Steaua Roşie, octombrie 1959 (Anul 8, nr. 743-751)

1959-10-14 / nr. 746

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VA­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATU­LU­I POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE__________ _______ Anul VIII. Nr. 746. Miercuri, 14 octombrie 1959. 6 pagini — 20 bani PRODUSE PESTE PLAN La întreprinderea „Prodavi­­cola“ din Tg.-Mureş muncitorii se străduie ca prin buna organi­zare a muncii să dea statului cut mai multe produse. Astfel, ei au dat peste planul trimes­trului III, produse în valoare de 387.000 lei. La obţinerea acestor frumoa­se realizări a contribuit şi fap­tul că, colectivul întreprinderii a pus un mare accent pe fura­jarea păsărilor. Astfel, la carne s-a înregistrat în cursul trimes­trului un spor de 1.470 kg la raţe şi 2.200 kg la gîşle, întreprinderea „Prodavicola“ din efectivul crescătoriei şi în­­grăşătoriei de păsări a livrat pentru consum peste 21.000 pui şi boboci vii, de raţe şi gîşte în greutate de 22,3 tone Economii de carburanţi Sulamiiştii din cadrul Auto­­pazei din Tg.-Mureş pe lingă faptul că muncesc cu avînt pentru a parcurge cu maşinile pe care le conduc, 100.000 km fără reparaţii, au pus un deo­sebit accent pe folosirea raţio­nală a carburanţilor. Astfel, numai în luna septem­brie ei au economisit carbu­ranţi in valoare de 337.000 lei. Dintre sulamiiştii­ care au contribuit la realizarea acestor economii se află Moldovan­ele-Frumoase sunt realizările ob­ţinute de colectivul întreprin­derii celor din Tg.-Secuiesc, antrenat în întrecerea socia­listă. Acest harnic colectiv luptă cu hotărîre să realizeze planul anual în cele mai bune condi­ţii. In luna septembrie de exemplu, muncitorii de aici au depăşit planul de producţie cu 36 la sută, realizînd planul pe trimestru III, în proporţie de 101,9 la sută. Paralel cu aceasta, s-a reali­zat o economie peste plan în valoare de 183.848 lei. xandru ,care a economisit 638 1 motoană, și Szabó Iosif, cu 435 1 benzină. GHERASIM AUREL, Sub steaerul întrecerii socialiste Mari cantităţi de legume şi zarzavaturi pentru iarnă In vederea unei mai bune aprovizionări pentru perioada de iarnă, colectivul „Ageva­­coop“-ului din Tg.-Secuiesc a luat din timp măsuri. Astfel, numai in luna septembrie a pus la dispoziţia oamenilor muncii 124 tone roşii, 5,7 tone ceapă şi mari cantităţi de cartofi, varză şi alte legume şi zarza­vaturi,’ care totalizează 215’,5 tone. Pe lingă aceasta s-au luat măsuri pentru însilozarea a 300 tone cartofi, ceapă, a usturoiu­­­­lui, verzei, ridichilor, a 40 tone­­ miere etc., în total, aproape 400 tone de întrecere la I.F.I.L. Reghin Pentru a doua oară fruntaşă pe ţară ColectivîîTm de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la I.F.I.L. Reghin i s-a înmînat din nou drapelul de Întreprindere frun­taşă pe ţară pe ramura indus­trializării lemnului, pe semes­trul I 1959. Faptul că acest colectiv de muncă harnic şi inventiv in în­trecerea pe ramură s-a situat în ultimii ani de două ori pe locul I şi de trei ori pe locul II, dove­deşte cu prisosinţă pasiunea cu care lucrătorii de aici luptă pentru mai mult, pentru mai bi­ne, dovedeşte abnegaţia cu care se străduiesc să traducă în viaţă hotărîrile partidului şi guvernu­lui. In perioada pentru care s-a înmînat drapelul, I.F.I.L.