Steaua Roşie, decembrie 1959 (Anul 8, nr. 760-768)

1959-12-02 / nr. 760

Pe marginea unor concursuri La 1 decembrie 1959 s-a în­cheiat primul concurs organizat de Ministerul Agriculturii şi Sil­viculturii pentru titlurile de „Cel mai bun tractorist". „Cel mai bun mulgător", concursul culti­vatorilor de porumb, de sfeclă de zahăr şi al unităţii agricole cu cea mai mare densitate de vaci la 20 ha. Concursurile sus amintite au găsit un larg ecou in rîndurile colectiviştilor şi întovărăşiţilor din raionul Tg. Mureş. Aşa de exemplu, la concursul pentru „Cea mai mare producţie de sfec­­lă de zahăr“ s-au înscris 15 G.A.C. şi 21 întovărăşiri agrico­le. ,,pentru cea mai bună recoltă de porumb". 10 G.A.C. şi 5 în­tovărăşiri, iar ,,pentru cea mai mare densitate de vaci la 100 de ha". 3 G.A.C. Încă de la bun început s-a pu­tut vedea că membrii gospodă­riilor colective şi întovărăşirilor înscrise sînt hotărîţi ca în tere­nurile îngrăşate şi arate adînc de toamnă să efectueze însămînţări în condiţii bune şi în timpii op­timi. Muncile agricole de întreţi­nere le-au efectuat, de asemenea, cu grijă şi la timp, prăşind sfec­la de 5—6 ori. Retribuţia supli­mentară introdusă pentru prima oară în gospodăriile noastre co­lective a făcut să crească tot mai mult cointeresarea materială a colectiviştilor, fapt care, incon­testabil, a avut un rol important în realizarea unor producţii ridi­cate. Conducerile unităţilor aflate în întrecere au mobilizat masa de colectivişti şi întovărăşiţi, pentru cîştigarea concursului. Comisia raională organizată în scopul urmăririi, îndrumării şi analizării rezultatelor unităţilor înscrise la concurs s-a întrunit zilele trecute şi a analizat te­meinic rezultatele obţinute de fie­care unitate. La concursul cultivatorilor de sfeclă de zahăr prima dintre G.A.C.-uri s-a clasat gospodăria colectivă „Partizanul roşu“ din Curteni, care pe suprafaţa, de 48 ha a obţinut o producţie de 1.713 tone, revenind în medie d­te 35.681 kg la hectar. A doua cla­sată este G.A.C „Horia, Cloşca şi Crişan“ din Nazna, care a ob­ţinut pe cele 30 ha o producţie medie la hectar de 35.213 kg sfeclă. Pe locul 3 se situează G.A.C. „Griviţa roşie“ din Sîn­­tana de Mureş, care a obţinut o producţie medie de 33.604 kg/ha, pe cele 46 ha cultivate cu sfeclă de zahăr. Trebuie să spunem că deşi nu s-au clasat printre primele 3, G.A.C.-urile, din Acăţari, Corun­­ca, Crăciuneşti, Foi, Miercurea Niraj, Sîntana Niraj, Pănet şi Sîngeorgiu de Mureş au obţinut producţii medii de peste 25.000 kg la hectar, iar G.A.C. Stejeriş peste 30.000 kg sfeclă de zahăr la hectar. . Un rezultat deosebit de frumos la acest concurs al cultivatorilor sfeclei de zahăr l-a obţinut înto­vărăşirea „Viaţa nouă“ din ora­şul Tg. Mureş, care pe 11 ha a realizat o producţie medie de 57. 865 kg sfeclă de zahăr la hec­tar. Pe locul doi s-a clasat în­tovărăşirea „Bolyai Farkas“ din Dumbrăvioara care a obţinut pe cele 32 ha cultivate o producţie medie de 34.973 kg/ha. Pe locul 3 se situează întovărăşirea „Gu­ra Nirajului“ din Ungheni, care pe cele 64 ha a obţinut o produc­ţie medie de 28.434 kg sfeclă de zahăr la hectar. La concursul „Cultivatorilor de porumb“ rezultatele obţinute de unităţile înscrise la concurs sunt de asemeni, frumoase. Astfel, G.A.C. „Drumul lui Le­nin“ din Miercurea Niraj s-a clasat pe primul loc, cu o pro­ducţie medie de 3.908 kg boabe la hectar pe cele 25 ha cultivate cu porumb. G.A.C. „7 Noiembrie“ din Sîngeorgiu de Mureş a obţi­nut o producţie de 3.510 kg boa­be la hectar, pe 17 ha cultivate, iar pe locul trei G.A.C. „Partiza­nul roşu“ din Curteni care pe cele 73 ha cultivate cu porumb a obţinut o producţie medie de 3.082 kg la hectar. Dintre întovărăşiri prima s-a clasat cea din Sîngeorgiu de Mureş, care pe cele 18 ha a ob­ţinut 3.250 kg/ha, urmată fiind de întovărăşirea „Congresul al II-lea P.M.R.