Steaua Roşie, octombrie 1959 (Anul 8, nr. 743-751)
1959-10-03 / nr. 743
Să lichidăm cu nepăsarea mai multa preocupare şi spirit de răspundere pentru lucrările de hidroaminigrain Hotărîrea Plenarei C. C. al P.M.R din 26—28 noiembrie 1958 trasează sarcini deosebit de importante pentru extinderea lucrărilor de îndiguiri, desecări şi irigaţii, în scopul lărgirii suprafeţelor arabile şi asigurării obţinerii de producţii tot mai mari la hectar. „Lărgirea suprafeţelor arabile, apărarea terenurilor împotriva inundaţiilor şi combaterea efectelor dăunătoare ale secetei — se arată în expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej — trebuie considerate acţiuni de cea mai mare însemnătate în lupta pentru obţinerea unor recolte mari şi stabile, acţiuni în care sînt direct interesate mase largi ale ţărănimii muncitoare“. Hotărîrea partidului a găsit un larg ecou în rîndurile oamenilor muncii de pe ogoarele regiunii noastre. Mobilizaţi de organizaţiile de partid şi de sfaturile populare, ţăranii muncitori din regiunea noastră au participat cu elan la lucrările de hidroamelioraţii. Drept rezultat, în anul 1958, în raioanele Tg. Secuiesc, Sf Gheorghe, Tg. Mureş etc., au fost redate agriculturii 5.620 hectare de teren. Conferinţa regională de partid a acordat o atenţie deosebită acestor lucrări, trasînd sarcina ca pe lîngă lucrarea de mare amploare de pe Niraj şi Veţca, prin reglementarea cursurilor Oltului, Tîrnavei Mari, rîului Negru şi ale altor cursuri de apă, care provoacă inundaţii, în următorii ani să p redea agriculturii alte 17.100 hectare de teren. Pentru executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare s-a planificat să se sape în acest an 1.436.000 metri cubi de pămînt. Făcînd o analiză sumară a executării lucrărilor de hidroamelioraţii în regiunea noastră în acest an, rezultă că, realizările de pînă acum sînt mult sub posibilităţile existente, ele marcînd o serioasă rămînere în urmă faţă de plan Pînă la 26 septembrie bunăoară, s-au săpat abia 304.049 metri cubi de pămînt, ceea ce reprezintă 21,17 la sută din plan. In raionul Sf. Gheorghe de pildă, din cei 107.430 metri cubi de pămînt planificaţi a se săpa în acest an s-au săpat abia 1.510 metri cubi Şi în raionul Sîngeorgiu de Pădure planul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare s-a realizat numai în proporţie de 21,5 la sută. In raionul Reghin, de asemeni, s-au săpat doar 19.000 metri cubi de pămînt din cei 67.690 mc planificaţi. Mare rămînere în urmă există şi în raionul Tg. Mureş, planul fiind realizat numai în proporţie de 23,9 la sută. In acest raion, numeroase comune de pe Valea Nirajului, putem spune că n-au lucrat aproape nimic. Comuna Păsăreni de pildă, a săpat abia 299 metri cubi de pămînt din cei 46.752 planificaţi. Deşi comuna dispune de 755 braţe de muncă pînă acum s-au realizat numai 63 zile de muncă. Comuna Dózsa György de asemeni, a săpat numai 728 mc de pămînt din cei 44.651 planificaţi. Raportînd cantitatea de pămînt săpată la braţele de muncă existente în comună revine abia 1,1 mc pe braţ de muncă. Situaţie asemănătoare există şi în comunele Acăţari, Gălăţeni, Corneşti şi a'^'° Nu mai vorbim de Şardul Nirajului unde nu s-a făcut nimic. Dar să cutreierăm puţin cîteva comune să vedem cum se preocupă organizaţiile de partid şi sfaturile populare de această problemă. Lucrările de îmbunătăţiri funciare se desfăşoară cît se poate de anevoios. In ziua de 30 septembrie au participat la lucru numai 13 persoane care au săpat 23 