Steaua Roşie, decembrie 1959 (Anul 8, nr. 760-768)

1959-12-02 / nr. 760

Din activitatea tripotafiier Sfatului popular al raionului Reghin Pătrunşi de simţul răspunde­rii faţă de sarcinile mereu crescînde ce stau în faţa lor, deputaţii Sfatului popular al raionului Reghin îşi îmbunătă­ţesc zi de zi activitatea. Este în continuă creştere nu­mărul deputaţilor raionali care ţin cu regularitate consfătuiri cu alegătorii, rezolvind în ace­laşi timp problemele ridicate şi ducînd muncă de lămurire in rîndul acestora, în vederea realizării sarcinilor primite de la sfatul raional. Astfel în cursul lunilor octombrie—no­iembrie 1959, deputaţii raionali au prelucrat, cu ocazia consfă­tuirilor ţinute cu alegătorii, mai multe materiale cu privire la superioritatea sectorului so­cialist în agricultură. Ajutată fiind de instructorul raional Harach Adalbert, depu­tata Faragó Rozália din circum­scripţia raională Voivodeni a ţinut în ultimul timp nu mai puţin de 17 consfătuiri cu ale­gătorii, din care 3 la căminul cultural, iar celelalte în cola­borare cu deputaţii circum­scripţiilor comunale, activita­tea deputatei contribuind din plin la cooperativizarea com­pletă a comunei Voivodeni Ca tovarăşa Faragó Rozália au procedat şi deputaţii raionali Dan loan, Moise Constantin, Iore Adalbert, Moraru Ionel, Florea loan şi alţii. In circumscripţia raională Glăjărie, deputata László Iza­bella ţinînd o strînsă legătură cu alegătorii şi sprijinindu-i în muncă a obţinut frumoase rezultate în electrificarea co­munei, construirea saivanului pentru oile Întovărăşirii şi obţi­nerea materialelor necesare terminării şcolii de 7 ani. Locuitorii comunelor Gor­­neşti, Iara de Mureş şi Petrila­­ca, pentru a se aproviziona cu lemne de foc trebuiau să mear­gă la Reghin şi chiar mai de­parte. Sezisaţi fiind de aceste greutăţi, deputaţii raionali Iere Adalbert şi Kodolányi Ioan, îm­preună cu organele raional de resort au cerut şi obţinut în­fiinţarea unui depozit de lemne în comuna Gorneşti. Aceasta a rezolvat problema ridicată de alegători şi a sporit prestigiul deputaţilor în faţa acestora. Ar putea fi înşirate încă mul­te alte rezultate, obţinute de de­putaţii raionali în circumscrip­ţiile lor, în dezvoltarea şi buna gospodărire a satelor. Pe lîngă rezultatele pozitive trebuie să vorbim despre lipsa de activitate a unor deputaţi raionali ca: Keresztes Rozália din circumscripţia raională Beica, Moldovan Ioan din cir­cumscripţia Petelea, Vajda Ale­xandru din circumscripţia Alu­niş, şi Malos Carolina din cir­cumscripţia Chiheru, despre ca­re alegătorii nu-şi amintesc, să fi ţinut de la alegeri­­ vreo consfătuire cu ei. Ca urmare a lipsei de acti­vitate a deputaţilor în circum­scripţiile respective, munca de transformare socialistă a agri­culturii se desfăşoară într-un , mod nesatisfăcător, iar realiza­­■ rea sarcinilor planurilor econo­­­­mice de stat și locale sînt mult rămase în urmă. Sperăm că aceste rînduri vor duce și la activizarea celor ră­maşi în urmă. .­­. Oa ore«? na ni ăaa'VHHmg aiao»a»#®«i — Nu putem să ne comparăm cu marile clinici specialitate din Tg. Mureş, îmi spunea directorul Spitalului unificat din Topliţa, tov. dr. Barathy Nicolae, totuşi, am făcut şi noi cîte ceva pe aici. Ceea ce e bine să ştiţi este faptul că în oraşul Topliţa existau înainte de 1944, doi medici. Astăzi nu­mai la spitalul unificat raional lucrează 18 medici şi un personal medico-sanitar în număr de 108 persoane. Şi mai exista în trecut un grof cu numele de Urmănczy, care din exploatarea pădurilor şi a oame­nilor îşi ridicase pe malul Mure­şului un castel de toată frumuse­ţea şi unde petrecea împreună cu alţii de teapa lui, cînd se întor­ceau de la vînătoare. După truda ţapinarilor ce-şi frîngeau şalele la ridicatul buşte­nilor, petrecea groful. Dar a sosit vremea cînd a tre­buit să fugă de frica lor şi a noii orînduiri trainic aşezate pe aces­te meleaguri. Şi, acolo unde îşi primea oas­peţii sau îşi aranja, după catego­rii armele, acum vin oamenii muncii să-şi refacă sănătatea. Dar să pornim prin sălile ce altădată serveau de huzur zbiri­lor. VECHIUL ŞI NOUL... şi-au găsit locul şi în cabinetul dentar. De o parte vechiul scaun de consultaţie cu arcurile ieşite prin învelişul de piele. Lîngă