Steaua Roşie, aprilie 1960 (Anul 9, nr. 795-803)

1960-04-02 / nr. 795

Iniţiatorii mişcării de inovaţii de la I.I.S. Encsel Mauriciu Aceşti tineri fac parte din iniţiatorii mişcării de inovaţii de la I.I.S. „Encsel Mauriciu“ din Tg. Mureş, mişcare care s-a ex­tins in întreaga ţară. De la stî­nga la dreapta: Bokor Iosif (10 inovaţii propuse, 6 aplicate) ;Ciobanu Nicolae (23 inovaţii propuse, 10 aplicate); Petrişor Octavian (3 inovaţii propuse, 1 aplicată); Kopandi loan (10 inovaţii propuse, 4 aplicate); Branici Ludovic (3 inovaţii propuse, 2 aplicate). Din anul 1957 şi pînă la sfîrşitul anului 1959 economiile făcute pe baza inovaţiilor „tinerilor inovatori“ se apropie de 600 000 lei. Citiţi în pagina 4-a, materi­alele publicate la rubrica : „Ino­vatorii — oameni ai progresului“. 300 garnituri de mobilă peste plan Colectivul fabricii de mobilă „23 August“ din Tg. Mureş şi-a realizat cu cinste planul pe tri­mestrul I. In cursul trimestrului, s-au produs peste plan aproape 300 garnituri de mobilă. In lupta pentru realizarea înain­te de termen a planului de produc­ţie trimestrial, s-au evidenţiat : Barabás Klára, Novák Domokos, Kovács Jenő şi Veres Iosif, care şi-au depăşit cu regularitate nor­mele, avînd grijă deosebită pentru calitatea mobilei. Incepînd cu data de 25 martie, muncitorii de aici dau produse în contul celui de-al doilea trimestru. Să dăm patriei cît mai multe metale ŞI MUNCITORII FORESTIERI SPRIJINĂ PE OŢELARI Mulţi tineri muncitori ca Boţoc Ioan, Rákosi Zsigmond, Pozsonyi Gábor, Kelter Alexandru, Vultur Zenovia, Cenger Mircea, Ősz Mag­da şi alţii din cadrul Combinatului de industrializare a lemnului din Reghin se străduiesc ca pe lingă realizarea şi depăşirea planului de producţie, să strîngă cît mai mult fier vechi, pentru a-i trimite fraţilor lor de muncă, oţelari. In ultima vreme ei au strîns 23.490 kg fier vechi. Utemiştii de aici sînt hotărîţi să continue co­lectarea fierului vechi. SIMON ERNEST LA BREAZA Pionierii şi elevii de la Şcoala de 7 ani din Breaza, raionul Re­ghin, în zilele trecute au colectat 1.850 kg fier vechi, 100 kg sticlă spartă, 100 kg resturi de textile şi peste 100 kg maculatură. In această muncă patriotică s-au evidenţiat pionierii şi elevii din clasa IV A şi clasa VII B care au adunat cele mai mari cantităţi de fier vechi şi alte deşeuri. LA FILEA Şi aici, pionierii şi alţi elevi au adunat în cîteva zile 650 kg fier vechi, 60 bucăţi sticle de cîte 1 litru şi 18 kg maculatură. In mod deosebit s-a evidenţiat pionierul Vodă Ioan, care în loc de 45 kg fier vechi la cît s-a angajat, a colectat 60 kg. Pionierii de aici s-au angajat să strîngă tot fierul vechi aflat în satul lor. ANGHELINA VASILE corespondent SUSŢINEM „PROCESUL“ Pe lingă preocupările noastre zilnice, în timpul liber, nouă co­lectiviştilor ne place să ascultăm programele emise de studiourile de radio, să citim ziare şi cărţi. Am rămas surprinşi cînd zilele trecute în ziarul „Steaua roşie“ am descoperit o nouă rubrică şi anu­me „Procesul metrilor pătraţi“. Am citit şi recitit articolul, şi apoi, ne-am gîndit şi la gospodăria noastră. Oare noi folosim cu pri­cepere toţi metrii patra­ţi? Oare nu avem şi noi pe ici pe colo metri patraţi de pămînt nefolosiţi? Lu­­înd creionul şi hîrtia am început să schiţez hotarul gospodăriei noastre colective. Privirile mi s-au oprit asupra fîneţelor ce se întind pe şesul de la „Lazuri “ şi „Rîtul mare“. Pe aceste terenuri sînt pî­­raie înierbate care atunci cînd plouă se umplu cu apă. Acestea nefiînd adîncite, s-au înămolit, iar apa a cuprins tot mai mult teren, făcîndu-l neproductiv. Dacă noi colectiviştii am adunet aceste pîra­­ie, am tăia coturile, am cîştiga cel puţin un hectar teren de pe care am putea obţine cel puţin 4.000 kg fîn de calitate. M-am uitat pe schiţa din faţa mea. Privirile mi-au fost atrase de locul unde avem depozitate paiele şi acestea se întind pe o suprafaţă prea mare. Şi din această supra­faţă am putea să cultivăm cel pu­ţin 0,50 ha pămînt. In anul acesta de pildă, am putea cultiva pe el porumb furajer, iar în anii urmă­tori sfeclă de zahăr sau porumb. Terenul fiind bun am putea obţi­ne cel puţin 20.000 kg sfeclă de zahăr sau 3.000 kg porumb. Nu departe de arie se află o ve­che albie a unui braţ al Mureşu­lui. Aceasta se întinde pe o supra­faţă de peste 0,50 ha care nu am folosit-o. Această suprafaţă se poate folosi cu succes pentru cul­tura legumelor, care ne-ar aduce un venit anual de cel puţin 7.000 lei. M-am oprit la aceste două hec­tare identificate care însumează 20.000 m­p, deci mult mai mult de­­cît „metru patrat“ care a intentat procesul tuturor acelora care lasă nelucrate terenurile, care lucrate ar aduce venituri însemnate gos­podăriei colective. Desigur că dacă am analiza mai amănunţit situaţia, am găsi şi în alte părţi de hotar încă mulţi metri patraţi de pămînt nefolosiţi. Noi colectiviştii din Nazna sun­tem­ hotărîţi să susţinem „procesul metrilor patraţi“ şi vom porni o luptă hotărîtă pentru a reda cir­cuitului agricol fiecare metru pa­trat de pămînt nefolosit. ORZA CRĂCIUN, Preşedintele G.A.C. „Horia, Cloşca şi Crişan“ din satul Nazna, raionul Tg. Mureş Colectiviştii şi întovărăşiţii de pe cuprinsul raionului Sf. Gheor­­ghe acordă o mare importanţă lucrărilor de hidroamelioraţii. In cursul lunii trecute atemiştii şi ceilalţi tineri de la principalele întreprinderi din oraşul Sf. Gheor­­ghe au participat în mod volun­tar la amenajarea văii Arcuşului şi a canalului Semeria, săpînd peste 3.000 m­c pămînt. In altă parte a raionului, la Biborţeni, tineri şi vîrstnici, membri ai gospodăriei colective şi ai întovărăşirii din localitate au lucrat în mod voluntar la a­­menajarea văii pîrîului Baraolt. In total, prin lucrările executate ei au scos peste 5.000 m c pămînt. Asemenea lucrări au fost exe­cutate şi la Băţanii Mari, unde întovărăşiţii au participat în nu­măr mare la amenajarea pîrîului ce trece prin hotarul lor, săpînd într-un timp scurt peste 2.000 m c pămînt. O O Li­crăitî de hid ■•c» antrax !»■•air ■ . PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!­teaua roşie ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE _ Anul IX. Nr. 795. Sîmbătă, 2 aprilie 1960.­­ 6 pagini — 20 bani Au terminat semănatul sfeclei de zahăr Folosind timpul favorabil, în decurs de o săptămînă colecti­viştii din satul Nazna, raionul Tg. Mureş, au terminat însămînţatul sfeclei de zahăr. Această plantă este cultivată de colectiviştii din Nazna pe o suprafaţă de 40 ha pămînt. Cele 40 ha destinate cultivării sfeclei de zahăr au fost­­însămîn­­ţate atît cu maşinile S.M.T. Tg. Mureş cît şi cu atelajele gospodă­riei. C­e4­fauéfiat£ ACUZA Cum se pot ciştiga centimetrii Am urmărit în ziarul „Steaua roşie" la rubrica „Centimetrul acuză“, învinuirile ce se aduc lucră­torilor de pădure pentru materialul lemnos care ră­­mîne încă nevalorificat, pentru cel care încă se mai pierde fără rost în pădure şi pe parcurs. Intrucît şi în parchetul nostru, de pe Valea Tireului, din cadrul I. F. Reghin, la anumite locuri de muncă se mai pierde material lemnos, ne-am gîndit să răspundem şi noi la acuzaţiile centime­trului. Acum cîteva zile, în parchet, trei pari de vie, cu o labdă de celuloză stăteau la sfat şi se plingeau pentru că muncitorul Szász Francisc i-a uitat acolo, i-a lăsat să putrezească, deşi sunt atît de necesari, unii pentru vii, iar alţii pentru celuloză. Intr-un alt loc de muncă, trei cioate robuste, nemulţumite de vitregia cu care au fost tăiate mai sus ca de obicei, de munci­torii fasonatori Farcaş Nicolae şi Dan Ioan, au spus — iată cum în trupul nostru alb şi puternic rămîn zeci de centimetri care vor putrezi aici şi se vor acoperi de muşchi! Mai jos, la rampa de încărcare, unde materialul se aşea­ză pe vagon, am văzut cum la un buşten, care ajunsese la va­­coanţa vagonului, un muncitor nervos ia toporul şi fără milă îl împlîntă în buştean, făcînd o tăietură de 5—10 cm lungime şi încă pe atîta în adîncime. Această iapă (tăietură), execu­tată din neglijenţă, a adus numai la acest buştean o pierdere de 24 cm. c. material lemnos ce s-a împrăştiat pe jos în aşchii, în loc să se fi făcut din el o ladă pentru fructe, ori una pen­tru ceai! Ţinînd seama de numărul de peste 17.000 de arbori ce se vor doborî în parchetul Tireu, dacă vom respecta regulile de exploatare întocmai şi cerinţele micului centimetru, şi vom reuşi să tăiem numai cu 3 cm mai jos fiecare arbore, vom cîş­tiga 72 m­c lemn de lucru mai mult faţă de cel pus în valoare. Din acest material s-ar putea face aproape 509 buc. traverse C­F.R , s­au 47 m.c. cherestea răşinoase. Faţă de această risipă noi din exploatări nu putem fi indiferenţi. Iată deci că centimetrul are dreptate şi trebuie să acor­dăm atenţie acuzaţiilor lui. In noul parchet ce se va exploata, muncitorii din parchetul nostru răspund acuzaţiilor făcute de centimetru prin angajamentul de a tăia mai jos cioatele d­e 3 cm iar vîrfurile de răşinoase să se utilizeze la maximum pen­tru pari de vie, tutori pentru legume și alte produse POP­A IOAN, maistru de exploatare la parchetul Tireu, I.F. Reghin. -------------------------------e­n _________ Concursul nostru Oameni ai zilelor noastre Colectivul redacţiei ziarului „Steaua roşie“, studiind pro­punerile făcute de mulţi corespondenţi voluntari ai ziarului, a hotărît ca începînd de la 1 aprilie şi pînă la 23 August 1960 să organizeze un concurs cu tema: „OAMENI AI ZILELOR NOAS­TRE“. La acest concurs pot participa şi sunt solicitaţi să parti­cipe toţi