metri cubi de pămînt. In ziua de 1 octombrie nu s-a făcut nimic. Cei de la sfatul popular din Tirimia, întrebaţi fiind de mersul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare mi-au pus în faţă un plan, întocmit la 26 septembrie, cuprinzînd ritmul zilnic al lucrărilor. Din acest plan reiese că, comuna Tirimia dispune de 1.030 brate de muncă. Din acestea s-au prevăzut ca zilnic 30 la sută să fie antrenate la lucrările de hidroamelioraţii, adică 412 braţe de muncă. Acestea, săpînd în medie cîte 3 mc de pămînt, pot realiza zilnic 1.636 mc. Acest plan mai cuprinde câteva cifre, însă rostul lor nu l-au putut explica nici Verel Béla, bri La Tlulmsa gadierul şantierului de îmbunătăţiri funciare şi nici Clujan Ioan, agentul agricol comunal, care , întocmit de altfel acest plan Dar planul, plan a rămas. Nici într-o săptămînă nu se realizează cît s-a prevăzut a se realiza într-o zi. In cinci zile bunăoară, de la 24 la 30 septembrie s-au săpat abia 473 metri cubi de pămînt, în timp ce ţăranii muncitori din Corunca, în trei zile, au săpat aici 2.600 metri cubi de pămînt. Faptul că la Tirimia lucrurile merg prost nu este întâmplător. Comandamentul comunal, organizat pentru conducerea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, n-a mai avut nici o şedinţă de la înfiinţare. Ne mai vorbind de restul de 13 membri ai comandamentului, dar nici Morar Teodor, preşedintele comandamentului şi nici Verel Béla, brigadierul şantierului nu cunosc îndeaproape situaţia lucrărilor Bineînţeles, nici n-au de unde s-o cunoască în timp ce nu se ţine evidenţa. Ce a făcut oare Sfatul popular raional Tg. Mureş pentru îmbunătăţirea muncii la Tirimia, a trasat doar sarcini şi nu a mai controlat cum acestea sunt duse la îndeplinire Din sarcinile trasate cu cîteva zile în urmă de tov. Micu, cu privire la accelerarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare nu s-a realizat nimic. Comandamentul nu s-a întrunit, plan de măsuri nu s-a făcut, evidenţa n-a fost pusă la punct, iar brigadierul şantierului, Verel Béla, în loc să se ocupe cu lucrările de îmbunătăţiri funciare se ocupă cu alte probleme (cu reproducătorii, cu cununiile, cu logodnele etc.). Iată de ce la Tirimia lucrările sunt rămase în urmă. „Noi stăm foarte bine cu lucrările de îmbunătăţiri funciare“. Cu aceste cuvinte am fost întîmpinat la Sfatul popular din Ungheni. Cercetând mai bine lucrurile însă situaţia nu este tocmai aşa. Şi aici lucrările se desfăşoară mai mult la întâmplare. Lörincz Árpád, trimis aici din partea O.R.I.F.ului, cu o lună şi jumătate în urmă, nu cunoaşte nici el situaţia lucrărilor ce se execută zilnic. Fiind întrebat de situaţia lucrărilor din Există oare comandament la Reghin După cum am arătat mai sus, în raionul Reghin din cei 67.690 metri cubi de pămînt planificat a se săpa în acest an s-au săpat abia 19.000 mc. Unde s-a lucrat şi unde nu s-a lucrat ? Această întrebare i-am pus-o inginerului Perşa Ioan, care se ocupă din partea sfatului popular raional cu lucrările de îmbunătăţiri funciare. Răspuns n-am primit deoarece nici dînsul nu cunoaşte situaţia. In căutarea răspunsului m-am interesat de munca comandamentului raional. — Nu există un asemenea comandament, fu răspunsul tov. Mariş Aurel care şi dînsul răspunde pentru aceste lucrări din partea comitetului executiv. Comandament totuşi există. Dar nu există activitate. Din 22 iunie acest comandament nu s-a mai întrunit, n-a avut nici o şedinţă. In felul acesta chiar şi membrii comitetului au uitat