. Făcînd o analiză sumară a exe­cutării lucrărilor de hidroamelio­raţii în regiunea noastră în acest an, rezultă că, realizările de pînă acum sînt mult sub posibilităţile existente, ele marcînd o serioasă rămînere în urmă faţă de plan Pînă la 26 septembrie bunăoară, s-au săpat abia 304.049 metri cubi de pămînt, ceea ce reprezintă 21,17 la sută din plan. In raionul Sf. Gheorghe de pildă, din cei 107.430 metri cubi de pămînt pla­nificaţi a se săpa în acest an s-au săpat abia 1.510 metri cubi Şi în raionul Sîngeorgiu de Pădure pla­nul lucrărilor de îmbunătăţiri fun­ciare s-a realizat numai în pro­porţie de 21,5 la sută. In raionul Reghin, de asemeni, s-au săpat doar 19.000 metri cubi de pămînt din cei 67.690 m­c planificaţi. Mare rămînere în urmă există şi în ra­ionul Tg. Mureş, planul fiind rea­lizat numai în proporţie de 23,9 la sută. In acest raion, numeroase comune de pe Valea Nirajului, pu­tem spune că n-au lucrat aproape nimic. Comuna Păsăreni de pildă, a săpat abia 299 metri cubi de pă­mînt din cei 46.752 planificaţi. Deşi comuna dispune de 755 braţe de muncă pînă acum s-au realizat numai 63 zile de muncă. Comuna Dózsa György de asemeni, a săpat numai 728 m­c de pămînt din cei 44.651 planificaţi. Raportînd can­titatea de pămînt săpată la bra­ţele de muncă existente în comună revine abia 1,1 m­c pe braţ de muncă. Situaţie asemănătoare exis­tă şi în comunele Acăţari, Gălă­­ţeni, Corneşti şi a'^'° Nu mai vorbim de Şardul Nirajului unde nu s-a făcut nimic. Dar să cutreierăm puţin cîteva comune să vedem cum se preocupă organizaţiile de partid şi sfaturile populare de această problemă. Lucrările de îmbunătăţiri fun­ciare se desfăşoară cît se poate de anevoios. In ziua de 30 septem­brie au participat la lucru numai 13 persoane care au săpat 23 me­tri cubi de pămînt. In ziua de 1 octombrie nu s-a făcut nimic. Cei de la sfatul popular din Ti­­rimia, întrebaţi fiind de mersul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare mi-au pus în faţă un plan, întoc­mit la 26 septembrie, cuprinzînd ritmul zilnic al lucrărilor. Din acest plan reiese că, comuna Tiri­­mia dispune de 1.030 brate de muncă. Din acestea s-au prevăzut ca zilnic 30 la sută să fie antre­nate la lucrările de hidroameliora­ţii, adică 412 braţe de muncă. A­­cestea, săpînd în medie cîte 3 m­c de pămînt, pot realiza zilnic 1.636 m­c. Acest plan mai cuprinde câ­teva cifre, însă rostul lor nu l-au putut explica nici Verel Béla, bri­ L­a Tlulmsa gadierul şantierului de îmbună­tăţiri funciare şi nici Clujan Ioan, agentul agricol comunal, care ,­­ întocmit de altfel acest plan Dar planul, plan a rămas. Nici într-o săptămînă nu se realizează cît s-a prevăzut a se realiza într-o zi. In cinci zile bunăoară, de la 24 la 30 septembrie s-au săpat abia 473 metri cubi de pămînt, în timp ce ţăranii muncitori din Co­­runca, în trei zile, au săpat aici 2.600 metri cubi de pămînt. Faptul că la Tirimia lucrurile merg prost nu este întâmplător. Comandamentul comunal, organi­zat pentru conducerea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, n-a mai avut nici o şedinţă de la înfiinţare. Ne mai vorbind de restul de 13 membri ai comandamentului, dar nici Morar Teodor, preşedintele comandamentului şi nici Verel Béla, brigadierul şantierului nu cunosc îndeaproape situaţia lucră­rilor Bineînţeles, nici n-au de un­de s-o cunoască în timp ce nu se ţine evidenţa. Ce a făcut oare Sfatul popular raional Tg. Mureş pentru îmbună­tăţirea muncii la Tirimia, a trasat doar sarcini şi nu a mai controlat cum acestea sunt duse la îndepli­nire Din sarcinile trasate cu cîteva zile în urmă de tov. Micu, cu privire la accelerarea lucrări­lor de îmbunătăţiri funciare nu s-a realizat nimic. Comandamentul nu s-a întrunit, plan de măsuri nu s-a făcut, evidenţa n-a fost pusă la punct, iar brigadierul şantierului, Verel Béla, în loc să se ocupe cu lucrările de îmbunătăţiri funciare se ocupă cu alte probleme (cu reproducătorii, cu cununiile, cu logodnele etc.). Iată de ce la Tirimia lucrările sunt rămase în urmă. „Noi stăm foarte bine cu lucră­rile de îmbunătăţiri funciare“. Cu aceste cuvinte am fost întîmpinat la Sfatul popular din Ungheni. Cercetând mai bine lucrurile însă situaţia nu este tocmai aşa. Şi aici lucrările se desfăşoară mai mul­t la întâmplare. Lörincz Árpád, trimis aici din partea O.R.I.F.