Steaua Roşie, iunie 1960 (Anul 9, nr. 812-821)

1960-06-01 / nr. 812

^ PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID SI AL SFATULUI POPULAR Anul IX. Nr. 812. Miercuri, 1 iunie 1960. 6 pagini 20 bani CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE ENERGIE ELECTRICA (Conform proiectului de Directive) . Veşti de pe şantierul de prefabricate La întreprinderea de prefabri­cate pentru construcţii din Un­­gheni, raionul Tg. Mureş, între­cerea socialistă în cinstea Con­gresului partidului a luat un pu­ternic avînt. Fiecare muncitor şi tehnician de aici se străduieşte să-şi realizeze înainte de termen angajamentele luate în cinstea marelui eveniment diin viaţa partidului şi a poporului nostru muncitor. Munca lor însufleţită nu întîr­­zie să-şi arate roadele. Colecti­vul din Ungheni a reuşit să producă pină în prezent îrn cin­stea Congresului, peste preve­derile planului 217 m­c prefabri­cate, a căror valoare depăşeşte 229.000 lei. Folosind in mod raţional ma­teria primă, timpul de lucru şi capacitatea întregului utilaj, co­lectivul acestei întreprinderi a realizat o economie la reducerea preţului de cost în valoare de 96.600 lei. Printre fruntaşii întrecerii so­cialiste se numără Grănicer Şte­fan, care-şi depăşeşte zilnic in medie norma cu 38 la sută. O­O Conferinţa femeilor din Regiunea Autonomă Maghiară Duminică a avut loc în sala mare a Pala­tului Cultural din Tg.-Mureş conferinţa regio­nală a femeilor din Regiunea Autonomă Ma­ghiară. La lucrările conferinţei au participat tov. CSI­FOR LAJOS, membru al C.C. al P.M.R prima-secret­ar al Comitetului regional de partid al R.A.M., mai mulţi alţi membri ai Biroului comitetului regional de partid, RĂCEANU ILEANA, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor din R.P.R., SZILÁGYI MARGIT, vicepreşedintă a Comitetului executiv al Sfa­tului popular al Regiunii Autonome Maghiare, delegate ale femeilor din regiune, cit şi nume­roase invitate. Cuvintul de deschidere a lucrărilor confe­rinţei a fost rostit de tov. SZABÓ IRÉN, pre­şedintă a Comitetului regional al femeilor. Tov. CSUPOR LAJOS, membru al C.C. al P.MR„ prim-secretar al Comitetului regional de partid, a adus un călduros salut participan­telor la lucrările conferinţei, tuturor femeilor din regiune şi in numele Comitetului regional de partid a dorit lucrărilor conferinţei mult succes. In continuare tov. SZABÓ IRÉN a prezen­tat darea de seamă a Comitetului regional al femeilor. In cadrul discuțiilor pe marginea dă­rii de seamă, numeroase participante au citat cuvintul. Prezidiul conferinţei. Reducerea preţului de cost — un obiectiv Reducerea preţului de cost al pro­duselor constituie unul din princi­palele obiective ale întrecerii socia­liste în cinstea celui de-al III-lea Congres al P.M.R. La Uzinele textile „Dó­zsa György" din Sf. Gheorghe, muncitorii au reuşit să obţină re­zultate însemnate in acest dome­niu, ridicînd nivelul schimburi­lor de noapte la nivelul celor de zi. Aici peste 96 la sută din totalul muncitorilor sunt antrenaţi în între­cerea socialistă, luptînd hotărit pentru a da produse de bună cali­tate şi la un preţ de cost tot mai redus. Comuniştii Rákosi Iuliu, Szigyăr­­to Gy. Maria, Ilyés I. Teréz şi mulţi alţii acordă o deosebită a­­tenţie folosirii cit mai raţionale a materiei prime şi a materiilor auxiliare. Muncitorii, tehnicienii şi ingine­rii întreprinderii, dînd dovadă de un dezvoltat simţ gospodăresc, au