Steaua Roşie, februarie 1960 (Anul 9, nr. 778-785)

1960-02-03 / nr. 778

(■ O nouă rachetă lansată de Uniunea Sovietică în regiunea Pacificului şi-a atins cu precizie ţinta A fost încheiată cu tuccet etapa de realizare a rachetei MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite: In conformitate cu planul de realizare a unei rachete balistice mai puternice cu mai multe trepte în vederea lansării de sateliţi grei ai Pămîntului şi în vederea efectuării de zboruri cosmice spre pla­netele sistemului solar, la 31 ianuarie a. c. a avut loc cea de-a doua lansare a unei astfel de rachete. Penultima treaptă a rachetei, împreună cu macheta ultimei trepte, a atins suprafaţa Oceanului Pacific, în regiunea stabilită, la 31 ianuarie a. c. ora 19:58 (ora Moscovei). Macheta ultimei trepte a fost observată în tim­pul zborului în atmosferă şi a fost reperată la că­derea în apă de către staţiile de radiolocaţie şi de staţiile optice şi acustice instalate pe nave. Datele furnizate de măsurătorile efectuate au confirmat o dată mai mult înalta precizie a siste­mului de ghidare a rachetei. Prin lansarea efectuată la 31 ianuarie a. c. a fost încheiată cu succes etapa respectivă de realizare a rachetei, in legătură cu aceasta, agenţia TASS este împuternicită să de­clare că regiunea cuprinsă între coordonatele indi­cate în comunicatul TASS din 8 ianuarie 1960 a fost eliberată pentru navigaţie şi comunicaţiile aeriene înainte de termen, la 1 februarie. Să dăm patriei cit mai mult fier vechi Chemarea partidului nostru pentru a colecta cît mai mult fier vechi a avut un mare răsunet în rîndurile oamenilor muncii vîrstnici, ale tineretului utemist, pionierilor şi ale elevilor din regiunea noastră, ştiind că prin această acţiune contribuie la înfăptuirea prevederilor plenarei C.C. al PM.R. din 3—5 de­cembrie 1959, privind dezvoltarea economiei noastre naţionale Pe întinsul regiunii se colectează zilnic zeci de tone de fier vechi care se trimite spre retopire, iar întreprinderile pro­ducătoare de mijloace de producţie trimit înapoi zeci şi sute de maşini pentru dezvoltarea industriei, pentru mecanizarea într-o proporţie tot mai mare a agriculturii noastre. Numai în cursul acestui an de exemplu, S.M.T -urile din regiunea noastră vor fi înzestrate cu încă 300 tractoare, nume­roase combine, semănători, pluguri de tractor, cultivatoare şi altele. Iată de ce oamenii muncii şi copiii lor din regiunea noas­tră numai în prima lună a acestui an au adunat şi trimis ce­tăţilor de oţel, prin centrele de colectare a metalelor, peste 70 de vagoane de fier vechi. In inima, munţilor Şi locuitorii­ din Tulgheş, raionul Cheorghieni, sprijină din plin munca oţelarilor. Astfel, aici, s-a organizat o zi* pentru colectarea fierului vechi adunîndu-se o canalitate suficienta pentru a se putea fabrica 5 tractoare Animatorul acestei acţiuni a fost achizitorul cooperativei Leopold Jenő Veşti din Odorhei . Mecanizatorii de la S.M.T.-ul din Odorhei vor primi în curînd maşini şi utilaje noi ca : tractoare, combine, secerători şi altele, cu ajutorul cărora vor putea face faţă lucrărilor din campania de primă­vară. Ca recompensă au adunat şi tri­mis spre returnare, numai în luna ianuarie, 10 tone de fier vechi. La fel şi muncitorii de la între­prinderea „Gábor Aron" din a­­ceeaşi localitate au reuşit să pre­dea în luna trecută centrului de colectare a metalelor, 12 tone fier vechi. La Topliţa Comnistul Muha Iosif, mecanic şef la întreprinderea forestieră din Topliţa, duce muncă de lămurire în rândul muncitorilor întreprinde­­rii, pentru ca aceştia să colecteze cît mai mult fier vechi. De la 1 ianuarie muncitorii au şi reuşit să adune 2,5 vagoane de fier vechi. O­O Nici un leu risipit, orice leu valorificat Tinerii din atelierele „Vasile Roaită“ şi „Filanon Sîrbu“ de la I. F. Reghin, ră­spunzînd iniţiati­vei lansate de tineretul din uzinele „1 Mai" Ploeşti — Nici un leu risipit, orice leu valorificat — au strîns prin muncă voluntară, în cursul lunii ianuarie 1960, canti­tatea de 4.000 kg fier vechi, care a fost predată I.C.M.