scaun bătrîna bormaşină de pi­cior ce a servit atîtea generaţii. De cealaltă parte maşinile şi a­­paratele moderne, laboratorul teh­nic modern cu aparate electrice de turnat şi sudat, de sterilizare etc., folosite în dentistică. „FLORI“ CE NU SE OFILESCI Dr. Hirsch Izsák conduce sec­ţia pediatrie. In loc ca să-mi vor­bească despre realizările colecti­vului secţiei — îmi arată fotogra­fia unui copil. Adică ce copil, un îngrozitor schelet din oase şi pie­le. Este copilul Portik Imre din comuna Remetea, raionul Gheor­­ghieni, în vîrstă de 7 luni. înain­te de a-l aduce la Topliţa părinţii au apelat la ajutorul preo­tului. O săptămână întreagă i-au făcut în fiecare zi slujbă şi rugă­ciuni. Fără slujbe, ci cu ajutorul ştiin­ţei, după 3 luni, copilul a plecat acasă cu greutatea corespunză­toare vîrstei. Iată fotografia lui după 3 luni de tratament. Semni­ficativ document! Părinţii lui (ta­tăl muncitor minor la Petrila) prin scrisori îşi exprimă mulţumi­rea salvării fiului său din ghia­­rele morţii. Astfel de cazuri s-au petrecut şi cu copii din Borsec, cu copilul Funner Ferenc din Topliţa etc. In cele 7 pătucuri din boxele se­parate, copiii se joacă fericiţi. Iată, Ţăran Dorina internată la 26 octombrie. In decurs de 19 zile a crescut în greutate de la 6,400 kg la 7,200 kg deşi a fost bolna­vă de dezinterie. La ieşire, aflu că înainte de înfiinţarea spitalului mortalitatea infantilă era în raion de 20 la mie. Acum aceasta a scăzut la 4,5 la mie atingînd una din cele mai scăzute medii pe ţară. ŞI ALTE „FLORI“ CE-NMUGURESC La maternitate paturile sînt pli­ne. Cele care în alte condiţii şi în regimul exploatatorilor ar fi dat naştere vieţii, cu ajutorul babe­lor doftoroaie, acum nasc asistate de medic specialist. Iată, Truţa Valeria din Topliţa cartierul 5, a născut un prematur. Printr-o în­grijire atentă copilul e sănătos. Sau Dankos Maria din cătunul Secu, dăunăzi, a născut al 8-lea copil. — Ce-o să le dai de mîncare la atîţia ? o întreb în glumă. — Nu ducem noi grija asta. Soţul meu e muncitor la C.F.F. şi cîştigă bine. Mai mult, primeşte şi alocaţie de stat pentru copii. Tot de la această femeie veselă aflu că din cei 8 copii, 5 i-a năs­cut la maternitate. Şi îmi mai spune cu mîndrie că fiul ei mai mare a terminat anul trecut şcoa­la profesională şi că vrea ca ăş­­tialalţi să ajungă şi mai departe. ...înainte de plecare aflu de la medicul Szini Andrei că din cele 212 naşteri de la începutul anului, numai două nu au putut avea loc în maternitate. Aflu, de asemenea, că nu s-a întîmplat nici o moarte maternă. VIAŢA ÎNVINGE Păşim în atmosfera de încorda­tă tăcere a sălii de operaţi. Toc­mai in acest moment, medicii Tib­urgi Baltagă Alexandru şi Grossfeld Martin execută o ope­raţie de tumoare frontală. Apoi este aşezat pe masa de operaţii sadea Radu Mihail. Şi, munca continuă. Aflu de la medici şi de la oa­menii ce au trecut prin această sală despre rezultatele secţiei chi­rurgie , rezultatele operatorii foar­te bune, mortalitatea în cazurile operate sub 1 la sută, peste 95 la sută se vindecă fără complicaţii. Oamenii vin aici cu multă încre­dere. In medie colectivul de chi­rurgie execută 500 operaţii anual dintre care şi operaţii grele ca : implantare de ureter în colonul signoid cu neovezică intermedia­ră, rezecţie totală de stomac cu­­ofectamie tranversală într-un singur timp operator, nefrectomii etc. In munca lui, colectivul de aici aplică cele mai noi metode de operaţie şi tratament ca meto­da Knegovski cu transfuzie inter­­asterială sau metoda de anestezie locală Vişnievski etc. ★ Nu pot încheia reportajul meu fără a vorbi de munca colectivu­lui sanitar de la secţia T.B.C. care a reuşit ca să reducă mortalitatea la bolnavii de tuberculoză de la 80 (la 100.000 locuitori) cît era în 1954, la 6,2 (la 100.000 locuitori) n 1959, anulînd complet mortali­tatea infantilă la această boală ,are în trecut secera viaţa atîtor oameni. Demnă de amintit este şi activi­tatea secţiei ginecologie-obstetrică precum şi activitatea personalului administrativ prin grija căruia spitalul este aprovizionat din bel­şug pentru iarnă cu alimente, lemne de foc şi cu toate cele ne­cesare. Nu putem uita nici colectivul farmaciei care prin dotarea cu medicamente, prin