­­ului, cu o lună şi jumătate în ur­mă, nu cunoaşte nici el situaţia lu­crărilor ce se execută zilnic. Fiind întrebat de situaţia lucrărilor din Există oare comandament la Reghin După cum am arătat mai sus, în raionul Reghin din cei 67.690 metri cubi de pămînt planificat a se săpa în acest an s-au săpat abia 19.000 m­c. Unde s-a lucrat şi unde nu s-a lucrat ? Această întrebare i-am pus-o inginerului Perşa Ioan, care se ocupă din par­tea sfatului popular raional cu lu­crările de îmbunătăţiri funciare. Răspuns n-am primit deoarece nici dînsul nu cunoaşte situaţia. In căutarea răspunsului m-am interesat de munca comandamen­tului raional. — Nu există un ase­menea comandament, fu răspunsul tov. Mariş Aurel care şi dînsul răspunde pentru aceste lucrări din partea comitetului executiv. Comandament totuşi există. Dar nu există activitate. Din 22 iunie acest comandament nu s-a mai întrunit, n-a avut nici o şedinţă. In felul acesta chiar şi membrii comitetului au uitat că există co­mandament. Nepăsarea în ce privesc lucrările de îmbunătăţiri funciare trebuie urgent curmată. In această direcţie, comitetele raionale de partid, precum şi co­mitetele executive ale sfaturilor populare raionale au datoria de a analiza grabnic mersul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi de a hjfiffi fe Răspundere orice negii- La lingheni ultima săptămînă n-a putut da nici un răspuns. Deşi în comuna Ungheni există 900 braţe de muncă participarea la lucru este cît se poate de mi­că. In ziua de 30 septembrie de pildă, au lucrat doar 9 persoane, iar în ziua de 1 octombrie, pînă la amiază au ieşit la lucru numai doi oameni. Lucrîndu-se astfel, cînd o să se termine lucrările? BRIGADA PATRIOTICĂ Intr-o dimineaţă răcoroasă de primăvară timpurie, Todo­­rán János, secretar U.T M., a convocat pentru o scurtă cons­­­fătuire pe tinerii de la între­prinderea „Textila“ Ciuc. — In oraşul nostru iau naş­tere una după alta brigăzi pa­triotice de tineret — a spus el — şi m-am gîndit ca nici noi să nu rămînem mai prejos şi să participăm şi noi la munci­le de interes obştesc... — Să formăm şi noi o bri­gadă — a propus de-ndată ci­neva dintre tineri. 26 de mîini s-au ridicat să aprobe propunerea, toţi ca unul hotărînd să formeze brigada. — Dar cine să fie brigadier? — După cum era de aşteptat sarcina i-a revenit lui Csíki Ist­ván unul dintre cei mai vred­nici. Munca a început. Timp de 4 după amieze pădurea „Zsögöd“ a răsunat de voci tinereşti. 26 de tineri şi tinere au sădit în cîntec şi voie bună puieţii de molid. Au prestat o muncă cali­tativă, sădind puieţi pe o su­prafaţă de un hectar. Pentru munca lor au fost felicitaţi de către Ocolul silvic. Nu peste mult au contribuit la repararea drumului de la Şoimuş împrăştiind pietriş pe o porţiune de 600 m. S-au an­trenat şi în lucrările de îngri­jire a parcului din oraş şi au lucrat şi la repararea clădirii cinematografului. Se înţelege de la sine, că nici curtea uzinei n-a rămas mai prejos, de atunci curăţenia ei rămînînd o sarci­nă a tineretului. Au găsit tim­pul necesar să participe şi la gospodăria agricolă de stat la culesul cartofilor. Nu de mult comitetul orăşe­nesc U.T.M. a analizat munca brigăzilor patriotice de tineret din Miercurea Ciuc. De atunci la intrarea uzinei străluceşte steguleţul roşu cu inscripţia: „Brigada patriotică de tineret fruntaşă, a comite­tului orăşenesc U.T.M. Ciuc“. Foloasele sistemului premial în colectivă — Ce zici, măi Lajos, astăzi ter­minăm cu semănatul orzului ? — Cum să nu terminăm. Mîine începem cu semănatul griului, și după cum merg lucrările, cred că pînă la 10 octombrie și terminăm. Fiind de fa­ţă cînd