Steaua Roşie, iunie 1960 (Anul 9, nr. 812-821)
1960-06-01 / nr. 812
Răspundem prin fapte la chemarea partidului Cu toate forțele pentru îndeplinirea măreţului program! Planara rmilpialnr raional ci nilitanacp rlonarlrl Rankin Zilele trecute a avut loc plenara I comitetelor raional şi orăşenesc li de partid Reghin cu activul lor, con avocată pentru dezbaterea proiectului 8 de Directive ale celui de-al lll-lea Congres al partidului. La plenară au participat activişti de partid, de stat şi ai organizaţiilor de masă, condu-cători de întreprinderi şi instituţii, secretari ai organizaţiilor de bază din industrie şi agricultură, directori de G.A.S. şi S.M.T., preşedinţi de gos- to podării colective şi întovărăşiri, etc. La plenară a participat tovarăşul , CSUPOR LAJOS, prim-secretar al Co- mitetului de partid al Regiunii Auto- nome Maghiare. După ce tovarăşul POP ADAL- IBERT, prim-secretar al Comite- , ■ tului raional de partid Reghin a ex- pus în faţa activului proiectul de Directive ale celui de-al lll-lea Congres al P.M.R., numeroşi participanţi la şedinţă, reprezentanţi ai organizaţiilor de partid din industrie şi agri- cultură, din domeniul culturii şi ocrotirii sănătăţii publice, au luat cuvîntul la discuţii. Subliniind măreţele realizări obţinute de poporul nostru muncitor in opera de construcţie socialistă sub conducerea partidului şi viitorul luminos deschis oamenilor muncii de grandiosul program prevăzut de Directive, vorbitorii au asigurat partidul de devotamentul fără margini al oamenilor muncii din oraşul şi raionul Reghin, faţă de partid şi de politica sa consecventă marxist-leninistă, de hotărîrea lor fermă, nestrămutată de a da viaţă cifrelor prevăzute în proiect, pentru :dezvoltarea bazei tehnice-materiale a socialismului, creşterea rapidă a forţelor de producţie, în vederea desăvîrşirii construcţiei socialiste în Republica Populară Română". După ce a arătat că sub conducerea permanentă a organizaţiilor de partid, muncitorii, maiştrii şi inginerii întreprinderii Forestiere Reghin au îndeplinit planul producţiei globale şi al producţiei marfă pe primele patru luni ale anului în proporţie de 116 la sută, dînd însemnate beneficii peste plan, tov. MAGYAR LUDOVIC, inginerul-şef al întreprinderii, a vorbit despre măreţia planului nostru de 6 ani, despre sarcinile ce revin Economiei Forestiere, scoţînd în evidență dragostea cu care muncitorii din întreprindere în frunte cu comuniștii, luptă pentru realizarea lor înainte de termen. Vorbitorul s-a ocupat în special de acele pasaje ale proiectului de Directive care prevăd pînă în 1965, construirea a peste 8.500 km de drumuri permanente in masivele păduroase, lucrări de împăduriri, mecanizarea proceselor tehnologice in proporţie de 50—55 la sută la doborit şi la scos apropiat şi de ,5,5—60 la sută , încărcat, precum şi de creşterea gradului de utilizare în scopuri industriale a masei lemnoase de la 60 la sută cit era In anul 1959, la cca. 70 la sută In 1965. Tov. Magyar a arătat că peste 90 la sută din muncitorii Întreprinderii lucrează in brigăzi cu plata in acord global, metodă de muncă avantajoasă atît pentru întreprindere cit şi pentru muncitorii încadraţi în astfel de brigăzi, că datorită acestei metode în special, s-au obţinut şi rezultatele bune înregistrate in primele patru luni ale anului în curs. Bazîndu-se pe îndrumarea permanentă a organizaţiilor de partid, pe puterea de mobilizare a comuniştilor din întreprindere, pe hărnicia şi iniţiativele preţioase ale muncitorilor, dar mai ales pe ataşamentul lor faţă de partidul nostru, a cărui politică reflectă în gradul cel mai înalt interesele vitale ale oamenilor muncii, tov. Magyar Ludovic a asigurat partidul de realizare a sarcinilor ce revin Întreprinderii din proiectul de Directive ale celui de-al lll-lea Congres al partidului, înainte de termen. Vom da o atenţie deosebită __ a spus vorbitorul — pe lingă creşterea volumului producţiei globale, in mod special ridicării productivităţii muncii şi reducerii preţuir de cost, ceea ce va duce la realizarea de cit mai mari economii necesare dezvoltării continue a economiei noastre naţionale şi implicit, la rentabilizarea in măsură tot mai mare a întreprinderii. In cuvîntul său, tov. ANTAL IOAN, directorul întreprinderii „Republica“, a arătat că datorită sprijinului dat de partid, datorită politicii partidului de industrializare socialistă a ţării, in perioada 1056—1960, adică da la al Mea Congres al partidului şi pînă prezent, valoarea producţiei globale întreprinderii a crescut cu peste 0 la sută. In procesul de fabricaţie s-au inrodus repere noi fără investiţii de tot, ca de pildă, tuburi de fontă penru instalaţii sanitare care din punct e vedere calitativ, concurează cu ele mai bune tuburi de fontă destilate instalaţiilor sanitare, produse dendustria noastră socialistă. Vorbitorul a subliniat creşterea, alături de producţie şi de productivitatea muncii, şi pe această bază a nivelului de viaţă al muncitorilor, oglindită în creşterea salariului mediu, cit şi creşerea maturităţii politice a comuniştior şi in general a oamenilor muncii n lupta pentru realizarea sarcinilor lasate de partid. Intreprnderea noastră, C.I.L. Reghin, care a primit drapelul de întreprindere fruntaşă pe ţară în ramura industrializării lemnului pe anul 1959, a arătat tov. KISS ADALBERT, directorul întreprinderii, a obţinut în primele patru luni ale anului curent, rezultate frumoase pe linia realizării angajamentelor luate în cinstea Congresului. Din angajamentul luat de colectivul de muncitori şi tehnicieni din această întreprindere, de a da pe întregul an producţie globală peste plan în valoare de 2.700.000 lei şi economii la preţul de cost de 500.000 lei, datorită sprijinului şi Îndrumării permanente a comitetului raional de partid şi a organizaţiilor de bază din complex, s-a reuşit să se realizeze pînă acum o producţie peste plan în valoare de 1.339.000 lei şi economii la preţul de cost de 172.000 lei. Aceasta demonstrează că în complex sunt posibilităţi reale care să asigure pînă la sfirşitul anului depăşirea simţitoare a angajamentelor luate In cinstea Congresului, atit la producţia globală dată peste plan, cit mai ales la reducerea preţului de cost şi realizarea de beneficii peste plan, avindu-se în vedere în primul rind, entuziasmul cu care — aşa cum spunea tov. Kiss — muncitorii şi tehnicienii combinatului au primit proiectul Directivelor Congresului al lll-lea al partidului. Modest, dar nu fără mîndrie legitimă, tov. KOCSIS CAROL, directorul unităţii Ilefor Reghin a prezentat activului realizările acestei întreprinderi în cinstea Congresului partidului. Şi trebuie să subliniem aici orientarea şi activitatea rodnică a organizaţiei de bază din întreprindere în problemele producţiei, care a îndrumat şi sprijinit conducerea administrativă in aşa fel, incit de la începutul anului, angajamentele luate pe baza plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie anul trecut cu privire la depăşirea producţiei globale pe 1960 In valoare de 475.000 lei, realizarea de economii la preţul de cost de 202.000 lei şi beneficii peste plan în valoare de 82.000 lei, să fie In numai clteva luni, de cîteva ori reînnoite, mărite, pe baza posibilităţilor noi ivite în unitate. S-a ajuns astfel ca în prezent angajamentul colectivului de aici luat in cinstea Congresului al lll-lea al partidului să se ridice la 2.500.000 lei la valoarea producţiei globale ce va fi dată peste plan, la 600.000 lei economii la preţul de cost şi la 1.000.000 lei beneficii peste plan. Trebuie subliniat şi faptul că în primele patru luni ale anului în curs colectivul de muncă al acestei unităţi a şi obţinut rezultate frumoase in îndeplinirea angajamentelor luate, ceea ce constituie garanţia sigură că muncitorii şi tehnicienii de la unitatea Ilefor Reghin îşi vor respecta cu cinste cuvintul dat partidului. Au luat cuvîntul In şedinţa aefi •** vului de partid reprezentanţi a organizaţiilor de partid din agricultura socialistă a raionului, conducător de gospodării colective, reprezentanţi a părţii celei mai înaintate a ţărănimi noastre muncitoare care sub Îndrumarea partidului, a creat şi statornicit 1 sate relaţii de producţie socialiste. Tovarăşii GRIGA MIHAI din G.A.C. Batoş, NAGY MIHÁLY din G.A.C. Goreni, DANILA AUREL din G.A.C. Ideciu de Sus, COSTIN IOAN din G.A.C Petelea, MORARU IONEL din G.A.C. Lueriu ş. a. au subliniat căreţele transformări revoluţionare produse în viaţa satelor datorită politici partidului, nu numai in felul de viaţ al colectiviştilor, incomparabil ma bun decit atunci cînd, ca ţărani individuali, lucrau de unul singur pe petecul de pămînt, dar şi în concepţia despre viaţă, în felul de a gândi