corespondenţii voluntari, precum şi alţi cititori ai ziarului. In cadrul concursului se pot scrie materiale privind AC­TIVITATEA UNOR COLECTIVE DE MUNCĂ CARE AU REU­ŞIT SA SE RIDICE LA LOC DE FRUNTE IN CADRUL ÎN­TREPRINDERII, GOSPODĂRIEI AGRICOLE DE STAT SAU COLECTIVE, IN FRUNTEA MUNCILOR IN ÎNTOVĂRĂŞIRE SAU IN DIFERITE ACŢIUNI DE FOLOS OBŞTESC. In afară de rezultatele în muncă obţinute de aceste colective, în mate­rialele pentru concurs se cere să se arate concret factorii care au contribuit la obţinerea rezultatelor respective. CUM ESTE ORGANIZATĂ MUNCA IN BRIGADA SAU ECHIPA RES­PECTIVĂ, CARE ESTE COLABORAREA DINTRE MEMBRII EI, CE METODE DE MUNCĂ FOLOSESC ŞI CE CARACTE­RIZEAZĂ ACTIVITATEA COLECTIVULUI RESPECTIV FAŢĂ DE CELELALTE. Se pot scrie materiale interesante şi educative chiar despre OAMENII ÎNAINTAŢI AI ZILELOR NOASTRE, DES­PRE ATITUDINEA LOR FAŢĂ DE MUNCĂ ŞI SOCIETATE. In fiecare unitate industrială, în transporturi, comerţ şi agri­cultură, se găsesc numeroşi comunişti care militează activ pen­tru binele şi fericirea poporului, deputaţi care s-au dovedit buni gospodari şi slujitori pricepuţi ai intereselor oamenilor muncii; utemişti plini de elan şi iniţiativă în lupta pentru construirea socialismului, fruntaşi în producţie; inovatori şi inventatori; cadre din învăţămînt şi cultură şi mulţi alţii care se străduiesc cu elan să aplice în practică politica partidului şi statului nostru, obţinind succese deosebite. In aceste materiale să nu se scoată în evidenţă numai datele biografice ale persoanei despre care se scrie, CI METODELE DE MUNCĂ CONCRETE PE CARE LE FOLOSEŞTE, DE CE ESTE FRUNTAŞ, CUM A MUNCIT ŞI DE CE ESTE STIMAT ŞI PREŢUIT DE OAMENI. SĂ SE SCRIE DESPRE CALITĂŢILE MORALE ALE OAMENILOR. Iată deci, posibilităţile de participare la acest concurs sunt din cele mai variate, pentru fiecare corespondent şi cititor care doreşte să ia parte la el. Cîştigătorilor concursului li se vor acorda următoarele premii : — Premiul I — un aparat de fotografiat — Premiul II — un ceas de mină — Premiul III — un complet — stilou şi creion — 10 menţiuni în cărţi în valoare totală de 500 lei. Participanţii sunt rugaţi să menţioneze în partea dreaptă, sus, a scrisorilor trimise pentru concurs : „PENTRU CONCURS“. ------------------------------ - - ----------------------------­ Sporesc efectivul de animale Pentru a avea un număr mare de animale la 100 ha teren agri­col, gospodăriile agricole colective de pe cuprinsul raionului Sf. Gheorghe au hotărît ca în anul acesta să cumpere vaci cu lapte și juninci gestante. Acestea vor fi cumpărate atît din fonduri acor­date de stat sub formă de împru­mut cît și din fondurile proprii ale G.A.C -urilor. In total statul a acordat G.A.C.-urilor din raionul Sf. Gheor­ghe în vederea cumpărării de ani­male peste 4.200.000 lei. Intr-un timp scurt colectiviștii din acest raion au cumpărat:656 taurine si 1.212 oi. Colectiviştii din Valea Crişului au cumpărat 61 vaci, 112 oi, cei din ilieni 53 vaci şi juninci; cei din Chilieni 42 vaci; Calnic 39 vaci; Moacşa 53 vaci etc. In cursul anului acesta colecti­viştii din raionul Sf. Gheorghe vor cumpăra­­­peste 2.350 taurine.

Next