Steaua Roşie, decembrie 1959 (Anul 8, nr. 760-768)

1959-12-02 / nr. 760

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA\ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID Şl Al SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE Anul VIII. Nr. 760. Miercuri, 2 decembrie 1959. 6 pagini — 20 bani trişti seciorui aarlcol MCiaM In raionul Tg.-Mureş Satul Ivăneşti complet cooperaţi vizat La redacţia ziarului nostru a Din întovărăşirea agricolă sosit o telegramă în care ţăranii „George Coşbuc“ fac parte 60 muncitori din satul Ivăneşti, raio- , ,, . .. .. „„ nül Tg. Mureş, anunţa terminarea v ' cooperativizării agriculturii în Pra»ata de peste L56 hectare pă­satul lor. mint. Actualităţi din regiune Avîntul cu care lucrează co­lectivul întreprinderii de re­paraţii auto nr. 2 din Tg.-Mu­­reş, este oglindit de liniile ro­şii de pe graficele de producţie, care în ziua de 30 noiembrie de exemplu, semnalau deja că numai citeva zecimi de pro­cente mai lipsesc pentru ca pla­nul anual să fie îndeplinit Harnicul colectiv de aici de la începutul anului a executat reparaţii capitale peste plan la 127 autovebicole. realizînd totodată o economie, prin re­ducerea preţului de cost, cu care s-aT putea acoperi chel­tuielile necesare executării de reparaţii capitale la 49 vehi­­cole. Paralel cu acestea s-a realizat şi un beneficiu de 1.191.000 lei peste prevederile planului, depăşindu-se anga­jamentul luat pe întregul an cu 120.500 lei. Pe lingă faptul că planul de producţie al întreprinderii în luna noiembrie a. c. a fost cu 67 la sută mai mare decit în aceeaşi lună a anului trecut, colectivul de aici prin buna organizare a muncii va reuşi ca pină la apariţia ziarului nostru, să realizeze, chiar şi sarcinile planului anual. Lucrează în contul anului 1960 . Pe strada Kossuth Lajos, pe partea dreaptă a canalului turbinei din Tg.-Mureş se află o mică fabrică care produce teracote. Aici, peste 80 la sută din muncitori sínt utemişti, calificaţi la locul de muncă. In dorinţa de a-şi îmbogăţi cunoştinţele profesionale şi po­litice, tinerii de la fabrică par­ticipă cu regularitate la cercul „Să ne cunoaştem patria“, ce a luat fiinţă în anul acesta Prin ridicarea continuă a nivelului profesional şi politic, tinerii de aici, îndrumaţi de organizaţia de bază P. M. R. au contribuit din plin la reali­zarea înainte de termen a pre­vederilor planului anual. Pină in prezent, ei au dat peste pla­nul anual. 50.000 plăci de te­racotă, din care se pot construi peste 500 sobe. Printre tinerii care s-au ca­lificat aici sub îndrumarea maistrului Stir János, se nu­mără: Birtalan Albert, Ujfalvi Iulia, Kovács Iulia şi alţii, ca­re alături de comunista Schnei­der Sofia, şefa echipei de la fabricarea plăcilor de teracotă, dau produse de bună calitate şi-şi depăşesc zilnic planul de producţie, în medie, intre 15— 20 la sută. In afară de şoseaua naţiona­lă oameni muncii contribuie, şi la modernizarea şoselei re­gionale nr. 131 pe o lungime de 4 km. Realizările „Săptămînii economiei“ Lucrătorii de la Casa raio­nală de economii şi consemna­­ţiuni din Odorhei, au încheiat cu frumoase realizări „Săptă­­?nîna economiei“. Planul de atragere pe trimestrul IV. de exemplu s-a realizat pină în prezent în proporţie de 134 la sută, iar numărul depunători­lor a crescut cu 420. In cadrul „Săptămînii eco­nomiei“, pentru tragerea obli­gaţiunilor C.E.C. 5 la sută. cu clştiguri, din 30 noiembrie 1959. au fost vîndute obliga­ţiuni în valoare de peste 30,000 lei. In raionul Toplifa Noi membri in întovărăşirea din Platonesti Pină zilele trecute întovărăşirea din satul Platoneşti, comuna Săr­­maş, raionul Topliţa, număra 37 familii cu peste 180 ha pămînt. Datorită muncii politice desfăşu­rate de organizaţia de bază în ultimele zile s-au înscris încă 41 familii cu peste 222 ha pămînt. Printre noii înscrişi se numără Bordea loan, Suciu Teodor, Mol­dovan Alexandru, Platon llie, Platon V. Diac, Platon I. PejfU, Ma reu Vasi le, văd. Colceru Anna şi alţii. Acum întovărăşirea din Plato­­neşti numără 78 familii cu o su­prafaţă de peste 400 ha de pămînt. CIREŞ PETRU corespondent „Drumeţii veseli66 Cu ocazia „Săptămînii eco­nomiei“. in sala Casei cultu­rale din Miercurea Ciuc au avut loc programe culturale prezentate de echipele şcolii medii şi şcolii de 7 ani nr. 1 din acest oraş, pe tema: „Dru­meţii veseli“. Concursul a cuprins mate­riale privind acţiunea de eco­nomisire. Elevii şcolii medii fiind mai bine pregătiţi au cîştigat concursul, primind din partea Direcţiei regionale C.E.C. Tg.