Steaua Roşie, februarie 1960 (Anul 9, nr. 778-785)

1960-02-03 / nr. 778

(Mitul ctfcdmn) de la i­.l.L Reghin Folosind larg experienţa anului trecut, sub îndrumarea comitetu­lui de partid şi a conducerii între­prinderii, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la I.F.l.L. Reghin au dezbătut sarcinile de plan pe 1960 în lumina documentelor plenarei C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959. Pe baza unor analize temei­nice a rezervelor existente s-au luat măsuri tehnico-organizatorice; a fost stimulată iniţiativa oamenilor muncii în luarea de angajamente mobilizatoare în vederea realizării de economii peste plan, garanţie sigură a îndeplinirii şi depăşirii planului de producţie la toţi indicii. La depozitul de buşteni se va monta un troliu, care va efectua apropiatul lemnului rotund de ră­­şinoase (catargele), de pe lămpile de descărcare pînă la transportorul cu lanţ ce este situat dinaintea fie­­răstrăului circular. Prin această măsură se vor reduce 2 muncitori, obţinîndu-se economii în valoare de 18.000 lei anual. In hala gaterelor, odată cu intro­ducerea unor utilaje adecvate şi prin folosirea raţională a celor exis­tente va fi posibilă obţinerea unei cantităţi de 2.000 m­c cherestea fag, prelucrată în plus faţă de cea planificată. La debitarea cherestelei de răşi­­noase se va folosi intensiv fierăs­trăul panglică, care are pierderi mici în rumeguş. Aceasta înseam­nă o cantitate de 43 m­c cherestea peste consumul specific planificat. Prin introducerea unui circular dublu de tivit şi a unui monorai pentru transportarea deşeurilor ce cad la tivirea cherestelei de răşi­­noase, se vor putea reduce 18 muncitori de la acea fază de lucru, obţinîndu-se o economie de 139.000 lei anual O propunere apreciată şi apli­cată imediat a fost făcută de Hitter Tiberiu şi anume: sortarea frizelor de fag să se facă imediat după prelucrarea în hala gaterelor şi nu după ce sunt scoase din ca­merele de aburire, aşa cum se fă­cea înainte. Prin aceasta e posibilă înlocuirea a 2 încărcători de frize. Aceeaşi operaţiune se execută în prezent de sortatorii de frize. La secţia de fabricare a lăzilor se va utiliza în acest an drept materie primă, calităţi inferioare de cherestea fag şi deşeuri pre­cum şi lamele debitate direct din buşteni subţiri, la circularele cu pinze conice. O utilizare raţională se va face şi la producţia şipcilor de lăzi pentru ceai, destinate exportului. Se va folosi în loc de cherestea răşinoasă obişnuită capete de buş­teni (deşeuri de foc) şi cherestea răşinoase scurtă, grupa I-a, reali­­zîndu-se aceeaşi calitate a produ­sului finit, însă prin obţinerea unei economii anuale de 24.000 lei. Colectivul secţiei de instrumente muzicale şi-a luat angajamentul ca în 1960, să execute astfel ti­purile de instrumente muzicale încît din punct de vedere calitativ să depăşească toate instrumentele similare produse în străinătate, inca de la începutul trimestrului IV/1959, de cîrrd a fost numit şef al secţiei, Stan Vasile s-a făcut o reorganizare în secţie, îndreptîn­­du-se toate forţele asupra calităţii. Rezultatele de pînă acuma, munca plină de abnegaţie ce o desfăşoară tovarăşii Lakó Iosif, Bucin Vasile, Gherendi Gheorghe, Boianciuc Ro­man şi alţii, conduşi îndeaproape de biroul organizaţiei de bază, precum şi solicitarea instrumente­lor produse de I.F.I.L. peste hotare prezintă garanţia că se păşeşte pe drumul cel bun iar angajamentele luate vor fi cu siguranţă realizate. In acest an vor fi încadraţi în întrecerea socialistă peste 95 la sută din totalul muncitorilor. O atitudine mai combativă trebuie să ia birourile organizaţiilor de bază şi organizaţiile de sindicat faţă de utilizarea din plin a celor 480 mi­nute. Sînt încă cazuri frecvente, cînd unii angajaţi părăsesc locul de muncă trecînd de la o secţie la alta, urmărind interese perso­nale, sau ies din întreprindere pentru diverse cumpărături. Muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii I.F.I.L.-ului Reghin se angajează să-şi îndrepte toate eforturile pentru o valorificare cît mai superioară a lemnului, pentru ridicarea continuă a calităţii pro­duselor, răspunzînd astfel sarcini­lor izvorîte din documentele plena­rei din 3—5 decembrie 1959. BLAJ TRAIAN inginer ­rum­atei realizat, beneficii peste plan La tot pasul, pe faţadele clădiri­lor oraşului Gheorghieni întîlneşti firme cu inscripţia „Cooperativa de producţie meşteşugărească „La­cul roşu“ secţia ...“. Intr-adevăr, secţiile acestei cooperative împîn­­zesc tot oraşul, ba şi multe din sa­tele raionului. Dar cooperativa nu deserveşte numai pe oamenii mun­cii din oraşul şi raionul Gheor­ghieni, ci mărfurile produse aici, ajung şi la Bacău şi la Petroşani sau la Timişoara, Arad şi Oraşul Stalin. In anul trecut, meşteşugarii din Gheorghieni au obţinut succese de seama în munca lor. Dacă în tri­mestrele I şi II ale anului 1959 nu şi-au îndeplinit planul de produc­ţie, analizîndu-se de către organi­zaţia de bază şi de către conduce­re cauzele provocate de lipsa de organizare a muncii, de o aprovi­zionare cu materie primă (mai ales stofă) de culori nepotrivite şi neapreciate de populaţie şi de sorti­mente uniforme; în trimestrele lit şi IV, munca a fost mai bine orga­nizată, au fost introduse maşini noi, care au dus la o economisire a braţelor de muncă. Mai mult, în urma plenarei din iulie, muncitorii şi-au luat angajamentul de a rea­liza economii în valoare de 68.000 lei, angajament pe care l-au de­păşit, realizînd 132.000 lei. Totoda­tă, au reuşit să reducă la unele sortimente preţul de cost planifi­cat cu aproape 300 la sută. De exemplu, sacourile de catifea cord le-au realizat cu 19 lei mai ieftin decît în 1958, capoturile femei dif­­tină, cu 10 lei etc. Planul pe 1959, harnicii coope­ratori l-au realizat în proporţie de 105 la sută obţinînd beneficii peste plan în valoare de 103.000 lei. A­­cest lucru a făcut ca venitul mun­citorilor să crească în decursul anului cu încă un salar lunar. La obţinerea acestor rezultate a contribuit în primul rînd, justa organizare a muncii pe secţii şi ateliere, ţinîndu-se cont de sorti­mentele cele mai solicitate de popu­laţie. Aprovizionarea cu materii prime de calitate s-a făcut direct de la diferite întreprinderi, atunci cînd U . . M. nu a dat repartiţii satisfăcătoare. Şi introducerea ce­lor 5 maşini primite din R. P. Po­lonă au contribuit la depăşirea pla­nului şi la realizarea de beneficii peste plan. Dar mai e ceva care le-a ajutat membrilor cooperativei „La­cul roşu“ să obţină economii. Ei au folosit fiecare rămăşiţă de piele sau stofă. Astfel, din rămăşiţe care altădată nu erau folosite s-au con­fecţionat căciuli, pantaloni mici, bluze pentru femei şi alte sorti­mente care au fost vîndute la un preţ corespunzător. Munca membrilor cooperativei, calitatea acestei munci este de asemenea un factor important în realizarea de beneficii şi economii Cele două cursuri profesionale care au funcţionat în decursul anului şi la care 18 cizmari şi 25 croitori au învăţat tehnologia meseriei, au fă­cut, ca din­­punct de vedere calita­tiv să crească munca în fiecare zi Nici în anul 1960, cooperatorii de la „Lacul roşu“ nu se vor lăsa pe tînjeală. Deocamdată în lipsă de comenzi suficiente s-au deschis în satele din jur ateliere care deser­vesc