că există comandament. Nepăsarea în ce privesc lucrările de îmbunătăţiri funciare trebuie urgent curmată. In această direcţie, comitetele raionale de partid, precum şi comitetele executive ale sfaturilor populare raionale au datoria de a analiza grabnic mersul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi de a hjfiffi fe Răspundere orice negii- La lingheni ultima săptămînă n-a putut da nici un răspuns. Deşi în comuna Ungheni există 900 braţe de muncă participarea la lucru este cît se poate de mică. In ziua de 30 septembrie de pildă, au lucrat doar 9 persoane, iar în ziua de 1 octombrie, pînă la amiază au ieşit la lucru numai doi oameni. Lucrîndu-se astfel, cînd o să se termine lucrările? BRIGADA PATRIOTICĂ Intr-o dimineaţă răcoroasă de primăvară timpurie, Todorán János, secretar U.T M., a convocat pentru o scurtă consfătuire pe tinerii de la întreprinderea „Textila“ Ciuc. — In oraşul nostru iau naştere una după alta brigăzi patriotice de tineret — a spus el — şi m-am gîndit ca nici noi să nu rămînem mai prejos şi să participăm şi noi la muncile de interes obştesc... — Să formăm şi noi o brigadă — a propus de-ndată cineva dintre tineri. 26 de mîini s-au ridicat să aprobe propunerea, toţi ca unul hotărînd să formeze brigada. — Dar cine să fie brigadier? — După cum era de aşteptat sarcina i-a revenit lui Csíki István unul dintre cei mai vrednici. Munca a început. Timp de 4 după amieze pădurea „Zsögöd“ a răsunat de voci tinereşti. 26 de tineri şi tinere au sădit în cîntec şi voie bună puieţii de molid. Au prestat o muncă calitativă, sădind puieţi pe o suprafaţă de un hectar. Pentru munca lor au fost felicitaţi de către Ocolul silvic. Nu peste mult au contribuit la repararea drumului de la Şoimuş împrăştiind pietriş pe o porţiune de 600 m. S-au antrenat şi în lucrările de îngrijire a parcului din oraş şi au lucrat şi la repararea clădirii cinematografului. Se înţelege de la sine, că nici curtea uzinei n-a rămas mai prejos, de atunci curăţenia ei rămînînd o sarcină a tineretului. Au găsit timpul necesar să participe şi la gospodăria agricolă de stat la culesul cartofilor. Nu de mult comitetul orăşenesc U.T.M. a analizat munca brigăzilor patriotice de tineret din Miercurea Ciuc. De atunci la intrarea uzinei străluceşte steguleţul roşu cu inscripţia: „Brigada patriotică de tineret fruntaşă, a comitetului orăşenesc U.T.M. Ciuc“. Foloasele sistemului premial în colectivă — Ce zici, măi Lajos, astăzi terminăm cu semănatul orzului ? — Cum să nu terminăm. Mîine începem cu semănatul griului, și după cum merg lucrările, cred că pînă la 10 octombrie și terminăm. Fiind de faţă cînd s-a înjghebat această discuție am căutat să aflu tîlcul celor auzite. Cei doi colectivişti nu erau alţii decît Medve Lajos, preşedintele colectivei din Iedu şi Lackó Sándor, secretarul organizaţiei de bază. — Aţi vrea să-mi spuneţi cît ori aţi semănat ? — Peste 25 ha — răspunse preşedintele. — Spuneaţi că mîine începeţi semănatul griului. Aţi vrea să-mi spuneţi ce sămînţă folosiţi la semănat. — Noi folosim la semănat toate cele trei soiuri recomandate pentru regiunea noastră adică Cenad 117, Odvos 241 şi Bánkút 1.201. — Cînd ati introdus retribuţia suplimentară a muncii în colectiva dv. ? — In primăvara anului trecut, după consfătuirea de la Constanţa. Organizaţia de bază ne a propus acest lucru. Fiind, pe atunci, primăvară acest sistem a fost aplicat la culturile de orz şi sfeclă de zahăr. Rezultatul a fost bun. Anul acesta, adică în anul agricol 1958—59 