Steaua Roşie, februarie 1960 (Anul 9, nr. 778-785)
1960-02-03 / nr. 778
(Mitul ctfcdmn) de la i.l.L Reghin Folosind larg experienţa anului trecut, sub îndrumarea comitetului de partid şi a conducerii întreprinderii, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la I.F.l.L. Reghin au dezbătut sarcinile de plan pe 1960 în lumina documentelor plenarei C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959. Pe baza unor analize temeinice a rezervelor existente s-au luat măsuri tehnico-organizatorice; a fost stimulată iniţiativa oamenilor muncii în luarea de angajamente mobilizatoare în vederea realizării de economii peste plan, garanţie sigură a îndeplinirii şi depăşirii planului de producţie la toţi indicii. La depozitul de buşteni se va monta un troliu, care va efectua apropiatul lemnului rotund de răşinoase (catargele), de pe lămpile de descărcare pînă la transportorul cu lanţ ce este situat dinaintea fierăstrăului circular. Prin această măsură se vor reduce 2 muncitori, obţinîndu-se economii în valoare de 18.000 lei anual. In hala gaterelor, odată cu introducerea unor utilaje adecvate şi prin folosirea raţională a celor existente va fi posibilă obţinerea unei cantităţi de 2.000 mc cherestea fag, prelucrată în plus faţă de cea planificată. La debitarea cherestelei de răşinoase se va folosi intensiv fierăstrăul panglică, care are pierderi mici în rumeguş. Aceasta înseamnă o cantitate de 43 mc cherestea peste consumul specific planificat. Prin introducerea unui circular dublu de tivit şi a unui monorai pentru transportarea deşeurilor ce cad la tivirea cherestelei de răşinoase, se vor putea reduce 18 muncitori de la acea fază de lucru, obţinîndu-se o economie de 139.000 lei anual O propunere apreciată şi aplicată imediat a fost făcută de Hitter Tiberiu şi anume: sortarea frizelor de fag să se facă imediat după prelucrarea în hala gaterelor şi nu după ce sunt scoase din camerele de aburire, aşa cum se făcea înainte. Prin aceasta e posibilă înlocuirea a 2 încărcători de frize. Aceeaşi operaţiune se execută în prezent de sortatorii de frize. La secţia de fabricare a lăzilor se va utiliza în acest an drept materie primă, calităţi inferioare de cherestea fag şi deşeuri precum şi lamele debitate direct din buşteni subţiri, la circularele cu pinze conice. O utilizare raţională se va face şi la producţia şipcilor de lăzi pentru ceai, destinate exportului. Se va folosi în loc de cherestea răşinoasă obişnuită capete de buşteni (deşeuri de foc) şi cherestea răşinoase scurtă, grupa I-a, realizîndu-se aceeaşi calitate a produsului finit, însă prin obţinerea unei economii anuale de 24.000 lei. Colectivul secţiei de instrumente muzicale şi-a luat angajamentul ca în 1960, să execute astfel tipurile de instrumente muzicale încît din punct de vedere calitativ să depăşească toate instrumentele similare produse în străinătate, inca de la începutul trimestrului IV/1959, de cîrrd a fost numit şef al secţiei, Stan Vasile s-a făcut o reorganizare în secţie, îndreptîndu-se toate forţele asupra calităţii. Rezultatele de pînă acuma, munca plină de abnegaţie ce o desfăşoară tovarăşii Lakó Iosif, Bucin Vasile, Gherendi Gheorghe, Boianciuc Roman şi alţii, conduşi îndeaproape de biroul organizaţiei de bază, precum şi solicitarea instrumentelor produse de I.F.I.L. peste hotare prezintă garanţia că se păşeşte pe drumul cel bun iar angajamentele luate vor fi cu siguranţă realizate. In acest an vor fi încadraţi în întrecerea socialistă peste 95 la sută din totalul muncitorilor. O atitudine mai combativă trebuie să ia birourile organizaţiilor de bază şi organizaţiile de sindicat faţă de utilizarea din plin a celor 480 minute. Sînt încă cazuri frecvente, cînd unii angajaţi părăsesc locul de muncă trecînd de la o secţie la alta, urmărind interese personale, sau ies din întreprindere pentru diverse cumpărături. Muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii I.F.I.L.