populaţia sătească şi dau po­sibilitate folosirii din plin a braţe­lor de muncă ale cooperativei. De asemenea, vor să înfiinţeze încă o secţie de boiangerie şi vopsitorie chimică, în cadrul cărora vor putea fi folosite braţele de muncă rămase disponibile prin folosirea pe scară tot mai largă a maşinilor. ^ Cum se mai poate economisi lemnul Gospodărirea lemnului In telecomunicaţii Problema reducerii consumului specific dezbătută şi în plenara din 3—5 decembrie 1959 ne deter­mină să analizăm felul în care am gospodărit materialul lemnos ce se consumă în reţelele de telecomu­nicaţii (telegraf, telefon, radiofi­­care). După cum se ştie stâlpul plantat în pămînt, putrezeşte mai repede la suprafaţa pămîntului, ceea ce determină scoaterea lui din func­ţiune, deşi în rest păstrează carac­teristicile necesare. Prin consoli­darea cu adause (o treime de strlp confecţionat din stâlpi scoşi din lu­crări), durata de serviciu a stîlpu­­lui se poate prelungi. Normele de consum permiteau înlocuirea stîlpilor cu mai multă uşurinţă. In urma chemării lansate de cele 8 întreprinderi pentru rea­lizarea de cât mai multe economii, întărită de plenara C.C. al P.M.R. din iulie 1959, înlocuirea stîlpilor s-a făcut numai în cazuri strict ne­cesare. Astfel, în decursul anului 1959, au fost consolidaţi prin adause, cu 394 stîlpi mai mult decît în anul 1958, ceea ce reprezintă o econo­mie de masă lemnoasă de cca. 6,5 vagoane. De multe ori ni s-au cerut să executăm lucrări de radioficare din contribuţia voluntară a cetă­ţenilor, oferindu-ne stîlpi de brad alb. Se ştie că stîlpul de brad alb îngropat în pămînt durează cca. 3 ani pe cînd acelaşi stîlp impreg­nat cu creozot, durează peste 25 ani. Deci este limpede de ce cu toată insistenţa cetăţenilor nu pu­tem fi de acord cu o asemenea ofertă. In acest sens sfaturile populare care, din pădurile proprii au la dispoziţie masă lemnoasă, să nu se gîndească numai la interesele imediate ci să privească problema lemnului în lumina plenarei din decembrie 1959. O altă acţiune pozitivă a lucră­torilor din telecomunicaţii a fost şi aceea de la Turia, unde a fost preluată o linie de stîlpi de brad alb, care a fost neutilizată, întru­­cît degradarea liniei era inevita­bilă, aceasta a fost consolidată şi folosită pentru radioficarea a 60 de locuinţe. Pe lingă aceste rezultate pozi­tive mai avem multe de făcut, pentru a fi mulţumiţi O lipsă im­portantă este aceea a necolaborării în suficientă măsură cu celelalte întreprinderi pentru a valorifica stîlpi rezultaţi din re­paraţiile ca­pitale. Astfel, dispunem de mari cantităţi de stîlpi vechi care prin transformare în adause depăşesc necesităţile noastre şi care ar pu­tea fi folosiţi de către alte între­prinderi, ca lemne de construcţie. Harnicii noştri lucrători din te­lecomunicaţii vor depune şi în viitor­ eforturi pentru a gospodări cît mai bine lemnul, prin utilizarea la maximum a adausurilor, prin folosirea stîlpilor necorespunză­tori în linii puternic solicitate, la linii foarte uşor încărcate, convinşi fiind că economiile realizate vor contribui la îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai, fapt dovedit din plin de către plenara C.C. al P.M.R. din iulie 1959. ALECU NICOLAE inginer șef la Dir. Reg. P.T.T.R. Din viaţa şi munca m£n deBriSoi­ din Minerul Mihály Francisc şi ajutorul său Tokos Árpád, împreună cu întreaga brigadă a IV-a îşi c­lăresc zilnic planul cu 6—7 la sută. In foto, cei doi forează în vederea puşcăturii. Echipa de reparaţii compusă din minerii Nyikó Andrei şi Polgár Ştefan, discută cu maistrul miner Györke Ludovic, despre repara­țiile ce trebuie executate.

Next