-ului. De asemenea ei au recondiţionat mai multe piese vechi şi lucrează în continuare, la repararea prin muncă voluntară, în afara orelor de servici, a unei perechi de tru­cări. Tinerii din exploatări au sortat din buştenii de fag de la lămpi 1,50 m­c buşteni pentru derulaj, care au adus o economie de 7.500 lei. In această acţiune se eviden­ţiază tovarăşii: Toth Ştefan, Chio­­rean Constantin, Crăciun Ileu, din ateliere, iar din exploatări brigada tineretului „7 Noiembrie“ din parchetul Mocirlesu, brigada tine­retului cu plata muncii în acord global, din parchetul Meşteriţa şi Tireu.­­ . PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA S­teaua roșie ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID SI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE Anul IX. Nr. 778. Miercuri, 3 februarie 1960. 6 pagini — 20 bani Au realizat planul lunar, cu 5 zile înainte de termen Tinerii din cadrul Atelierului de zonă C.F.R. din Tg. Mureş, orga­nizaţi în brigăzi, lucrează cu spor pentru a putea reda circulaţiei cît mai multe vagoane reparate. In întrecerea socialistă pe pri­mul loc s-a situat brigada U.T.M. condusă de Cerghizan Emil, care a realizat planul pe luna ianuarie cu 5 zile înainte de termen, repa­­rînd totodată, în contul lunii fe­bruarie, un vagon de cale normală. MUREȘAN TRAIAN corespondent Wulf Aron, lă­cătuş la I.R.A. , face parte din secţia care a cîştigat întrece­rea socialistă pe întreprindere. Lu­nă de lună el obţine depăşiri de plan în jur de 20 la sută. f­.frapr­iuSerea se mîntreşte cu el In raionul Cristuru Secuiesc Noi gospodarii agricole colectiv© Zi de zi, seară de seară, la sediile gospodăriilor colective, la căminele culturale, în adu­nări sau în grupuri, oamenii discută, analizează, cîntăresc veniturile obţinute în decursul anului care a trecut. In raionul Cristuru Secuiesc, raion cu agricultura complet cooperativizată, asemenea com­paraţii, analize, scot multe lu­cruri interesante la iveală. In­­tovărăşiţii din Bodogaia, de pildă, au obţinut în anul trecut cu 300 kg mai mult grîu la hec­tar decît atunci cînd lucrau in­dividual. Asemenea compara­ţii avantajoase pentru sectorul socialist se fac şi la sfecla de zahăr şi porum­. La Secuieni întovărăşiţii vor să-şi construiască un grajd cu o capacitate de peste 100 bovine. Dar interesul pe care-l ma­nifestă întovărăşiţii nu este nu­mai pentru consolidarea unită­ţilor agricole din care fac parte ci şi transformarea lor în gos­podării agricole colective. La Cecheşti, Tărceşti, Coba­­teşti şi în alte sate s-a şi trecut la fapte. Nu odată întovărăşiţii s-au interesat de felul cum se lucrează în gospodăriile colecti­ve, ce se îrrtîmplă cu oamenii bătrâni şi de alte lucruri, ce-i interesa pe ei. Cînd toate aces­tea au fost lămurite, membrii de partid, agitatorii, învăţătorii din sate, ţăranii întovărăşiţi înşişi au desfăşurat o susţinută muncă de lămurire­ pentru a for­ma gospodării colective în satele lor. Duminica trecută, 31 ianuarie, în raionul Cristuru Secuiesc s-au inaugurat 3 gospodării a­­gricole colective. La Cecheşti 147 familii cu o suprafaţă de 568 hectare pămînt au format o gospodărie colec­tivă. Valoarea inventarului viu şi mort al noii gospodării co­lective este de 381.900 lei. A doua gospodărie colectivă a fost formată de 104 familii din