Steaua Roşie, martie 1960 (Anul 9, nr. 786-794)
1960-03-02 / nr. 786
Toate gospodăriile agricole de stat la nivelul celor fruntaşe Directivele Congresului al ll-lea al Partidului Muncitoresc Român au trasat sarcini de mare răspundere gospodăriilor agricole de stat, pentru ca ele să devină mari producătoare de cereale-marfă, producătoare de carne, lapte, animale de prăsilă, de material săditor, horti-viticol şi de seminţe selecţionate. Sprijinite de partidul şi statul nostru, gospodăriile agricole de stat ocupă un loc de mare importanţă în asigurarea fondului central al statului. Ele s-au afirmat ca centre puternice ale agriculturii socialiste la sate, ilustrind in mare măsură superioritatea agriculturii socialiste mecanizate şi a aplicării metodelor agrotehnice ştiinţifice. După cum s-a mai scris, în ziua de 24 februarie a.c., din iniţiativa comitetului regional de partid a avut loc la Tg. Mureş o consfătuire in cadrul căreia s-a analizat activitatea gospodăriilor agricole de stat din regiunea noastră pe anul 1959. Scoţînd la iveală realizările de seamă precum şi lipsurile ce mai persistă incă, consfătuirea a stabilit că gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră au toate condiţiile pentru realizarea de beneficii cit mai mari, şi că toate gospodăriile agricole de stat trebuie ridicate la nivelul celor fruntaşe. Să producem mai mult şi mai ieftin An de an gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră s-au dezvoltat şi s-au întărit. A crescut suprafaţa agricolă deţinută de ele, a crescut producţia la hectar. In anul 1959, bunăoară, suprafaţa agricolă a gospodăriilor agricole de stat a crescut cu 51 la sută. Suprafaţa arabilă a crescut cu 63 la sută, fîneţele cu 32 la sută, păşunile cu 40 la sută, livezile cu 24 la sută, suprafaţa ocupată cu vii cu 3 la sută etc. In anul 1959 gospodăriile agricole de stat au obţinut o producţie medie la hectar de 2.037 kg la grîul de toamnă, de 2.464 kg la secara de toamnă, de 2.448 kg la orzul de toamnă etc. Gospodăria agricolă de stat din Catalina a realizat o producţie medie la hectar de 2610 kg la grîu, 2670 kg la secară şi 16 700 kg la legume. Producţii mari au obţinut şi alte gospodării. Insă faţă de condiţiile ce le-au fost create, unele gospodării au obţinut producţii mult sub posibilităţi. Faptul că unele gospodării agricole de stat nu obţin producţii mulţumitoare nu este întîmplător. Inginerii şi tehnicienii lor, neglijează aplicarea agrotehnicii avansate în lucrarea pămîntului. Aşa se intîmplă de pildă, la G.A.S. Vîrghiş, unde ani de-a rîndul grîul se însămînţează după grîu. Este neglijată aici şi executarea arăturilor adînci de toamnă. Desigur culturile prăşitoare necesită aplicarea unei agrotehnici mai avansate decît culturile păioase. Tocmai datorită neaplicării metodelor corespunzătoare producţiile obţinute la culturile prăşitoare sunt mult sub posibilităţile reale. G.A.S. Catalina, de exemplu, situată în aşa zisa ţară a cartofilor a realizat în 1959 o producţie relativ slabă la cartofi. Producţia redusă se datoreşte faptului că nu s-au executat lucrările de întreţinere corespunzătoare şi nici nu s-a luptat pentru combaterea dăunătorilor. Gospodăria agricolă de stat din Band a obţinut în 1959 o producţie medie de 2.040 kg porumb la hectar. La Band însă există posibilitatea pentru obţinerea de producţii mult mai mari. Dacă consiliul gospodăriei acorda mai mare atenţie lucrărilor de întreţinere, dacă cele 180 ha cu porumb se prăşeau de cel puţin 3 ori, se putea obţine uşor o producţie medie de3.000 kg porumb la hectar. Aceasta înseamnă că gospodăria putea obţine în plus 175 tone de porumb. Cauza obţinerii unei producţii sub posibilităţi este şi densitatea mică de plante la hectar. Aici, la Band, s-au asigurat la porumb numai 17.000 plante la hectar, adică numai jumătate din cantitatea necesară. In unele gospodării agricole de stat, lucrările de întreţinere a culturilor s-au efectuat cu întîrziere ceea ce a dus, în primul rînd, la obţinerea de producţii mici şi în al doilea rînd, la depăşirea cheltuielilor de producţie. Prăşitul, bunăoară, făcîndu-se cu întîrziere a necesitat mai multe braţe de muncă, mai multe cheltuieli. Iată deci din ce cauză unele gospodării agricole de stat au depăşit limitele de cheltuieli la majoritatea produselor. Unii conducători de G.A.S. caută să justifice depăşirea limitelor de cheltuieli pe seama nerealizării producţiei planificate. Cu ce se justifică atunci depăşirea limitei de cheltuieli nu numai pe unitate de produs dar şi pe hectar? Desigur o cauză a depăşirii cheltuielilor este executarea lucrărilor agricole manual, neglijînduse mecanizarea. Analizîndu-se felul cum au fost folosite mijloacele mecanizate la lucrările de întreţinere a culturilor, rezultă că prăşitul mecanic s-a executat numai pe 3.456 ha, adică numai pe 63 la sută din suprafaţă. In asemenea condiţii nu e întîmplător faptul că gospodăria agricolă de stat din Sîncrai a depăşit preţul de cost la porumb boabe cu 858 lei/tonă, G.A.S. Band cu 490 lei/tonă, iar G.A.S. Vîrghiş cu 938 lei/tonă etc. La porumbul pentru siloz de asemeni cheltuielile au fost prea mari. In timp ce G.A.S. Lăzarea, de pildă, obţine tona de grîu-secară la un preţ de cost mai mic cu 330 lei decît cel planificat, G.A.S. Sîngeorgiu depăşeşte preţul de cost cu 246 lei/tonă. Acest fapt demonstrează fără putinţă de tăgadă că gospodăriile agricole de stat pot şi trebuie să producă cît mai mult şi cît mai ieftin. In această direcţie însă este necesară mai multă preocupare din partea organizaţiilor de bază şi a consiliilor gospodăriilor agricole de stat. In primul rînd, gospodăriile agricole de stat trebuie să constituie exemple în privinţa aplicării agrotehnicii ştiinţifice în lucrarea pămîntului. Atît arăturile, însămînţările cît şi lucrările de întreţinere a culturilor să fie executate în timpii optimi recomandaţi de agrotehnică. Densitatea plantelor la hectar să fie, de asemeni, cea indicată. O mare atenţie trebuie acordată extinderii mecanizării la toate lucrările agricole. Anul acesta gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră vor dezvolta mult faţă de anul trecut cultura porumbului pentru siloz, ajungîndu-se la 2.164 ha. Porumbul pentru siloz trebuie cultivat la fel ca şi cel pentru boabe. Deosebirea este însă că porumbul siloz se recoltează în faza lapte-ceară. In felul acesta, gospodăriile agricole de stat vor obţine producţii tot mai sporite şi tot mai ieftine. Realizari si sarcini noi In lupta pentru mai multă carne si lapte Realizări de seamă înregistrează gospodăriile agricole de stat în dezvoltarea sectorului zootehnic. In anul 1959 bunăoară, efectivul de bovine al gospodăriilor a crescut cu 1.148 capete, din care 621 vaci, cu 6.923 capete ovine etc. Prevederile planului de creştere în greutate la bovine s-au depăşit în 1959 cu 9 la sută, consumîndu-se, 9,3 unităţi nutritive pentru un kilogram de creştere în greutate. La porcine pînă la 30 de kg de asemeni sporul zilnic de