-Mureş şi din partea Casei raionale de economii şi consemnatiuni Miercurea Ciuc numeroase premii în bani. pe librete de economii şi alte obiecte. întregul raion în muncile obşteşti Conştienţi de importanţa ce o prezintă drumurile bune în dezvoltarea economică a tării, oamenii muncii din raionul Sf. Gheorghe participă cu toţii la muncile obşteşti. Astfel, s-au început lucrările de moderni­zare a şoselei nationale pe o lungime de peste 20 km, din care pină în prezent, s-a şi re­dat circulaţiei peste 10 km. Lucrările continuă. Să vedem cu ce au contribuit locuitorii raionului pentru bu­na asigurare a transporturi­lor? In primul rind, prin contri­buţie voluntară ei au transpor­tat peste 13.000 m c balast, ne­cesar şoselei precum şi 7000 m c pămînt pentru umplutură şi nivelare. La aceste munci, în mod deosebit s-au evidenţiat locui­torii comunei Ilieni, care în frunte cu preşedintele sfatului popular au transportat, numai in 4 zile 2.000 m c balast. Exemple bune la Magheruş Curteni, Sîngeorgiu de Mureş, Er­­nei, Iedu, Beu şi Miercurea Niraj, au pus şi ele în practică acest sis­tem de retribuire. Rezultatele au fost cit se poate de bune : produc­ţii mari, iar în anul agricol urmă­tor, adică 1958—1959 toate cele 29 gospodării agricole colective afla­te pe cuprinsul raionului, au pus în ipraotică acest sistem de ratri­­buire a muncii. Se extind plantaţiile de pomi Ln anul agricol 1959—1960 în regiunea noastră vor fi plantaţi peste 200.000 pomi fructiferi de diferite specii. In toamna aceasta au fost plantaţi 22.120 bucăţi pomi fructiferi, din care 17.300 de către gospodăriile agricole colective. In vederea bunei desfăşurări a plantărilor de primăvară unităţile agricole socialiste, ţăranii munci­tori cu gospodărie individuală care încă nu au săpat gropile în care urmează să planteze pomii, să facă această lucrare într-un timp cît mai scurt. Cu ocazia apariţiei numărului 10 al revistei „Igaz SzŐ‘* O bogată serată literară la Ig.-Mures^ Vînatul-bogăiie a munţilor noştrii Interviu cu tev. luliu Moldovan de la Direcţia silvică Tg.-Mureş Munţii noştri sínt bogaţi în cele mai variate specii de vînat, care atrag mulţi vînători din ţa­ră şi de peste hotare, iar apele repezi de munte adăpostesc păs­trăvul atît de căutat de pescari. Pentru a face cunoscute cititori­lor noştri unele aspecte din acest domeniu, ne-am adresat tov. in­giner luliu Moldovan, şeful ser-Trofeu de cerb vînat în munţii Gurghiului în greutate de viciului economic-vînat, din ca­drul Direcţiei silvice Tg. Mureş, solicitîndu-i un interviu. ÎNTREBARE : Care e starea vinatului şi ce rezultate aţi ob­ţinut in acest sezon ? RĂSPUNS : Pe cuprinsul re­giunii noastre, vînatul se găseşte din abundenţă. Sínt exemplare frumoase, aşa că oamenii mun­cii pot practica acest sport atît de plăcut în condiţii optime. Spre deosebire de alţi ani, a­­nul acesta, vînatul se desfăşoară pe principii noi, punîndu-se un mare accent pe valorificarea su­perioară a vînatului De asemenea un accent deose­bit se pune pe valorificarea vina­tului viu. Deşi au trecut doar cî­­teva luni de cînd s-a deschis se­zonul de vînătoare, vînătorii noş­tri au prins 22 piese de cerbi maturi. Pentru aceasta pe Valea Gurghiului au fost făcute insta­laţii speciale numite : prinză­­toare de cerbi. Cerbii vii au fost trimişi în R. Cehoslovacă, pentru a coloniza pădurile acestei ţări. In schimb, vînătorii Cehoslovaci ne trimit nouă alte specii de vî­nat care lipsesc din munţii noş­tri, ca de- pildă, muflonul. .