“ din Band, cu o producţie medie de 2.732 kg/ha şi de întovărăşirea „7 Noiem­brie“ din Hodoşa care a obţinut o producţie medie de 2.376 kg/ha. După cum reiese din datele a-­­rătate mai sus rezultatele obţi­nute în condiţiile raionului nos­tru demonstrează că există posi­bilităţi pentru obţinerea de pro­ducţii tot mai sporite. Ing. PAŞCA VIOREL Binde­i totdealin­a vară Combinatul de sere din Mu­reşeni al întreprinderii agrozoo­tehnice din Tg. Mureş constituie mîndria oamenilor muncii din oraş. Aici tot timpul e vară. Chiar şi in lunile de iarna, cînd afară, mercurul din termometre coboară mult ,sub zero grade, în sere, roşiile şi florile multicolore parcă rîd vizitatorilor. De aici, atît vara cît şi iarna îşi iau dru­mul spre magazinele de desface­re, spre cantine sau spitale, mii şi mii de kilograme de roşii, gu- fioare, conopidă şi alte legume proaspete. Ia să facem o vizită prin com­binatul de sere. Intr-o parte, pe 2.100 metri patraţi roşiile sunt coapte. A şi început recoltatul lor. Primele cantităţi şi-au luat drumul spre magazine încă cu cîteva zile în urmă. Pe această suprafaţă se prevede o recoltă în jur de 5.000 kg roşii. Acum se fac pregătiri intense pentru plantarea răsadurilor de roşii pe 3.360 metri patraţi, în 3 sere, de unde, în timpul iernii, oamenii muncii din oraşul nostru şi chiar din alte oraşe vor avea posibili­tatea să cumpere roşii proaspete. De asemeni, în curînd, pe 960 metri patraţi se vor planta ră­saduri de ardei iuţi. S-a deschis şi florăria. Aici, nu ştii ce să priveşte mai întîi Garoafe, ch­lar,­ care şi alte spe­cii de flori îţi atrag, care di care mai mult, atenţia. A început deja valorificarea lor, fiind ex­pediate de aici peste 300 ghiveci de cicisme, peste 1.000 fire di garoafe etc. In J'o­to nr. 1 , Kakasi Adal­bert, ambalînd gulioarele recol­tate. Foto nr. 2 : Creţa Elena şi Raţiu Lucreţia executa copilitul la roşii. Foto nr. 3 : Borsos Ida şi Mik­lós Maria la prăşitul conopidei. Foto nr. 4 : Kiss Iren îngrijeş­te florile ca pe nişte copii dragi. OGOARE FARA HATURI Pînă nu de mult, ogoarele co­munei Voşlobeni arătau la fel ca toate ogoarele satelor noastre, cu cîţiva ani în urmă: panglici de pămînt, despărţite de răzoare late, înţelenite parcă de cînd e lumea. Privind hotarul, deşi nu prea mare, în faţa ochilor ţi se deschidea o mare nesfîrşită de semănături pestriţe, o amestecă­tură de petice, semănate fiecare cu altă plantă, secară, grîu, car­tofi şi printre ele numeroase fîşii de teren cositor. Astăzi însă, trecînd prin comu­na Voşlobeni, ochiul atent al dru­meţului, desluşeşte în locul puz­deriilor de parcele nişte insule întinse. Sunt tarlalele întovără­­şiţilor din comuna. La intrarea în sat, la ambele capete, nişte table mari roşii, scrise cu litere de o şchioapă îţi dau bineţe prie­teneşte : „Sat complet cooperati­­vizat“.­Era în pragul începerii mun­cilor agricole din primăvara a­­cestui an. La Voşlobeni era mare frămîntare. Agitatorii şi numeroşi membri ai întovărăşirii „Brazdă Nouă“ din sat, vorbeau oameni­lor cald şi convingător despre foloasele muncii în comun, des­pre sprijinul statului, dat pentru sporirea producţiei agricole. Şi, vorbele n-au rămas numai vorbe. încă atunci, ţăranii mun­citori din Voşlobeni cu toţii, cu tot pămîntul, au păşit în întovă­răşirile agricole. La Voşlobeni sînt patru înto­vărăşiri, din care fac parte 420 familii (toate din sat) cu 1.515 ha teren agricol, din care 435 ha arabil. Să ne oprim la una din aceste întovărăşiri: întovărăşirea „7 Noiembrie“. Iată-l şi pe preşedin­te. Ţiriac Aurel, un om în floa­rea vîrstei, ager, iubit şi stimat de toţi întovărăşiţii. Tovarăşul Ţiriac Aurel, cum nu-i om tăcut din fire, e în stare să tăifăsuiască ceasuri în şir despre întovărăşire, despre orga­nizarea muncii, ca şi cum de cînd e el, ar fi fost tot întovă­răşit. Şi, fiindcă veni vorba despre organizarea muncii, să vedem ce au făcut membrii întovărăşirii „7 Noiembrie“, întovărăşirea nu­mără 122 membri şi posedă 442,82 ha de pămînt. Terenul a­­rabil a fost comasat în tarlale mari, fiind posibila astfel execu­tarea lucrărilor mecanizat şi a­­pliq­area măsurilor agrotehnice­­corespunzătoare. Aceasta s-a fă­cut doar acum în toamnă. A trecut puţin timp de atunci. Dar cu toate acestea, de cînd funiile răzleţe de pămînt au fost unite în tarlale mari, oamenii se simt mai apropiaţi. La început s-a pus problema cum să se muncească în întovă­răşire. Să facem cum să fie mai bine, au spus oamenii în cor. Aşa că, cu toţii au hotărît să înfiinţeze 6 brigăzi. Colcer Ioan, Pop Petru, Voan­deş Ga­­vril, Ciobotar Mihai, Voaideş Pe­tru şi Colcer Mihai au fost aleşi brigadieri. Organizarea brigăzi­lor n-a fost un lucru greu. S-a luat de la un capăt al străzii şi cînd au fost 20, brigada era de­ja completă. Şi aşa, pînă s-au organizat toate cele 6 brigăzi. De acum se credea că totul mer­ge strună. Greutăţile s-au ivit însă odată cu începerea lucrări­lor. In unele brigăzi erau prea multe atelajele, de nu aveau ce lucra iar în altele, numărul aces­tora era foarte mic, insuficient. A fost necesar deci să se facă reorganizarea brigăzilor, pentru ca la fiecare să existe atelaje suficiente. Muncile agricola de toamnă au pornit cu mare însufleţire. Brigă­zile au adunat din timp semin­ţele necesare şi s-au schimbat cu seminţe de soi, selecţionate. Tractoarele S.M.T.-ului au arat în lung şi în lat tarlalele, fă­­cîndu-le ca stratul. In primăvară, întovărăşirea „7 Noiembrie“ va însămînţa 22,5 ha cu cartofi, va însămînţa orz, o­văz şi grîu de primăvară. Toate în comun. Terenul a fost deja pregătit. Pe suprafaţa ce urmea­ză a se însămînţa cu cartofi se transportă gunoi de grajd. Cîte 100 de care pe hectar. De altfel ingrăşarea terenului îi preocupă îndeaproape pe întovărăşiţi. Au şi hotărît ca anual, 25 la sută din suprafaţă să fie îngrăşată cu gunoi de grajd. Despre foloasele îngrăşării pămîntului cu acest în­­grăşămint vor grăi recoltele, întovărăşiţii s-au gîndit să facă ceva şi pentru fondul de ba­ză. Pe 6 hectare vor cultiva, în acest sens, in, şi pe 4 hectare trifoi. Fiecare brigadă va lucra cite 1 ha cu in, iar trifoiul îl vor lucra toate brigăzile împreună. Cu banii rezultaţi de pe urma valorificării inului şi a trifoiului se vor cumpăra maşini de semă­nat şi de prăşit cartofi, care să constituie avere obşteasca. Venind vorba din nou despre tarlale, tovarăşul Ţiriac mi-a spus : — Să-ţi dau o singură pildă­­, lucrînd pe tarlale mari omul nu-şi mai pierde vremea cu aler­garea de la un petec de