sistemul premial îl aplicăm la culturile de grîu, orz şi sfeclă de zahăr. Nici nu vă puteai închipui ce a însemnat pentru colectiva noastră sistemul premial ! Dacă mai anii trecuţi duceam mereu lipsă de braţe de muncă, fapt care contribuia la neexecutarea lucrărilor la timp, la scăderea producţiei, acum avem braţe de muncă suficiente, iar producţia a crescut la hectar. Depăşind producţia, atît la grîu cît şi la orz am aplicat sistemul premiat Pentru fiecare ar semănat cu orz, pe care producţia a fost depăşită, colectivistul care-l lucra primea cîte 1 kg orz, iar pentru fiecare ar de grîu 0,50 kg grîu. Să luăm de pildă, pe Berecki Márton. El are efectuate pînă la 1 septembrie a. c. 726 zile-muncă. După acestea, a primit avans de 40 la sută — 1.452 kg grîu şi 435 kg orz. Lucrînd cu familia sa 0,85 ha cu grîu şi 0,25 ha cu orz, la care a depăşit producţia, a primit în plus încă 43 kg grîu şi 25 kg orz. Intră în vorbă şi colectivistul Lackó Sándor: — După cele 573 zile-muncă, în cadrul avansului de 40 la sută am primit 1.146 kg grîu şi 322 kg orz, plus premiu ce mi s-a cuvenit pentru depăşirea avută. După cele 3,15 ha grîu îngrijit de mine mi-a revenit un plus de 151 kg grîu, iar după 0,40 ha cultivat cu orz, 40 kg. Deci în total am primit 1.659 kg cereale. Mă aştept la o producţie bună şi la sfecla de zahăr. La această cultură, adunarea generală a hotărît să dea după fiecare hectar, pe care producţia va fi depăşită, cîte 1.000 lei, iar pentru fiecare 100 kg sfeclă de zahăr depășire cîte 0,50 kg zahăr. ★ Pentru întărirea unităţilor agricole socialiste Sa ne gospodărim cît mai chibzuit Curteniul se numără printre satele complet colectivizate din regiunea noastră. Colectiviştii de aici, au obţinut şi obţin an de an, noi şi noi succese în dezvoltarea gospodăriei, în creşterea producţiei agricole etc. Anul acesta bunăoară, pe lotul experimental ei au realizat o producţie de 3.470 kg grîu la hectar. Sfecla de zahăr de asemeni promite o recoltă în jur de 40.000 kg la hectar. Dezvoltînd cultura legumelor şi zarzavaturilor, colectiviştii din Curteni au realizat anul acesta, de pe urma acestei culturi, un venit de aproape 200.000 lei. Gospodăria colectivă a schimbat viaţa satului, a adus belşug şi bunăstare în casele ţăranilor muncitori. Acest lucru îl demonstrează şi marele număr de case noi, mari şi frumoase ce se înşiruie de o parte şi de alta a şoselei ce trece prin mijlocul satului, construite în ultimii ani de colectivişti, din veniturile realizate în gospodărie. Membrii gospodăriei colective de aici au posibilitatea şi pot realiza venituri din ce în ce mai mari. In acest sens însă este necesar o gospodărire mai chibzuită. Să luăm un exemplu. Colectiviştii din Curteni de curînd au terminat construcţia celui de-al treilea grajd. Dar a costat mult. Numai pentru materialele de construcţie s-au plătit 200.000 lei. La aceasta se mai adaugă munca, construcţia nointinlu-se i la 300.000 lei, ceea ce »__it-. ij-frjW-* C AAA iÎaÎ A\ă Mn/bflA ' U-uUV' - VvLM ffîHîV animal adăpostit. Este adevărat că această construcţie cuprinde pe lîngă grajd şi un atelier de prelucrare a laptelui, birou, cameră pentru viţei, cameră pentru pregătirea furajelor precum şi două silozuri cu o capacitate de 20—22 vagoane nutreţ. Totuşi construcţia a costat extrem de scump dacă socotim că preţul unei vaci bune este între 3.000—3.500 lei. Un grajd cu o capacitate de 60 capete nu-i permis să coste mai mult de 100.000 lei. Cu cît ar fi ieşit mai bine colectiviştii din