(Continuare în pag. 2-jt^ De curînd şi-a făcut apariţia în chioşcuri şi librării numărul !0 al revistei „Igaz Szó“, organ în limba maghiară a Uniunii Scrii­torilor din R.P.R. Acest număr în­chinat în întregime literaturii noastre noi, prezintă cititorilor de la Sadoveanu şi Arghezi la Ma­rin Preda şi Dan Deşliu, pe cei mai talentaţi scriitori ai realismu­lui socialist din patria noastră. Ideile înălţătoare a unităţii luptătorilor frontului nostru lite­rar, a fidelităţii lor faţă de cauza partidului şi poporului «muncitor care stau la baza numărului 10 al revistei „Igaz Szó“, au fost cu tărie subliniate şi cu prilejul seratei literare organizată de a­­ceastă revistă, la 30 noiembrie. Scriitorii Sütő András şi Radu Boureanu, muncitorul Roşu loan, criticul Hajdú Győző, redac­­torul-şef al revistei, au accentuat în cuvîntările lor la deschiderea seratei că acelaşi izvor dătător de viaţă alimentează şi pe crea­torii literari romîni şi pe cei din rîndurile minorităţilor naţionale în făurirea unor opere de valoa­re. Acest izvor nesecat este lupta, sub conducerea partidului, a tu­turor oamenilor muncii din patria noastră, indiferent' de naţionali­tate, pentru făurirea Romîniei so­cialiste. Lucrările citite la serata litera­ră au demonstrat în mod vădit a­­devărul acestor afirmaţii. Poezia „Inscripţie pe faţa unui lac“ de Dan Deşliu care cînta măreţia operei făuritorilor hidrocentralei de la Bicaz se adresează în a­­ceeâşi măsură betonistului romín care şi-a adus obolul muncii la ridicarea grandiosului stăvilar, ca şi dulgherului j de naţionalitate maghiară făuritor de cofraje, sau escaVialorisiU-lm de undeva dintr­un sat săsesc din Ardeal. Senti­mentele exprimate de Szemlér Fe­renc în poezia „Steag deasupra Doftanei“ ca şi cele ce se desprind din poezia Veronicăi Porumbacu, „Vasul Potemkin“ ,s-au din poe­zia „Acasă“ a tînărului poet Szé­kely János, sínt la fel de aproape de inimile cititorilor romîni, ca şi de cele ale cititorilor din rîndul minorităţilor naţionale. Şi ce mi­nunat au răsunat în traducere maghiară povestirea „Martie“ a măiestrului Sadoveanu, citită de artistul poporului Kovács György, poezia lui M. Beniuc „Mărul de lîngă drum“ recitată de artista Erdős Irma, sau traducerea în limba romînă de Veronica Porum­bacu a poeziei lui Iozsef Attila , De ziua mea“. Exemplele le-am luat, răsfoind la întîmplare carnetul cu notiţe­le făcute la serată. Programul seratei ce s-a desfăşurat în sala mare a Palatului Culturii, a fost foarte bogat. Au citit din lucrările lor proprii (în ordinea apariţiei pe scenă) : Dan Deşliu, Kis Jenő, Nina Cassian, Radu Boureanu, Székely János, Veronica Porum­bacu, Szemlér Ferenc. Au prezen­tat din traducerile lor (din limba romînă în limba maghiară), Szem­lér Ferenc, Franyó Zoltán, Szé­kely János, Kis Jenő şi Veronica Porumbacu (din ungureşte în ro­­mîneşte). S-au mai citit nuvela „îndrăzneala“ de Marin Preda, poezia „Mărul de lîngă drum“ de M. Beniuc şi povestea „Martie“ de M. Sadoveanu. Publicul numeros a aplaudat cu putere creaţiile scriitorilor lor iubiţi. In încheierea programului, corul Ansamblului secuiesc de stat a prezentat cînteop populare romîneşti, maghiare şi cîntece de masă. E. L. Înaintea, seratei literare a avut loc o întîlnire între scriitorii oaâs» qe$L s* -cej rfcn ora&ul ngstru. In luptă pentru realizarea ultimelor zecimi de procent din planul anual întreaga suprafaţă de pămînt de care dispun se numără : Stoian Gheorghe, Codarcea Petru, Co­­darcea Andrei, Stoiaa llie, Goia Paraschiva. Vulcan loan. Zbâr­cea Vitán Gheorghe şi alţii. GH. STOIAN corespondent Im urma rezultatelor bune obţi mite de membrii întovărăşirii „Bradul“ din cartierul Măgheruş oraşul Topliţa, numai în ultiméit trei zile numărul membrilor înto­vărăşirii a crescut cu 22 familii iar suprafaţa înscrisă cu 172 ha Printre cei care s-au înscris ci Au adoptat sistemul premial La consfătuirea de la Constan­ţa s-a arătat printre altele impor­tanţa mare ce o prezintă pentru gospodăriile agricole colective, pentru colectivişti, introducerea retribuirii muncii nu numai după zile-muncă, ci şi după rezultatele muncii depuse, după producţia obţinută. Invăţînd din experienţa gospodăriilor agricole colective care au introdus acest sistem, în anul trecut, în raionul Tg. Mureş şase G.A.C.-uri şi anume cele dim:

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék