Steaua Roşie, decembrie 1959 (Anul 8, nr. 760-768)
1959-12-02 / nr. 760
Din activitatea tripotafiier Sfatului popular al raionului Reghin Pătrunşi de simţul răspunderii faţă de sarcinile mereu crescînde ce stau în faţa lor, deputaţii Sfatului popular al raionului Reghin îşi îmbunătăţesc zi de zi activitatea. Este în continuă creştere numărul deputaţilor raionali care ţin cu regularitate consfătuiri cu alegătorii, rezolvind în acelaşi timp problemele ridicate şi ducînd muncă de lămurire in rîndul acestora, în vederea realizării sarcinilor primite de la sfatul raional. Astfel în cursul lunilor octombrie—noiembrie 1959, deputaţii raionali au prelucrat, cu ocazia consfătuirilor ţinute cu alegătorii, mai multe materiale cu privire la superioritatea sectorului socialist în agricultură. Ajutată fiind de instructorul raional Harach Adalbert, deputata Faragó Rozália din circumscripţia raională Voivodeni a ţinut în ultimul timp nu mai puţin de 17 consfătuiri cu alegătorii, din care 3 la căminul cultural, iar celelalte în colaborare cu deputaţii circumscripţiilor comunale, activitatea deputatei contribuind din plin la cooperativizarea completă a comunei Voivodeni Ca tovarăşa Faragó Rozália au procedat şi deputaţii raionali Dan loan, Moise Constantin, Iore Adalbert, Moraru Ionel, Florea loan şi alţii. In circumscripţia raională Glăjărie, deputata László Izabella ţinînd o strînsă legătură cu alegătorii şi sprijinindu-i în muncă a obţinut frumoase rezultate în electrificarea comunei, construirea saivanului pentru oile Întovărăşirii şi obţinerea materialelor necesare terminării şcolii de 7 ani. Locuitorii comunelor Gorneşti, Iara de Mureş şi Petrilaca, pentru a se aproviziona cu lemne de foc trebuiau să meargă la Reghin şi chiar mai departe. Sezisaţi fiind de aceste greutăţi, deputaţii raionali Iere Adalbert şi Kodolányi Ioan, împreună cu organele raional de resort au cerut şi obţinut înfiinţarea unui depozit de lemne în comuna Gorneşti. Aceasta a rezolvat problema ridicată de alegători şi a sporit prestigiul deputaţilor în faţa acestora. Ar putea fi înşirate încă multe alte rezultate, obţinute de deputaţii raionali în circumscripţiile lor, în dezvoltarea şi buna gospodărire a satelor. Pe lîngă rezultatele pozitive trebuie să vorbim despre lipsa de activitate a unor deputaţi raionali ca: Keresztes Rozália din circumscripţia raională Beica, Moldovan Ioan din circumscripţia Petelea, Vajda Alexandru din circumscripţia Aluniş, şi Malos Carolina din circumscripţia Chiheru, despre care alegătorii nu-şi amintesc, să fi ţinut de la alegeri vreo consfătuire cu ei. Ca urmare a lipsei de activitate a deputaţilor în circumscripţiile respective, munca de transformare socialistă a agriculturii se desfăşoară într-un , mod nesatisfăcător, iar realiza■ rea sarcinilor planurilor economice de stat și locale sînt mult rămase în urmă. Sperăm că aceste rînduri vor duce și la activizarea celor rămaşi în urmă. .. Oa ore«? na ni ăaa'VHHmg aiao»a»#®«i — Nu putem să ne comparăm cu marile clinici specialitate din Tg. Mureş, îmi spunea directorul Spitalului unificat din Topliţa, tov. dr. Barathy Nicolae, totuşi, am făcut şi noi cîte ceva pe aici. Ceea ce e bine să ştiţi este faptul că în oraşul Topliţa existau înainte de 1944, doi medici. Astăzi numai la spitalul unificat raional lucrează 18 medici şi un personal medico-sanitar în număr de 108 persoane. Şi mai exista în trecut un grof cu numele de Urmănczy, care din exploatarea pădurilor şi a oamenilor îşi ridicase pe malul Mureşului un castel de toată frumuseţea şi unde petrecea împreună cu alţii de teapa lui, cînd se întorceau de la vînătoare. După truda ţapinarilor ce-şi frîngeau şalele la ridicatul buştenilor, petrecea groful. Dar a sosit vremea cînd a trebuit să fugă de frica lor şi a noii orînduiri trainic aşezate pe aceste meleaguri. Şi, acolo unde îşi primea oaspeţii sau îşi aranja, după categorii armele, acum vin oamenii muncii să-şi refacă sănătatea. Dar să pornim prin sălile ce altădată serveau de huzur zbirilor. VECHIUL ŞI NOUL... şi-au găsit locul şi în cabinetul dentar. De o parte vechiul scaun de consultaţie cu arcurile ieşite prin învelişul de piele. Lîngă