pămînt la altul. Apoi la noi peticele au fost tare pestriţe Două parcele de pămînt arător şi una de cosi­tor. Prin tarlalizare peticele de cositor dispar, tran­sformîndu-se în teren arabil. Aşa că prin for­marea tarlalelor creşte şi supra­faţa arabilă, avînd posibilitatea să sporim producţia agricolă. Răsfoind însemnările din car­net, găsesc pe fiecare filă fapte grăitoare despre paşii înainte pe care-i fac ţăranii muncitori din Voşlobeni spre o viaţă tot mai îndestulată. Sunt însă unele lu­cruri pentru realizarea cărora se cere muncă plină de avînt din partea fiecărui ţăran muncitor din Voşlobeni. Astfel, aici există condiţii prielnice pentru dezvol­tarea creşterii animalelor. Numă­­rul animalelor ce-l deţin ei în prezent este mic faţă de posibi­lităţi, împărţind de pildă oile pe familiile din sat revin abia două bucăţi pe cap de familie. Şi nu­mărul vacilor este mic, nereve­­nind nici una şi jumătate pe cap de familie. Aşa cum au trecut la lucrarea pămîntului în comun, trecînd şi la creşterea animalelor în co­mun, ţăranii muncitori din Voş­lobeni vor obţine realizări de seamă şi în această direcţie. P. POPŞOR Vînatul-bogâţie a munţilor noştri Interviu cu tov. Iuliu Moldovan de la Direcţia silvică Tg.-Mureş (Urmare din pagi­n­a) Totodata au fost vinaţi 9 cer­bi, ale căror trofee sunt de o fru­museţe rară. Unele din ele au o greutate de 10,300 kg, 10,850 kg, 11,800 kg. Munţii noştri adăpostesc cerbi cu trofee şi mai grele şi mai frumoase. In viitorii ani se va dovedi acest lucru Aceasta se datoreşte şi faptului că s-a făcut o gospodărire intensivă iar vî­­natul este ocrotit de legile repu­blicii noastre. ÎNTREBARE: Dacă aveţi vreo specie nouă de vînat care popu­lează pădurile noastre. RĂSPUNS : încă din anul tre­cut, cu sprijinul comitetului re­gional de partid s-a reuşit ca în raza Ocolului silvic Tg. Mureş, in pădurea Stejerişului, să fie co­lonizată o specie nouă de vînat, şi anume : fazanul. Pentru înce­put au fost aduse 300 piese fa­zani, găini şi cocoşi, creîndu-li­­se condiţiile de trai, reuşindu-se astfel, ca numărul lor să ajungă la aproape 1.000 piese. La obţi­nerea acestor rezultate un rol de seamă îl au şi pădurarii de vînă­­toare Rozsnyai Adalbert şi Tătar Lazar care au ferit de răpitoare această specie de vînat. Avînd în vedere importanţa mare care o prezintă pentru a­­gricultură fazanii, ei distrugînd un mare număr de insecte vătă­mătoare culturilor agricole, la a­­nul, în pădurea Stejerişului va fi creată o crescătorie artificială de fazani cu o capacitate de cel pu­ţin 1.000 ouă anual. ÎNTREBARE: Cum staţi cu planul de livrare al păstrăvului de consum şi ce rezultate aţi ob­ţinut in ceea ce priveşte repopu­larea cu păstrăvi a apelor de munte ? RĂSPUNS : Planul de livrare la păstrăvul de consum l-am de­păşit cu 2.000 kg. O contribuţie mare la realizarea şi depăşirea planului l-a avut păstrăvăria de la Cîmpul Cetăţii, unde lucrează cu multă conştiinciozitate comu­niştii Jánosi György şi Rais Io­sif. In ceea ce priveşte repopu­larea apelor de munte cu păstră­vi, anul acesta au fost lansaţi peste un milion şi jumătate pu­­ieţi de păstrăvi indigeni. La acestea vreau să mai adaug că pentru buna desfăşurare a pescuitului şi vînatului în regiu­nea noastră au fost investiţi pes­te 200.000 lei, investiţii, care la anul vor fi şi mai mari. De ase­menea, au fost amenajate 6 case confortabile de vînătoare al căror număr­ va fi­­­sporit. jgjffitejwa rasit-t

Next