dat peste plan mii de m­p ţesături, mii de kilograme fire din bumbac şi alte produse, în valoare de a­­proape 1.400.000 lei, realizînd o economie la reducerea preţului de cost în valoare de aproape 440.000 lei şi un beneficiu peste plan in valoare de peste 630.000 lei. ★ In lupta pentru a da patriei cu­ mai multă fontă de calitate bună şi ieftină, colectivul uzinei de fier Vlăhiţa, în primele 4 luni ale anu­lui a realizat economii la reduce­rea preţului de cost în valoare de 645.000 Iei. -ooc^ckx>o<x><x>oo<»oo<>c><x><xxx>o<>c<><><x>c><><xxx><><><>c><><><>oo<><> o I Va bucuraţi, copii! | g Ciţi oare dintre cei cu albe plete 9 o Nu ne-am dorit o viaţă de copil o x Şi n-am cerut la soare să ne-mbete 9 o C-o rază fericită de april l­a 9 Ciţi oare dintre cei cu plete albe o £ Atunci cind slugăream flăminzi, desculţi, 9 o N-am fi dorit din raze mindre salbe, a Cununi de bucurii s-avem pe frunţii 9 Clţi oare dintre cei cu albe plete 9 N-am fi dorit in vremuri de demult A Pe cîmpuri să zburdăm, vesele cete 9 Stringind al primăverilor tumult! X 9 Dar nu a noastră fost-a primăvara a X Cu zîmbetu-i crescut în ghiocei, 9 9 In suflete cules am doar ocara X­­­ Stăpînilor hapsini şi prea mişei. Y o Şi nu sortită fostu-ne-a lumina 9 9 ştiinţei, s-o sorbim pe-abecedar, a a Ne-au îngropat copilăria-n tina ?. 9 Vieţii de-ntunerec şi amar. X 9 De-aceea, voi copii, acum cină ceaţa o O E-nvinsă de izbinda celor mulţi 9 S Cind pentru-ntotdeauna dimineaţa § 9 Stăpînă-i pe-ale ţării mindre frunţi, ,9 X Cind fabrici cresc mereu spre cer semeţe, fS o Bogate roade-n colective glii, 9 X Vâ bucuraţi mai mult de tinereţe, X o De pace, de lumină, dragi copii! y 9 MIHAIL FILIMON, | 0000000000~·0000~›0›~X›~X›~XX›OCK~~K›~XKX·~X·~‚~·00~·0~·~›~~0~~~·~›^ Ziua internaţională a copilului Sărbătorim ziua voastră dragi copii, în timpul cind primăvara îşi arată biruinţele, cind natura este gata să vă dăruiască toate bucu­riile. Ne unim gîndurie în apăra­rea tinereţii voastre, trecem din nou în revistă în acest an cu oca­zia sărbătorii voastre internaţio­nale, rezultatele obţinute în lupta pentru făurirea unei vieţi fericite a celor ce mîine vor construi co­munismul. Minunat prilej de a ne reaminti de grija partidului nostru pentru a vă crea vouă tinerelor odrasle, o tinereţe demnă de timpurile pe care le trăim. Căminul de zi care a luat fiinţă în cartier, şcoala din satul altădată lăsat în întunericul analfabetismu­lui, tabăra de la munte sau mare, teatrul de păpuşi, parcul, jucăriile din magazine, toate vorbesc despre grija pe care regimul celor ce muncesc v-o acordă. Şi cifrele vorbesc despre acelaşi lucru. Milioanele investite în vede­rea creării de noi grădiniţe, şcoli, staţionare de copii, cei 2.200 medici pediatri, 252 staţionare, 2.500 bu­cătării dietetice pe ţară, un miliard şi jumătate lei investiţi în 1960 pentru alocaţiile de stat şi ajuto­rul familial, vorbesc despre grija pentru instruirea, educarea, sănă­tatea voastră. Numai în regiunea noastră nu­mărul unităţilor preşcolare s-a tri­plat faţă de anul 1938, iar al co­piilor cuprinşi în aceste unităţi s-a ridicat de la 8.738 la 22.653. Aproa­pe 200 şcoli noi de 4 şi 7 ani au împînzit oraşele şi satele regiunii. De 2 ori s-a mărit numărul elevilor din şcolile elementare, de 5 ori cel al elevilor din şcolile medii. In ra­ionul Singeorgiu de Pădure, de e­­xemplu, funcţionau in trecut 6 gră­diniţe şi 47 şcoli primare. Azi în