scaun bătrîna bormaşină de picior ce a servit atîtea generaţii. De cealaltă parte maşinile şi aparatele moderne, laboratorul tehnic modern cu aparate electrice de turnat şi sudat, de sterilizare etc., folosite în dentistică. „FLORI“ CE NU SE OFILESCI Dr. Hirsch Izsák conduce secţia pediatrie. In loc ca să-mi vorbească despre realizările colectivului secţiei — îmi arată fotografia unui copil. Adică ce copil, un îngrozitor schelet din oase şi piele. Este copilul Portik Imre din comuna Remetea, raionul Gheorghieni, în vîrstă de 7 luni. înainte de a-l aduce la Topliţa părinţii au apelat la ajutorul preotului. O săptămână întreagă i-au făcut în fiecare zi slujbă şi rugăciuni. Fără slujbe, ci cu ajutorul ştiinţei, după 3 luni, copilul a plecat acasă cu greutatea corespunzătoare vîrstei. Iată fotografia lui după 3 luni de tratament. Semnificativ document! Părinţii lui (tatăl muncitor minor la Petrila) prin scrisori îşi exprimă mulţumirea salvării fiului său din ghiarele morţii. Astfel de cazuri s-au petrecut şi cu copii din Borsec, cu copilul Funner Ferenc din Topliţa etc. In cele 7 pătucuri din boxele separate, copiii se joacă fericiţi. Iată, Ţăran Dorina internată la 26 octombrie. In decurs de 19 zile a crescut în greutate de la 6,400 kg la 7,200 kg deşi a fost bolnavă de dezinterie. La ieşire, aflu că înainte de înfiinţarea spitalului mortalitatea infantilă era în raion de 20 la mie. Acum aceasta a scăzut la 4,5 la mie atingînd una din cele mai scăzute medii pe ţară. ŞI ALTE „FLORI“ CE-NMUGURESC La maternitate paturile sînt pline. Cele care în alte condiţii şi în regimul exploatatorilor ar fi dat naştere vieţii, cu ajutorul babelor doftoroaie, acum nasc asistate de medic specialist. Iată, Truţa Valeria din Topliţa cartierul 5, a născut un prematur. Printr-o îngrijire atentă copilul e sănătos. Sau Dankos Maria din cătunul Secu, dăunăzi, a născut al 8-lea copil. — Ce-o să le dai de mîncare la atîţia ? o întreb în glumă. — Nu ducem noi grija asta. Soţul meu e muncitor la C.F.F. şi cîştigă bine. Mai mult, primeşte şi alocaţie de stat pentru copii. Tot de la această femeie veselă aflu că din cei 8 copii, 5 i-a născut la maternitate. Şi îmi mai spune cu mîndrie că fiul ei mai mare a terminat anul trecut şcoala profesională şi că vrea ca ăştialalţi să ajungă şi mai departe. ...înainte de plecare aflu de la medicul Szini Andrei că din cele 212 naşteri de la începutul anului, numai două nu au putut avea loc în maternitate. Aflu, de asemenea, că nu s-a întîmplat nici o moarte maternă. VIAŢA ÎNVINGE Păşim în atmosfera de încordată tăcere a sălii de operaţi. Tocmai in acest moment, medicii Tiburgi Baltagă Alexandru şi Grossfeld Martin execută o operaţie de tumoare frontală. Apoi este aşezat pe masa de operaţii sadea Radu Mihail. Şi, munca continuă. Aflu de la medici şi de la oamenii ce au trecut prin această sală despre rezultatele secţiei chirurgie , rezultatele operatorii foarte bune, mortalitatea în cazurile operate sub 1 la sută, peste 95 la sută se vindecă fără complicaţii. Oamenii vin aici cu multă încredere. In medie colectivul de chirurgie execută 500 operaţii anual dintre care şi operaţii grele ca : implantare de ureter în colonul signoid cu neovezică intermediară, rezecţie totală de stomac cuofectamie tranversală într-un singur timp operator, nefrectomii etc. In munca lui, colectivul de aici aplică cele mai noi metode de operaţie şi tratament ca metoda Knegovski cu transfuzie interasterială sau metoda de anestezie locală Vişnievski etc. ★ Nu pot încheia reportajul meu fără a vorbi de munca colectivului sanitar de la secţia T.B.C. care a reuşit ca să reducă mortalitatea la bolnavii de tuberculoză de la 80 (la 100.000 locuitori) cît era în 1954, la 6,2 (la 100.000 locuitori) n 1959, anulînd complet mortalitatea infantilă la această boală ,are în trecut secera viaţa atîtor oameni. Demnă de amintit este şi activitatea secţiei ginecologie-obstetrică precum şi activitatea personalului administrativ prin grija căruia spitalul este aprovizionat din belşug pentru iarnă cu alimente, lemne de foc şi cu toate cele necesare. Nu putem uita nici colectivul farmaciei care prin dotarea cu medicamente, prin