aparatele și sistemele moderne (P.B.K., cup­tor electric, reşou electric, aparat de sterilizare de înaltă tensiune etc.), poate rivaliza cu cele mai moderne farmacii din țară. ★ Cele arătate mai sus sînt nu­mai o mică parte a realizărilor din Topliţa, pe târâm sanitar. Faptul că numai în decursul acestui an au luat fiinţă trei circumscripţii sanitare la Subcetate, Bilbor şi Topliţa Vale faptul că la Stînceni s-a înfiinţat un nou dispensar iar la Sărmaş o nouă casă de naş­teri, dovedeşte grija partidului nostru pentru oamenii muncii al­tădată sortiţi bolilor şi adeseori unei morţi premature. Pe văile unde ţapinarii îşi frîn­geau şalele, pe văile unde tinere­ţea copiilor era ofilită de mizeria regimului exploatării, creşte azi un tineret sănătos, oameni cu tru­puri oţelite şi care prin munca lor avîntată aduc mulţumiri celor ce se îngrijesc de sănătatea lor Odată cu alungarea urmărilor trecutului, oamenii înving şi moartea. M. FILIMON La Casa sindicatelor din Tg. Mureş funcţionează printre altele şi un cerc de muzică cu peste 150 de participanţi. In clişeu: un grup de acordeonişti dintre cei 40 care frecventează regulat cursu-fie Filmul în satele cele mai îndepărtate Secţia culturală a planificat şi satul Habic pe traseul cara­vanei cinematografice. Numai că, fie că era drumul noroios, fie că operatorii alergau în sa­tele cu populaţie mai numeroa­să şi unde-şi puteau mai uşor realiza planul de vînzare a bi­letelor, Habicul a fost întot­deauna uitat. Dar iată că s-au găsit nişte oameni care au pus mai presus rolul filmului în ri­dicarea nivelului cultural al maselor simplei reali­zări a planului. Aceştia sînt Şuteu Pe­tru conducătorul caravanei nr. 2 şi operatorul Simon Béla şi care şi-au pus în gînd să vizi­teze de două ori pe lună satele cele mai îndepărtate din raion ca Sîntu, Frunzeni, Băla, Socol etc. Pentru a face faţă planu­lui caravana vizitează in fie­care zi două localităţi. Astfel pînă acum filmele prezenta­te de această caravană au fost vizionate de 110.000 spectatori de la sate, caravana fiind în acest sens printre cele fruntaşe pe regiune. Iniţiativa celor doi tineri de a vizita localităţile mai îndepăr­tate­ este lăudabilă. Bunăoară, în seara zilei de 24 noiembrie, la Habic căminul cultural era plin la refuz. Venise aproape tot satul, tînăr şi bătrîn. Moş Mera Ioan de peste 60 de ani îşi adusese şi cei 4 nepoţi ai lui să vadă şi ei, aici la Habic filme. FLORIN MUREŞANU Din munca unui comitet «8«* lupta pentru »sic«? Comitetul de luptă pentru pace din circumscripţia regională nr. 2 din Tg. Mureş, obţine frumoase succese în munca sa. Acest co­mitet a mobilizat pe cetăţenii din circumscripţia sa pentru a lua poziţie împotriva maniacilor răz­boiului, împotriva capitaliştilor, care caută să împiedice realizarea propunerilor de mare însemnătate, făcute de guvernul Uniunii So­vietice în privinţa dezarmării ge­nerale şi totale. Cu ocazia vizitei făcute în Sta­tele Unite ale America de către N. S. Hruşciov, comitetul de luptă pentru pace a ţinut mai multe sfa­turi ale păcii în cadrul cărora s-au dezbătut pe larg documen­tele preţioase elaborate de U.R.S.S. în privinţa încheierii acordului de dezarmare generală. Zeci de femei care au partici­pat la aceste sfaturi ale păcii au putut să ia cunoştinţă despre pro­blemele actuale internaţionale şi în special despre succesele obţi­nute de marele stat socialist în domeniul ştiinţei şi tehnicii, ca lansarea rachetei cosmice în Lu­nă şi altele, precum şi propunerile făcute de Uniunea Sovietică pen­tru realizarea unei păci trainice. Printre cei care au luat cuvân­tul se numără şi casnica Fazakas Rozalia, care a spus printre al­tele : „Eu am supravieţuit celor două războaie mondiale şi ştiu ce înseamnă războiul, în special as­tăzi cînd sînt atîtea arme moder­ne de distrugere. Salut din toată inima propunerile făcute de şeful guvernului sovietic în privinţa de­­ismwtm .gpwinteresk­­iotoiu,­ ca statele care posedă arme dis­trugătoare să le nimicească iar energia atomică să fie folosită numai în scopuri paşnice“. Casnica Nagy Iuliana şi alte participante la aceste sfaturi au subliniat importanţa întâlnirilor ce au avut loc între conducătorii ce­lor două state, U.R.S.S. şi S.U.A. ­ A apărut

Next