a­­cest raion sunt 40 grădiniţe şi cămi­ne sezoniere, 52 şcoli elementare şi 2 şcoli medii. Şcolile de toate gra­dele, în anii puterii populare au devenit accesibile fiilor şi fiicelor celor mulţi, ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Dar nu pe tot globul copiii se bucură de tinereţe ca în ţara noas­tră şi in alte ţări socialiste. In Sta­tele Unite ale Americii, în Spania franchistă, în Germania Occiden­tală unde reînvie fascismul şi peste tot acolo unde în locul şcolilor se clădesc cazărmi, in loc de parcuri, poligoane, în loc de staţiuni de odihnă şi tabere, rampe de lansare a rachetelor, acolo copiii nu se pot bucura de copilărie. Cei 250.000.000 de copii din ţările capitaliste şi cele subjugate acestora, ce nu merg la şcoală, cei 24.000 copii din Uru­guay ai căror părinţi sunt lipsiţi de locuinţe, sutele de mii de copii din Iordania, Turcia care la vîrsta cînd ar trebui să înveţe şi să se bucure de copilărie muncesc în fa­brici, în schimbul unui salariu echivalent cu preţul unei plini, aceşti copii nu cunosc bucuriile co­pilăriei. Aşa a fost şi la noi în vremurile în care exploatatorii ne-au „feri­cit“ atîta amar de ani, în vremurile cînd aproape 18 copii dintr-o sută mureau răpuşi de boli şi mizerie, cînd şcolile erau accesibile numai fiilor de bogătaşi. Aşa a fost, dar niciodată n-o să mai fie aşa! Poporul nostru, ală­turi de celelalte popoare, ce con­struiesc socialismul, face paşi mari pe drumul făuririi unei vieţi feri­cite. Sub conducerea partidului care aplică cu fermitate politica de industrializare socialistă a ţă­rii, de transformare socialistă a agriculturii şi de ridicare perma­nentă a bunăstării materiale şi culturale a celor ce muncesc, ne mîndrim cu rezultate măreţe, re­zultate ce vor fi încă mult sporite prin îndeplinirea măreţelor obiecti­ve prevăzute în proiectul de Direc­tive ale Congresului al III-lea al P.M.R., pe care oamenii muncii le primesc cu toată bucuria oameni­lor liberi, stăpîni pe ţara pe care o vor tot mai frumoasă, mai bogată şi mai puternică, stăpini pe ţara unde copiii se bucură de o copilărie fericită, pe ţara deasupra căreia strălucesc zorile. Din realizările sfaturilor populare In cadrul întrecerii organizate între comunele din raionul To­­pliţa, cetăţenii s-au angajat să contribuie la realizarea unor lu­crări de interes obştesc prin muncă patriotică. Locuitorii co­munei Sărmaş au efectuat la lu­crările de electrificare a comunei peste 900 zile muncă voluntară cu braţele şi atelajele, in valoa­re de 32.000 lei. Pină în prezent s-au executat 95 la sută din lu­crări. Pentru cilindrarea drumului Topliţa—Bilbor s-au executat săpături pe o lungime de 4 km. La lucrările ce s-au executat la construirea unui pod, s-a reali­zat o economie de 5.000 lei. Pe raion La constricţii şi re­parări de poduri s-au obţinut economii in valoare de 15.000 lei. A fost îndeplinit angajamentul şi la extragerea, transportul şi aşternerea pietrişului pe drumu­rile naţionale, in proporţie de 110 la sută. S-a­u săpat şi curăţat peste 5.200 m­­ şanţuri. Cantităţi în­semnate de pietriş au fost trans­portate şi pe drumurile de inte­res local. La aceste lucrări s-au efectuat aproape 25.000 zile mun­că voluntară. In scopul Îmbunătăţirii păşu­nilor, cetăţenii au executat de­frişări, curăţiri de resturi de ex­ploatare, ardere de martoane, împrăştiat de muşuroaie şi alte llucrări, a căror valoare se ridică la 1.240.000 lei.

Next