creştere în greutate a fost depăşit cu 12 grame, cu un consum mai mic cu 0,3 unităţi nutritive decît cel planificat. La această categorie s-a înregistrat o depăşire de spor de 41.973 kg şi o economie de 144.697 unităţi nutritive. La porcine în general depăşirea sporului de creştere în greutate se cifrează la 31.525 kg, cu o economie de 51.156 unităţi nutritive. In anul 1959 gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră pe lîngă cele 595 tone grîu-secară, 537 tone legume, 8 vagoane de vin etc., livrate peste plan, au mai dat peste prevederile planului cu 18 la sută mai mult lapte pentru I.C.I.L. şi cu 10 la sută mai multă carne pentru Ministerul Industriei Bunurilor de Consum. Densitatea animalelor la suta de hectare este însă mai mică decît cea indicată de conferinţa regională de partid. In anul 1959 de exemplu, în timp ce suprafaţa agricolă a gospodăriilor de stat a crescut cu peste 50 la sută, efectivul de bovine a crescut numai cu 32,5 la sută. In ce priveşte producţia animală aceasta nu este încă mulţumitoare La laptele de vacă bunăoară, producţia medie pe cap de vacă furajată obţinută în anul 1959 este mai mică cu 67 litri decît cea din 1958. Şi acest lucru nu este întîmplător. In timp ce în 1958 s-a asigurat cîte 7,3 tone nutreţ însilozat pe cap de vacă, în 1959 s-au asigurat numai 6,7 tone. Iată deci cauza principală a producţiei scăzute. De asemeni, producţia scăzută se datoreşte faptului că în unele gospodării furajarea s-a făcut unilateral, raţiile nu s-au întocmit pe baza normativelor, nu s-a respectat programul de grajd etc. Toate acestea au făcut ca unele gospodării să obţină producţii de lapte sub posibilităţi. In timp ce la G.A.S. Reghin s-a obţinut o producţie medie pe cap de vacă furajată de 3.080 litri lapte, la G.A.S. Vîrghiş s-au realizat numai 1.920 litri. Planul de lapte a fost realizat numai în proporţie de 87 la sută şi de gospodăriile de stat din Ozun, Band şi Filiaş. Unele gspodării agricole de stat au căutat, după cum spune proverbul „să-şi fure căciula“. Aşa de pildă, deşi pentru anul 1959 au avut asigurat în medie cîte 6,7 tone nutreţ însilozat pe cap de vacă, aceasta a fost de slabă calitate. Recoltarea porumbului de siloz în 1958 s-a făcut cînd acesta nu mai avea valoare nutritivă mare, avînd tulpinele şi frunzele uscate. Realizările obţinute de multe gospodării agricole de stat din regiunea noastră în cursul anului 1959 demonstrează că toate gospodăriile de stat pot deveni mari producătoare de cereale, de carne şi lapte, unităţi rentabile. Gospodăria agricolă de stat din Reghin a încheiat anul 1959 cu un beneficiu de 505.000 lei, cea din Catalina a obţinut 365.000 lei, G.A.S. Ozun 301.000 lei, Filitelnic 263.000 lei, Batoş 221.000 lei, Lăzarea 75.000 lei, iar Gorneşti 17.000 lei. Este de datoria organizaţiilor de partid şi a consiliilor gospodăriilor de stat să ridice toate gospodăriile la nivelul celor fruntașe, pentru ca anul 1960 să aducă fiecărei gospodării de stat din regiunea noastră beneficii cît mai mari. gy›pterana radie›| Perspective măreţe Anul acesta am umblat prin multe gospodării agricole colective. Peste tot am aflat că în acest an colectiviştii sunt hotărîţi să sporească veniturile băneşti, să crească mai multe animale, să obţină recolte cît mai bogate. Acest lucru dovedeşte că membrii gospodăriilor colective luptă cu elan pentru înfăptuirea sarcinilor indicate de partidul nostru. Colectiviştii din Acăţari, raionul Tg. Mureş, bunăoară, anul acesta vor face un