-ul Reghin a cunoscut realizări strălucitoare, pe care la timpul lor ziarul nostru le-a relatat. Iată de ce considerăm că ar fi inoportun să facem din nou un bilanţ amănunţit al acelei pe­rioade. Reamintim totuşi cîteva din realizările semestrului I, pentru ca cititorii să-şi poată forma o idee despre felul de a munci al forestierilor din Re­ghin. Producţia globală a fost depăşită cu 8,5 la sută, produc­tivitatea m­uncii cu — 7,7 la sută, iar producţia marfă cu 1­8,8 la sută. Chiar şi numai din acestea se poate vedea o corela­ţie justă. E de prisos să arătăm că acestea s-au putut asigu­ra numai datorită realizării şi de­păşirii planului pe sortimente. Depăşirea planului la principa­lele sortimente a făcut posibil ca întreprinderea să dea produse peste plan în valoare de 2.261 000 Iei. Realizarea planului la preţul de cost faţă de anul de bază a fost de asemenea superioară în semestrul I. Acest lucru înseam­nă economii faţă de plan în va­loare de 880.000 Iei. Totalul eco­nomiilor la materia primă pe semestrul I se cifrează la suma de 457.648 lei, din care 52 la sută s-au obţinut pe seama reducerii consumurilor specifice. Iată ce înseamnă aplicarea în viaţă a hotărîrilor Congresului al II-lea al P.M.R., iată ce înseamnă o bună organizare a întrecerii so­cialiste — singura metodă care asigură rezultate din ce în ce m­ai bune. 86,2 la suită din totalul munci­torilor au participat la întrece­rea socialistă, muncind cu a­­siduitate. Un număr de 979 muncitori au aplicat cu succes în producţie diferite metode a­­vansate în muncă cum ar fi Kotlear, Korabelnicova, Kova­liov etc. Şi e firesc că acolo unde noul ia locul vechiului să se obţină şi rezultate remarcabile. Muncitorii educaţi de partid sînt o adevărată mîndrie mun­citorească numai atunci cînd se conving că ceea ce a fost bun ieri, azi nu mai corespunde, deci trebuie depăşit. GH. TOCACIU (Continuare în pag. 3-a) Sâptâmâna filmului sovietic In cadrul manifestărilor organizate cu prilejul sărbătoririi Lunii prieteniei româno-sovietice luni, 12 octombrie a. c., a avut loc la cinematograful „Progresul“ din Tg. Mureş festivitatea de deschidere a „Săptămânii filmului sovietic“. Despre dezvoltarea şi succesele artei cinematografice sovietice obţinute în cei 42 de ani de la victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, a vorbit artista emerită Kőszegi Margit, de la Teatrul secuiesc de stat. Cei prezenţi la festivitate au urmărit apoi primul film — „Kociubei“ — din seria celor şase filme sovietice ce se vor pre­zenta în această săptămînă la cinematograful „Progresul“, după cum urmează : „Kociubei“, „Pentru 100.000 de mărci“, „Soarta unui ora“, „O întîmplare extraordinară (două serii), „Viaţa e în mîinile tale“ și „Ultima primăvară“. Manifestări In raionul Tg. Secuiesc, în 47 de cămine culturale s-a des­chis duminică, 12 octombrie Luna prieteniei romîno-sovietice. La aceste manifestări au luat parte peste 9.000 de cetăţeni. ★ In ziua de 9 octombrie, la Casa de cultură a sindicatelor din Tg. Mureş artistul poporului Kovács György, de la Teatrul secuiesc din localitate a conferenţiat cu prilejul sărbătoririi Lunii prieteniei româno-sovietice despre „Arta sovietică în slujba păcii“. ★ Zilele trecute, în mai multe întreprinderi şi instituţii din Tg. Mureş ca „Simó Géza“, „Encsel Mór“, Fabrica de zahăr etc., s-au deschis într-un cadru festiv cursurile populare de limba rusă. De exemplu, la fabrica „Simó Géza“ s-au înfiinţat două astfel de cursuri populare cu 37 cursanţi. ★ In ziua de 13 octombrie a. c., în cadrul Decadei ştiinţei şi tehnicii sovietice a avut loc la Casa de cultură a sindicatelor din Tg. Mureş un interesant simpozion pe tema : „Succesele mondiale ale ştiinţei şi tehnicii sovietice“. Au vorbit cu acest prilej profesorul Arkosi László şi inginerul Kohler Károly. Aplică iniţiativa lui Nicolae Militaru Cu îndrumarea organizaţiei de bază, conducerea fabricii de mobilă U.I.L. din Ditrău, raio­nul Gheorghieni, în colaborare cu comitetul de