-ului Reghin se angajează să-şi îndrepte toate eforturile pentru o valorificare cît mai superioară a lemnului, pentru ridicarea continuă a calităţii produselor, răspunzînd astfel sarcinilor izvorîte din documentele plenarei din 3—5 decembrie 1959. BLAJ TRAIAN inginer rumatei realizat, beneficii peste plan La tot pasul, pe faţadele clădirilor oraşului Gheorghieni întîlneşti firme cu inscripţia „Cooperativa de producţie meşteşugărească „Lacul roşu“ secţia ...“. Intr-adevăr, secţiile acestei cooperative împînzesc tot oraşul, ba şi multe din satele raionului. Dar cooperativa nu deserveşte numai pe oamenii muncii din oraşul şi raionul Gheorghieni, ci mărfurile produse aici, ajung şi la Bacău şi la Petroşani sau la Timişoara, Arad şi Oraşul Stalin. In anul trecut, meşteşugarii din Gheorghieni au obţinut succese de seama în munca lor. Dacă în trimestrele I şi II ale anului 1959 nu şi-au îndeplinit planul de producţie, analizîndu-se de către organizaţia de bază şi de către conducere cauzele provocate de lipsa de organizare a muncii, de o aprovizionare cu materie primă (mai ales stofă) de culori nepotrivite şi neapreciate de populaţie şi de sortimente uniforme; în trimestrele lit şi IV, munca a fost mai bine organizată, au fost introduse maşini noi, care au dus la o economisire a braţelor de muncă. Mai mult, în urma plenarei din iulie, muncitorii şi-au luat angajamentul de a realiza economii în valoare de 68.000 lei, angajament pe care l-au depăşit, realizînd 132.000 lei. Totodată, au reuşit să reducă la unele sortimente preţul de cost planificat cu aproape 300 la sută. De exemplu, sacourile de catifea cord le-au realizat cu 19 lei mai ieftin decît în 1958, capoturile femei diftină, cu 10 lei etc. Planul pe 1959, harnicii cooperatori l-au realizat în proporţie de 105 la sută obţinînd beneficii peste plan în valoare de 103.000 lei. Acest lucru a făcut ca venitul muncitorilor să crească în decursul anului cu încă un salar lunar. La obţinerea acestor rezultate a contribuit în primul rînd, justa organizare a muncii pe secţii şi ateliere, ţinîndu-se cont de sortimentele cele mai solicitate de populaţie. Aprovizionarea cu materii prime de calitate s-a făcut direct de la diferite întreprinderi, atunci cînd U . . M. nu a dat repartiţii satisfăcătoare. Şi introducerea celor 5 maşini primite din R. P. Polonă au contribuit la depăşirea planului şi la realizarea de beneficii peste plan. Dar mai e ceva care le-a ajutat membrilor cooperativei „Lacul roşu“ să obţină economii. Ei au folosit fiecare rămăşiţă de piele sau stofă. Astfel, din rămăşiţe care altădată nu erau folosite s-au confecţionat căciuli, pantaloni mici, bluze pentru femei şi alte sortimente care au fost vîndute la un preţ corespunzător. Munca membrilor cooperativei, calitatea acestei munci este de asemenea un factor important în realizarea de beneficii şi economii Cele două cursuri profesionale care au funcţionat în decursul anului şi la care 18 cizmari şi 25 croitori au învăţat tehnologia meseriei, au făcut, ca dinpunct de vedere calitativ să crească munca în fiecare zi Nici în anul 1960, cooperatorii de la „Lacul roşu“ nu se vor lăsa pe tînjeală. Deocamdată în lipsă de comenzi suficiente s-au deschis în satele din jur ateliere care deservesc