mare salt în dezvoltarea gospodăriei. Acest lucru este oglindit de planul de producţie şi de planul de venituri și cheltuieli aprobate de adunarea generală. Pînă acum eforturile colectiviştilor de aici au fost îndreptate mai mult înspre cultura plantelor. In schimb au fost neglijate ramurile anexe, care de altfel constituie izvoare nesecate de venituri pentru gospodăriile colective. Anul trecut de pildă, din cei 611.000 lei realizaţi de gospodărie, numai 55.000 lei provin din creşterea animalelor. Cu îndrumarea organizaţiei de bază, consiliul de conducere a analizat temeinic posibilităţile de dezvoltare a gospodăriei. Colectiviştii au ajuns la concluzia că într-adevăr dacă vor să facă un salt înainte în dezvoltare gospodăriei este necesar să pună pe primul loc creşterea animalelor. Şi aceasta în primul rînd, pentru că animalele aduc venituri mari şi în al doilea rînd, asigură gunoiul de grajd necesar, fără de care nu este posibilă obţinerea de recolte sporite. Colectiviştii din Acăţari au prevăzut ca în acest an veniturile băneşti realizate de gospodărie să atingă suma de 952.000 lei. Din această sumă, 204.600 Iei ar proveni din sectorul zootehnic. In acest sens vor spori simţitor ---------------------------—i numărul de animale. Numărul bovinelor de pildă, va creşte de la 114 la 238, din care 107 vaci de lapte. Va spori simţitor şi numărul de porci. Anul acesta gospodăria va ingrăşa 50 de porci pină la greutatea de 100 kg, pe care îi va valorifica pe bază de contract. Gospodăria va creşte şi 3.000 de păsări. Creşterea numărului de animale impune şi construirea de grajduri. Anul acesta colectiviştii vor construi două grajduri noi, unul pentru 100 capete de porci şi unul pentru 100 capete tineret bovin. Materialul necesar construcţiei este deja asigurat, mare parte din resurse locale. Pentru asigurarea furajelor necesare şi de bună calitate colectiviştii de aici cultivă anul acesta 15 ha cu porumb pentru siloz. Nutreţul însilozat va constitui furajul de bază în hrana animalelor. O mare atenţie se acordă nu numai creşterii animalelor ci şi culturii plantelor. Sporirea producţiei la hectar constituie o preocupare de seamă a colectiviştilor. Prin buna pregătire a terenului şi aplicarea metodelor agrotehnice înaintate colectiviştii s-au angajat să obţină pe cele 45 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr o producţie medie la hectar de 30.000 kg. Un mare aport la dezvoltarea gospodăriei sunt hotărîţi să aducă tinerii. Utemiştii de aici s-au angajat să efectueze muncă voluntară la construcţii în valoare de 5.000 lei, să însilozeze 10 vagoane nutreţ şi să cultive tot prin muncă voluntară 5 ha cu porumb siloz. In ce priveşte producţia, echipa de tineret s-a angajat să obţină la sfecla de zahăr o producţie cu 10 la sută mai mare decit celelalte echipe din gospodărie. - -----------------------------DOMAHIDI GY. Să punem baze trainice recoltei din acest an Filele calendarului indică apropierea zilelor de primăvară. Ţăranilor muncitori din toate sectoarele de activitate în primăvara acestui an le revin sarcini măreţe. Conferinţa regională de partid, în baza posibilităţilor reale ale regiunii noastre a recomandat lucrătorilor de pe ogoare de a obţine în medie la hectar în anul acesta cîte 2.000 kg grîu, 2.100 kg secară, 2.700 kg orz de toamnă, 2.300 kg porumb boabe, 25.000 kgsfeclă de zahăr, cel puţin 22.000 kg cartofi etc. Or, aceste producţii vor fi obţinute numai atunci dacă toate lucrările de pregătire a solului, de însămînţare, întreţinere etc., vor fi făcute la timp şi în cele mai bune codiţiuni. Pentru a transpune în fapte cele arătate mai sus, comitetul executiv al sfatului popular regional a indicat unele măsuri, ca selecţionarea seminţelor, precum şi trimiterea seminţelor spre analiză laboratorului regional de controlul seminţelor. Această operaţie urma să fie terminată încă în cursul lunii februarie a. c. Deşi sîntem în luna martie, mai sînt totuşi multe G.A.C.