s-a înjghebat această discuție am căutat să aflu tîlcul celor auzite. Cei doi colec­tivişti nu erau alţii decît Medve Lajos, preşedintele colectivei din Iedu şi Lackó Sándor, secretarul organizaţiei de bază. — Aţi vrea să-mi spuneţi cît ori aţi semănat ? — Peste 25 ha — răspunse pre­şedintele. — Spuneaţi că mîine începeţi semănatul griului. Aţi vrea să-mi spuneţi ce sămînţă folosiţi la se­mănat. — Noi folosim la semănat toate cele trei soiuri recomandate pentru regiunea noastră adică Cenad 117, Odvos 241 şi Bánkút 1.201. — Cînd ati introdus retribuţia suplimentară a muncii în colecti­va dv. ? — In primăvara anului trecut, după consfătuirea de la Constanţa. Organizaţia de bază ne a propus acest lucru. Fiind, pe atunci, pri­măvară acest sistem a fost aplicat la culturile de orz şi sfeclă de zahăr. Rezultatul a fost bun. Anul acesta, adică în anul agricol 1958—59 sistemul premial îl apli­căm la culturile de grîu, orz şi sfeclă de zahăr. Nici nu vă puteai închipui ce a însemnat pentru co­lectiva noastră sistemul premial ! Dacă mai anii trecuţi duceam mereu lipsă de braţe de muncă, fapt care contribuia la neexecuta­­rea lucrărilor la timp, la scăderea producţiei, acum avem braţe de muncă suficiente, iar producţia a crescut la hectar. Depăşind producţia, atît la grîu cît şi la orz am aplicat sistemul premiat Pentru fiecare ar semă­nat cu orz, pe care producţia a fost depăşită, colectivistul care-l lucra primea cîte 1 kg orz, iar pentru fiecare ar de grîu 0,50 kg grîu. Să luăm de pildă, pe Berecki Márton. El are efectuate pînă la 1 septembrie a. c. 726 zile-muncă. După acestea, a primit avans de 40 la sută — 1.452 kg grîu şi 435 kg orz. Lucrînd cu familia sa 0,85 ha cu grîu şi 0,25 ha cu orz, la care a depăşit producţia, a primit în plus încă 43 kg grîu şi 25 kg orz. Intră în vorbă şi colectivistul Lackó Sándor: — După cele 573 zile-muncă, în cadrul avansului de 40 la sută am primit 1.146 kg grîu şi 322 kg orz, plus premiu ce mi s-a cuvenit pen­tru depăşirea avută. După cele 3,15 ha grîu îngrijit de mine mi-a revenit un plus de 151 kg grîu, iar după 0,40 ha cultivat cu orz, 40 kg. Deci în total am primit 1.659 kg cereale. Mă aştept la o producţie bună şi la sfecla de zahăr. La a­­ceastă cultură, adunarea generală a hotărît să dea după fiecare hec­tar, pe care producţia va fi depă­şită, cîte 1.000 lei, iar pentru fiecare 100 kg sfeclă de zahăr depășire cîte 0,50 kg zahăr. ★ Pentru întărirea unităţilor agricole socialiste Sa ne gospodărim cît mai chibzuit Curteniul se numără printre sa­tele complet colectivizate din re­giunea noastră. Colectiviştii de aici, au obţinut şi obţin an de an, noi şi noi succese în dezvoltarea gospodăriei, în creşterea producţiei agricole etc. Anul acesta bunăoa­ră, pe lotul experimental ei au realizat o producţie de 3.470 kg grîu la hec­tar. Sfecla de zahăr de asemeni promite o recoltă în jur de 40.000 kg la hectar. Dezvoltînd cultura legumelor şi zarzavaturi­lor, colectiviştii din Curteni au realizat anul acesta, de pe urma acestei culturi, un venit de aproape 200.000 lei. Gospodăria colectivă a schimbat viaţa satului, a adus belşug şi bu­năstare în casele ţăranilor mun­citori. Acest lucru îl demonstrea­ză şi marele număr de case noi, mari şi frumoase ce se înşiruie de o parte şi de alta a şoselei ce trece prin mijlocul satului, con­struite în ultimii ani de colecti­vişti, din veniturile realizate în gospodărie. Membrii gospodăriei colective de aici au posibilitatea şi pot rea­liza venituri din ce în ce mai mari. In acest sens însă este necesar o gospodărire mai chibzuită. Să luăm un exemplu. Colectiviştii din Curteni de curînd au terminat construcţia celui de-al treilea grajd. Dar a costat mult. Numai pentru materialele de construcţie s-au plătit 200.000 lei. La aceasta se mai adaugă munca, construcţia nointinlu-se i la 300.000 lei, ceea ce »__it-. ij-frjW-* C AAA iÎaÎ A\ă Mn/bflA ' U-uUV' - VvLM ffîHîV animal adăpostit. Este adevărat că această construcţie cuprinde