satul Cobăteşti care s-a înscris în colectivă cu o suprafaţă de peste 476 ha pămînt. Valoarea fondului de bază al colectivei se ridică la suma de 280.034 Iei. Cea de-a treia gospodărie colectivă a fost construită la Tărceşti de către 79 familii, ce dispun de o suprafaţă de peste 354 ha pămînt, iar valoarea in­ventarului viu şi mort este de aproape 200.000 lei. De remarcat este faptul că pu­terea economică a noilor gos­podării agricole colective, care se înfiinţează pe cuprinsul raio­nului Cristuru Secuiesc este mult mai mare ca a primelor colective, înfiinţate cu ani în ur­mă. Iată de exemplu, la gospo­dăriile agricole colective care au luat fiinţă duminica trecută, numărul de animale ce revine la 100 ha e mai mare decît me­dia pe raion. Faptul că ţăranii muncitori de pe cuprinsul raionului Cris­turu Secuiesc cer în număr ma­re să se înscrie în gospodăriile colective existente sau să for­mează altele noi, se datoreşte şi muncii politice desfășurate de comitetul raional de partid, de comitetul executiv al sfatului popular raional. Nu este adu­nare generală a vreunei gospo­dării colective sau întovărăşiri, la care să nu ia parte unul din membrii biroului comitetului raional de partid, sau ai comi­tetului executiv al sfatului popu­lar raional. Ţăranilor li se cla­rifică orice problemă la faţa lo­cului. Aşa se explică şi faptul că pe cuprinsul raionului n-a fost nici o adunare generali­dă dare de seamă a coleciverlo în care să nu fie primiţi noi membri în aceste unităţi socialist-coopera­­tiste. Exemple sunt multe. La Atid de exemplu, în ultimul timp au fost primite în gospo­dăria colectivă 223 familii cu o suprafaţă de 1.338 hectare, la Goagiu 81 familii cu 268 hec­tare, la Avrameşti 71 familii cu 275 hectare, la Porumbuiii Mici 105 familii cu 426 hectare. Noi membri au fost primiţi şi în colectivele din Şoimoşul Mic, Eliseni şi altele. Multe întovărăşiri din raion vor ca încă la primăvară să se transforme în gospodării colec­tive, întovărăşiţii din Bodogaia, Secuieni, Şoimoşul Mare, Ben­­ţid, dacodul Unguresc au hotă­­rît ca în anul acesta să con­struiască cîte un grajd pentru a adăposti cîte 100 bovine, cei din Veţca, Sălaşuri şi alţii, ma­gazii pentru depozitarea cerea­lelor. Alte cinci întovărăşiri şi-au trimis tineri pentru a în­văţa contabilitatea în G.A.C. Alţi s-au hotărît să cumpere oi. In urma acestor rezultate ob­ţinute în raionul Cristuru Se­cuiesc s-a ajuns ca numărul familiilor să fie colectivizate în proporţie de 54 la sută, iar suprafața de pămînt în propor­ție de 57 la sută. Celsh sutând AGRICOL SOCIALIST A şasea întovărăşire din oraşul Topliţa Locuitorii cartierului VIII Mo­­glăneşti din oraşul Topliţa, au sărbătorit în ziua de 31 ianua­rie sărbătoarea păşirii pe dru­mul agriculturii socialiste. 101 familii de ţărani muncitori au înscris în întovărăşirea ce a luat fiinţă 344 hectare. Ca preşedinte al întovărăşi­rii a fost ales Negrea Ilie. In vederea măririi fondului de bază, întovărăşiţii au hotă­rât ca fiecare familie să contri­buie pe lingă taxele de înscrie­re, cu cîte o oaie. Mulţi înto­vărăşiţi, printre care şi Brak Ilie, s-au oferit să contribuie cu două oi. Întovărăşirea din Moglăneşti este a şasea din oraşul Topliţa. O dată cu inaugurarea acesteia, numărul întovă­răşiţilor a ajuns la 1.077 şi al hectarelor de pă­mânt la 3.513, ceea ce reprezintă peste 97 la sută din suprafaţa agricolă a oraşului. CIREŞ PETRU corespondent 100 de ani de la naşterea lui A.P. Cehov La festivitatea „Cehov“, Teatrul secuiesc de stat din Tg. Mureş a prezentat trei piese într-un act, din opera marelui clasic. In clişeu: scenă din piesa „La peţit“. (Citiţi în pagina 5-a: A. P. Cehov 1860-1960).

Next