-uri şi întovărăşiri în raioanele Cristuru Secuiesc, Odorhei şi Reghin care încă nu au trimis seminţele pentru probă. Intrucît îngrăşarea solului cu gunoi de grajd asigură importante sporuri de recoltă, s-a prevăzut ca pe o suprafaţă de peste 50.000 ha să fie transportate îngrăşăminte naturale, pe alte 25.000 ha să fie aplicate îngrăşăminte artificiale şi să fie folosite peste 28.000 doze îngrăşăminte bacteriene. Pe lîngă aceste măsuri o mare atenţie trebuie acordată şi aprovizionării din timp a cooperativelor cu prafurile necesare tratării seminţelor ce vor fi folosite în această primăvară. O măsură care, de asemenea, trebuie neapărat respectată este de a nu folosi la însămînţare decît numai sămînţă selecţionată, de soi, analizată de laboratorul regional de controlul seminţelor. Seminţele necorespunzătoare vor trebui să fie schimbate neapărat, intr-un timp scurt prin bazele de recepţie, care dispun de seminţe corespunzătoare. O sarcină imediată a lucrătorilor de pe ogoare, a inginerilor şi tehnicienilor este de a verifica terenurile însămînţate din toamnă, pentru a vedea dacă nu bălteşte apa pe semănături, şi a lua măsuri de scurgere a apei acolo unde e cazul. Procurarea îngrăşămintelor artificiale necesare pentru stimularea cerealelor slab ieşite din iarnă, pregătirea seminţelor ce vor fi folosite la însămînţările din prima urgenţă ca : orz, ovăz, mazăre, sfeclă de zahăr şi altele sunt deasemeni sarcini de mare importanţă. Se recomandă la însămînţatul sfeclei de zahăr şi plantatul cartofilor, folosirea gromerulelor şi tuberculilor în prealabil farovizaţi, şi aceasta pe o suprafaţă de aproape 3.000 ha. Plenara C.C. al P.M.R. din decembrie anul trecut, a scos la iveală uriaşele avantaje ale porumbului de siloz. De aceea, gospodăriile agricole colective, în special, vor trebui să rezerve acestei culturi 25 la sută din întreaga suprafaţă cultivată cu porumb. O sarcină importantă este şi aceea de a extinde suprafeţele cultivate cu legume şi zarzavaturi. Or, pregătirile necesare în vederea procurării materialului săditor nu se desfăşoară tocmai aşa cum ar trebui. Din cele peste 120.000 mp răsadniţe calde, sunt prea puţine puse la punct. Spre deosebire de alţi ani, în primăvara acestui an vor fi plantaţi peste 250.000 pomi fructiferi în masiv, în mare parte în terenuri neproductive. Pentru procurarea la timp a materialului săditor e necesar ca sfaturile populare raionale şi comunale, la fel ca şi gospodăriile colective să ia din timp măsuri pentru a încheia contracte cu pepinierele. O dată ce timpul va permite să fie săpate gropile unde pomii vor fi plantaţi, avîndu-se grijă ca pămîntul să fie aşezat de o parte şi alta a gropii, aşa cum s-a învăţat la cursurile agrotehnice. In buna desfăşurare a lucrărilor agricole de primăvară un rol de seamă îl au organele şi organizaţiile de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare care trebuie să organizeze în aşa fel campania de primăvară ca toate lucrările să se desfăşoare la timp şi în celemaibune condiţiuni.