întreprindere a studiat posibilităţile pentru a­­plicarea şi extinderea pe scară largă a iniţiativei lui Nicolae Militaru, luind în acelaşi timp o serie de măsuri de popu­larizare a acestei iniţiative pre­ţioase. Printre cei care au aplicat cu succes iniţiativa lui Nicolae Mi­litaru se numără Demeter Io­sif şi Bajkó Lajos, tîmplari, fruntaşi în producţie, ei urmă­resc în permanenţă membrii bri­găzilor preluate de ei să se per­fecţioneze din punct de vedere profesional, să fie disciplinaţi la locul de muncă, să folo­sească din plin fiecare minut de lucru. Astfel, brigăzile con­duse de ei, în ultima vreme şi­­au îmbunătăţit munca, reali­­zînd 4, respectiv 5 la sută de­păşiri faţă de rezultatele ce le aveau înainte de aplicarea a­­cestei iniţiative. CRESTE SECTORUL AGRICOL SOCIALIST Alte două gospodării colective inaugurate în raionul Odorhei 261 familii din Crăciunel cu 1075 ha de păm­înt au pus bazele gospodăriei agricole colective „Drumul victoriei“ Satul Crăciunel, din raionul Odorhei, se întinde de-a lungul văii Homorodului. Casele bine aranjate oglindesc hărnicia ţă­ranilor muncitori de aici. N-a fos uşoară viaţa ţăranilor muncitori din Crăciunel, în tre­cutul nu prea îndepărtat. Pă­mântul, deşi roditor, fiind lucrat cu vite slabe, cu unelte proaste şi d­upă metode vechi nu prea răsplătea munca ţăranilor. Tocmai în scopul lucrării în condiţii mai bune a pămintului şi obţinerii de producţii mai mari, cu trei ani în urmă, adică prin 1956, cîteva familii de ţă­rani muncitori s-au unit într-o întovărăşire pentru lucrarea pă­­mîntului în comun. La început au fost doar 33. După un an însă numărul înto­­vărăşiţilor din Crăciunel a ajuns la 60. Anul trecut toţi ţăranii muncitori, cu toată suprafaţa de pămint s-au unit în întovărăşi­rea „Drumul victoriei“. Cu toţii au pornit munca pentru întări­rea întovărăşirii. Pămîntul s-a lucrat în comun cu tractoarele, s-a creat şi fondul de bază al întovărăşirii. Realizările obţinute, deşi au fost frumoase, nu i-au mulţumit pe membrii de partid şi in gene­ral pe întovărăşiţi. Nu i-a mul­ţumit, deoarece pămintul din hotarul saţiului poate da nu 1.900 sau 2.000 kg griu, ci cu mult mai mari producţii la hec­tar. Aşa că, întovărăşiţii de aici, au început să discute tot mai aprins despre trecerea la gos­ La Băla Şi în comuna Băla, raionul Reghin, ca de altfel în nume­roase alte comune din regiunea noastră, în toamna acestui an, cooperativizarea completă a agriculturii a stat în centrul acti­vităţii organizaţiilor de bază şi a sfatului popular. Zi de zi, agitatorii de aici, printre care îi putem aminti pe Cimpean Gavril, Fluieraş loan, Şomodi loan, Batori loan, Tudoran Alexandru, Rînciog Valeriu şi pe mulţi alţii, au stat în permanenţă de vorbă cu oamenii,’ Sfătuindu-i să păşească cu încredere pe drumul arătat de partid. Munca însufleţită desfăşurată cu pricepere şi cu răbdare de agitatori nu a întîrziat să-şi arate roadele. Duminică la amiază ţăranii muncitori din Băla au raportat partidului că şi lumnna lor a trecut în rîndul celor complet cooperaţi vizate. Toate cele 420 familii de ţărani muncitori de aici, cu aproape 1.300 ha pământ fac parte din sectorul agricol socialist. MATEI EUGEN corespondent, podăria colectivă, unde vor avea mai mari posibilităţi pentru sporirea producţiei, pentru creş­terea veninurilor. Astfel, cei 9 membri şi cîţiva candidaţi de partid, precum şi mulţi întovă­răşiţi fără de partid au comple­tat cereri pentru înfiinţarea gospodăriei. (Continuare în pag. 2-a) Cit toate forţele la în­săm­inţări La întovărăşirea „23 August“ din Voşlobeni, raionul Gheorghieni, însămînţarea secarei se apropie de sfîrşit.

Next