aparatele și sistemele moderne (P.B.K., cuptor electric, reşou electric, aparat de sterilizare de înaltă tensiune etc.), poate rivaliza cu cele mai moderne farmacii din țară. ★ Cele arătate mai sus sînt numai o mică parte a realizărilor din Topliţa, pe târâm sanitar. Faptul că numai în decursul acestui an au luat fiinţă trei circumscripţii sanitare la Subcetate, Bilbor şi Topliţa Vale faptul că la Stînceni s-a înfiinţat un nou dispensar iar la Sărmaş o nouă casă de naşteri, dovedeşte grija partidului nostru pentru oamenii muncii altădată sortiţi bolilor şi adeseori unei morţi premature. Pe văile unde ţapinarii îşi frîngeau şalele, pe văile unde tinereţea copiilor era ofilită de mizeria regimului exploatării, creşte azi un tineret sănătos, oameni cu trupuri oţelite şi care prin munca lor avîntată aduc mulţumiri celor ce se îngrijesc de sănătatea lor Odată cu alungarea urmărilor trecutului, oamenii înving şi moartea. M. FILIMON La Casa sindicatelor din Tg. Mureş funcţionează printre altele şi un cerc de muzică cu peste 150 de participanţi. In clişeu: un grup de acordeonişti dintre cei 40 care frecventează regulat cursu-fie Filmul în satele cele mai îndepărtate Secţia culturală a planificat şi satul Habic pe traseul caravanei cinematografice. Numai că, fie că era drumul noroios, fie că operatorii alergau în satele cu populaţie mai numeroasă şi unde-şi puteau mai uşor realiza planul de vînzare a biletelor, Habicul a fost întotdeauna uitat. Dar iată că s-au găsit nişte oameni care au pus mai presus rolul filmului în ridicarea nivelului cultural al maselor simplei realizări a planului. Aceştia sînt Şuteu Petru conducătorul caravanei nr. 2 şi operatorul Simon Béla şi care şi-au pus în gînd să viziteze de două ori pe lună satele cele mai îndepărtate din raion ca Sîntu, Frunzeni, Băla, Socol etc. Pentru a face faţă planului caravana vizitează in fiecare zi două localităţi. Astfel pînă acum filmele prezentate de această caravană au fost vizionate de 110.000 spectatori de la sate, caravana fiind în acest sens printre cele fruntaşe pe regiune. Iniţiativa celor doi tineri de a vizita localităţile mai îndepărtate este lăudabilă. Bunăoară, în seara zilei de 24 noiembrie, la Habic căminul cultural era plin la refuz. Venise aproape tot satul, tînăr şi bătrîn. Moş Mera Ioan de peste 60 de ani îşi adusese şi cei 4 nepoţi ai lui să vadă şi ei, aici la Habic filme. FLORIN MUREŞANU Din munca unui comitet «8«* lupta pentru »sic«? Comitetul de luptă pentru pace din circumscripţia regională nr. 2 din Tg. Mureş, obţine frumoase succese în munca sa. Acest comitet a mobilizat pe cetăţenii din circumscripţia sa pentru a lua poziţie împotriva maniacilor războiului, împotriva capitaliştilor, care caută să împiedice realizarea propunerilor de mare însemnătate, făcute de guvernul Uniunii Sovietice în privinţa dezarmării generale şi totale. Cu ocazia vizitei făcute în Statele Unite ale America de către N. S. Hruşciov, comitetul de luptă pentru pace a ţinut mai multe sfaturi ale păcii în cadrul cărora s-au dezbătut pe larg documentele preţioase elaborate de U.R.S.S. în privinţa încheierii acordului de dezarmare generală. Zeci de femei care au participat la aceste sfaturi ale păcii au putut să ia cunoştinţă despre problemele actuale internaţionale şi în special despre succesele obţinute de marele stat socialist în domeniul ştiinţei şi tehnicii, ca lansarea rachetei cosmice în Lună şi altele, precum şi propunerile făcute de Uniunea Sovietică pentru realizarea unei păci trainice. Printre cei care au luat cuvântul se numără şi casnica Fazakas Rozalia, care a spus printre altele : „Eu am supravieţuit celor două războaie mondiale şi ştiu ce înseamnă războiul, în special astăzi cînd sînt atîtea arme moderne de distrugere. Salut din toată inima propunerile făcute de şeful guvernului sovietic în privinţa deismwtm .gpwintereskiotoiu, ca statele care posedă arme distrugătoare să le nimicească iar energia atomică să fie folosită numai în scopuri paşnice“. Casnica Nagy Iuliana şi alte participante la aceste sfaturi au subliniat importanţa întâlnirilor ce au avut loc între conducătorii celor două state, U.R.S.S. şi S.U.A. A apărut