populaţia sătească şi dau posibilitate folosirii din plin a braţelor de muncă ale cooperativei. De asemenea, vor să înfiinţeze încă o secţie de boiangerie şi vopsitorie chimică, în cadrul cărora vor putea fi folosite braţele de muncă rămase disponibile prin folosirea pe scară tot mai largă a maşinilor. ^ Cum se mai poate economisi lemnul Gospodărirea lemnului In telecomunicaţii Problema reducerii consumului specific dezbătută şi în plenara din 3—5 decembrie 1959 ne determină să analizăm felul în care am gospodărit materialul lemnos ce se consumă în reţelele de telecomunicaţii (telegraf, telefon, radioficare). După cum se ştie stâlpul plantat în pămînt, putrezeşte mai repede la suprafaţa pămîntului, ceea ce determină scoaterea lui din funcţiune, deşi în rest păstrează caracteristicile necesare. Prin consolidarea cu adause (o treime de strlp confecţionat din stâlpi scoşi din lucrări), durata de serviciu a stîlpului se poate prelungi. Normele de consum permiteau înlocuirea stîlpilor cu mai multă uşurinţă. In urma chemării lansate de cele 8 întreprinderi pentru realizarea de cât mai multe economii, întărită de plenara C.C. al P.M.R. din iulie 1959, înlocuirea stîlpilor s-a făcut numai în cazuri strict necesare. Astfel, în decursul anului 1959, au fost consolidaţi prin adause, cu 394 stîlpi mai mult decît în anul 1958, ceea ce reprezintă o economie de masă lemnoasă de cca. 6,5 vagoane. De multe ori ni s-au cerut să executăm lucrări de radioficare din contribuţia voluntară a cetăţenilor, oferindu-ne stîlpi de brad alb. Se ştie că stîlpul de brad alb îngropat în pămînt durează cca. 3 ani pe cînd acelaşi stîlp impregnat cu creozot, durează peste 25 ani. Deci este limpede de ce cu toată insistenţa cetăţenilor nu putem fi de acord cu o asemenea ofertă. In acest sens sfaturile populare care, din pădurile proprii au la dispoziţie masă lemnoasă, să nu se gîndească numai la interesele imediate ci să privească problema lemnului în lumina plenarei din decembrie 1959. O altă acţiune pozitivă a lucrătorilor din telecomunicaţii a fost şi aceea de la Turia, unde a fost preluată o linie de stîlpi de brad alb, care a fost neutilizată, întrucît degradarea liniei era inevitabilă, aceasta a fost consolidată şi folosită pentru radioficarea a 60 de locuinţe. Pe lingă aceste rezultate pozitive mai avem multe de făcut, pentru a fi mulţumiţi O lipsă importantă este aceea a necolaborării în suficientă măsură cu celelalte întreprinderi pentru a valorifica stîlpi rezultaţi din reparaţiile capitale. Astfel, dispunem de mari cantităţi de stîlpi vechi care prin transformare în adause depăşesc necesităţile noastre şi care ar putea fi folosiţi de către alte întreprinderi, ca lemne de construcţie. Harnicii noştri lucrători din telecomunicaţii vor depune şi în viitor eforturi pentru a gospodări cît mai bine lemnul, prin utilizarea la maximum a adausurilor, prin folosirea stîlpilor necorespunzători în linii puternic solicitate, la linii foarte uşor încărcate, convinşi fiind că economiile realizate vor contribui la îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai, fapt dovedit din plin de către plenara C.C. al P.M.R. din iulie 1959. ALECU NICOLAE inginer șef la Dir. Reg. P.T.T.R. Din viaţa şi munca m£n deBriSoi din Minerul Mihály Francisc şi ajutorul său Tokos Árpád, împreună cu întreaga brigadă a IV-a îşi clăresc zilnic planul cu 6—7 la sută. In foto, cei doi forează în vederea puşcăturii. Echipa de reparaţii compusă din minerii Nyikó Andrei şi Polgár Ştefan, discută cu maistrul miner Györke Ludovic, despre reparațiile ce trebuie executate.