pe lîngă grajd şi un atelier de prelu­crare a laptelui, birou, cameră pentru viţei, cameră pentru pregă­tirea furajelor precum şi două si­lozuri cu o capacitate de 20—22 vagoane nutreţ. Totuşi construcţia a costat extrem de scump dacă socotim că preţul unei vaci bune este între 3.000—3.500 lei. Un grajd cu o capacitate de 60 capete nu-i permis să coste mai mult de 100.000 lei. Cu cît ar fi ieşit mai bine colectiviştii din Curteni dacă construiau acest grajd cu 100.000 lei. Cu restul de 200.000 Iei ar fi putut cumpăra aproape atîtea vaci cu cît s-ar umple grajdul. Este necesar ca organizaţia de bază şi consiliul de conducere al gospodăriei să analizeze temeinic această problemă şi să pună capăt risipei. Această gospodărie dispune de un fond de bază în valoare de aproape 2.000.000 lei. Din această sumă, mare parte, adică 820.000 lei reprezintă construcțiile. Din a­­ceastă sumă, sectorul zootehnic al gospodăriei reprezintă doar o mică parte, adică 251.000 lei. Iată de ce anul trecut din această ra­mură gospodăria a realizat un ve­nit de abia 140.932 lei. Această stare de lucruri s-a păstrat și a­­cum, ceea ce a făcut ca și în acest an gospodăria să poată repartiza colectiviștilor în bani doar 2 lei la zi-muncă (în afară de pro­­.b­usgif. Există un proxem­b care spune că „a învăţa nu-i ruşine nici pentru cei deştepţi“. Tocmai de aceea n-ar fi rău ca un grup de colectivişti din Curteni să facă o vizită colectiviştilor din Turia, Chichiş sau Mitreşti pentru a vedea cum aceste gospodării co­lective ştiu să se gospodărească şi să realizeze venituri mari, să spo­rească valoarea fondului de bază şi să împartă membrilor, în contul avansului de 40 la sută cîte 3 kg cereale, mari cantităţi de furaje şi cîte 10 lei la zi-muncă. Colectiviştii trebuie să se stră­duiască să realizeze construcţii bune şi cît mai ieftine. Nu este ne­voie de grajduri-palate. Ne mulţu­mim cu grajduri simple, dar în ele să fie cît mai multe animale de rasă. De curînd, colectiviştii din Curteni au sporit numărul bovine­lor cu 45 capete, iar pînă la sfîr­­şitul anului numărul bovinelor va ajunge la 150. Creşterea număru­lui de animale impune construi­rea unui nou grajd. In vederea construirii acestui grajd s-a pro­curat deja materialul şi costă a­­bia 60.000 lei. De asemeni, şi munca pentru construirea grajdu­lui costă mai puţin. In total aceas­tă construcţie ridicîndu-se la 100—120.000 lei. Astfel, în primă­vara lui 1960 gospodăria va începe construcţia celui de-al patrulea grajd. Bineînţeles n-o să fie aşa de elegant ca cel construit cu 300.000 lei, dar totuşi o să fie un grajd bun şi corespunzător. A­­ceasta este important, iată că se pot executa construcţii ieftine ! De asemeni, în anul viitor se construieşte şi o crescătorie de păsări, în care vor fi crescute mii de păsări, ceea ce va duce la creş­terea veniturilor gospodăriei. Pe viitor, atît organizaţia de bază, conducerea gospodăriei cît şi fiecare colectivist este bine să caute toate posibilităţile pentru realizarea de venituri cît mai mari. In această direcţie, cel mai însem­nat izvor este dezvoltarea conti­nuă a şeptelului de animale, dez­voltarea culturii plantelor tehnice şi în special mărirea suprafeţei şi a producţiei la hectar la cultura sfeclei de zahăr. Risipă de materiale şi bani la construirea de grajduri, magazii, etc. s-a făcut, nu numai la gos­podăria colectivă din Curteni, ci şi la alte gospodării colective din regiunea noastră. Tocmai de aceea se cere peste tot mai mult spirit gospodăresc. In această pri­vinţă este de datoria fiecărui mem­bru de partid, a fiecărui colectivist să vegheze ca tot banul să fie fo­losit cu chibzuinţă. La executarea construcţiilor să se folosească din plin resursele interne existente, în vederea realizării de cît mai mari economii. Cheltuind cît mai puţini bani pentru executarea construc­ţiilor, gospodăriile agricole colec­tive au posibilitatea să împartă membrilor, în contul zilelo­r-mun­­că, lot ruşi sau sume de bani.

Next