Curteni dacă construiau acest grajd cu 100.000 lei. Cu restul de 200.000 Iei ar fi putut cumpăra aproape atîtea vaci cu cît s-ar umple grajdul. Este necesar ca organizaţia de bază şi consiliul de conducere al gospodăriei să analizeze temeinic această problemă şi să pună capăt risipei. Această gospodărie dispune de un fond de bază în valoare de aproape 2.000.000 lei. Din această sumă, mare parte, adică 820.000 lei reprezintă construcțiile. Din această sumă, sectorul zootehnic al gospodăriei reprezintă doar o mică parte, adică 251.000 lei. Iată de ce anul trecut din această ramură gospodăria a realizat un venit de abia 140.932 lei. Această stare de lucruri s-a păstrat și acum, ceea ce a făcut ca și în acest an gospodăria să poată repartiza colectiviștilor în bani doar 2 lei la zi-muncă (în afară de pro.busgif. Există un proxemb care spune că „a învăţa nu-i ruşine nici pentru cei deştepţi“. Tocmai de aceea n-ar fi rău ca un grup de colectivişti din Curteni să facă o vizită colectiviştilor din Turia, Chichiş sau Mitreşti pentru a vedea cum aceste gospodării colective ştiu să se gospodărească şi să realizeze venituri mari, să sporească valoarea fondului de bază şi să împartă membrilor, în contul avansului de 40 la sută cîte 3 kg cereale, mari cantităţi de furaje şi cîte 10 lei la zi-muncă. Colectiviştii trebuie să se străduiască să realizeze construcţii bune şi cît mai ieftine. Nu este nevoie de grajduri-palate. Ne mulţumim cu grajduri simple, dar în ele să fie cît mai multe animale de rasă. De curînd, colectiviştii din Curteni au sporit numărul bovinelor cu 45 capete, iar pînă la sfîrşitul anului numărul bovinelor va ajunge la 150. Creşterea numărului de animale impune construirea unui nou grajd. In vederea construirii acestui grajd s-a procurat deja materialul şi costă abia 60.000 lei. De asemeni, şi munca pentru construirea grajdului costă mai puţin. In total această construcţie ridicîndu-se la 100—120.000 lei. Astfel, în primăvara lui 1960 gospodăria va începe construcţia celui de-al patrulea grajd. Bineînţeles n-o să fie aşa de elegant ca cel construit cu 300.000 lei, dar totuşi o să fie un grajd bun şi corespunzător. Aceasta este important, iată că se pot executa construcţii ieftine ! De asemeni, în anul viitor se construieşte şi o crescătorie de păsări, în care vor fi crescute mii de păsări, ceea ce va duce la creşterea veniturilor gospodăriei. Pe viitor, atît organizaţia de bază, conducerea gospodăriei cît şi fiecare colectivist este bine să caute toate posibilităţile pentru realizarea de venituri cît mai mari. In această direcţie, cel mai însemnat izvor este dezvoltarea continuă a şeptelului de animale, dezvoltarea culturii plantelor tehnice şi în special mărirea suprafeţei şi a producţiei la hectar la cultura sfeclei de zahăr. Risipă de materiale şi bani la construirea de grajduri, magazii, etc. s-a făcut, nu numai la gospodăria colectivă din Curteni, ci şi la alte gospodării colective din regiunea noastră. Tocmai de aceea se cere peste tot mai mult spirit gospodăresc. In această privinţă este de datoria fiecărui membru de partid, a fiecărui colectivist să vegheze ca tot banul să fie folosit cu chibzuinţă. La executarea construcţiilor să se folosească din plin resursele interne existente, în vederea realizării de cît mai mari economii. Cheltuind cît mai puţini bani pentru executarea construcţiilor, gospodăriile agricole colective au posibilitatea să împartă membrilor, în contul zilelor-muncă, lot ruşi sau sume de bani.