în chip socialist, al oamenilor. Aşa se explică faptul că mereu noi şi noi familii se alătură de bunăvoie agriculturii socialiste, convingîndu-se de superioritatea acesteia. Tovarăşii au arătat, realizările gospodăriilor lor colective, producţiile mari obţinute la produsele cerealiere şi animaliere, faptul că la Lueriu de pildă colectiviştii şi-au construit 43 de case noi, la Ideciu de Sus, 35, că in casele a tot mai mulţi colectivişti intră mobilă modernă şi cintă aparatele de radio, că lumina şi cultura socialistă fac tot mai plăcută, mai plină, viaţa ţăranilor muncitori din agricultura socialistă a ţării noastre. Dar ceea ce trebuie subliniat în mod deosebit este faptul că, cu simţul de răspundere caracteristic comuniştilor, tovarăşii de mai sus au vorbit despre viitorul agriculturii socialiste, despre necesitatea creşterii producţiei agricole şi zootehnice în lumina proiectului de Directive ale Congresului al lll-lea al partidului, care prevede ca în 1965, in condiţii climaterice normale, producţia totală pe ţară de cereale şi leguminoase trebuie să ajungă la 14—16 milioane tone, iar producţia totală de carne, la 1.700.000— 1.800.000 de tone greutate vie. Vorbitorii au subliniat cu entuziasm faptul că în perioada planului de şase ani — 1960—1965 — „prin încheierea colectivizării agriculturii, relaţiile de producţie socialiste vor cuprinde întreaga economie naţională, care va căpăta astfel un caracter unitar“. Prin această prismă, tov. Griga, Nagy, Moraru şi ceilalţi, au prezentat activului planuri de dezvoltare în perspectivă a gospodăriilor lor colec- , tive pe această perioadă a planului de şase ani, în care prevăd printre altele creşterea continuă a producţiei medii la hectar, la grîu, să ajungă încă in primii ani ai planului de 6 ani la peste 2.200 kg la hectar, la porumb peste 3.000 kg la ha, la sfecla de zahăr între 30.000—35.000 kg la ha, creşterea numărului de bovine încă în acest an la peste 45 capete la suta de hectare, de la care să se obţină lapte la un preţ de cost intre 0,70—0,80 lei, sporirea numărului de oi, ca de pildă, la G.A.C. Batoş, unde colectiviştii şi-au propus ca în următorii ani să aibă o fermă model cu 5.000 capete oi. Aceasta dovedeşte maturitatea politică a organizaţiilor de partid din agricultura noastră socialistă, hotărîrea fermă a ţăranilor muncitori de a urma cu în- credere neclintită şi de a traduce în fapt hotăririle şi chemările partidului nostru. La lucrările şedinţei de activ, tov. ZAMFIR DORINA, directoarea Şcolii medii „Petru Maior“ din Reghin a relevat perspectivele măreţe ale învăţămîntului de toate gradele din ţara noastră, subliniind sarcinile mari ce revin corpului didactic în pregătirea temeinică a cadrelor de tehnicieni şi specialişti necesari economiei şi culturii noastre socialiste în plin progres, în educarea şi formarea profilului moral al tineretului nostru. Tov. dr. CHIFOR TITUS a subliniat în cuvîntul său grija părintească a partidului pentru sănătatea oamenilor muncii, realizările regimului nostru , democrat-popular în acest domeniu şi perspectivele de dezvoltare continuă a reţelei medico-sanitare. Lucrările şedinţei activului comitetelor raional şi orăşenesc de partid Reghin au demonstrat cu putere voinţa şi fermitatea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din oraş şi raion, de a lupta fără preget pentru aplicarea în viaţă a măreţului program de construcţie socialistă. Ele au dovedit în acelaşi timp ataşamentul nemărginit, dragosta fierbinte a oamenilor muncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi, faţă de partidul nostru marxist-leninist, hotărîrea loi nestrămutată, ca intr-o deplină uni- tate frăţească să Înfăptuiască chemările partidului a cărui politică reflecţi în gradul cel mai înalt interesele cel mai vitale ale oamenilor muncii, î Ii f. SIMA Mereu înainte, pe calea arătată de partid Am citit, ca fiecare om al muncii din patria noastră, cu emoţie şi cu mîndrie, proiectul Directivelor Congresului al Ill-lea al partidului nostru pentru planul de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1960—1965 şi pentru programul economic de perspectivă. Natural, m-am oprit mai mult asupra acelui paragraf din proiectul de Directive care se ocupă In special cu sectorul Economiei Forestiere, dat fiind faptul că muncesc in acest sector şi nouă ne revin sarcini măreţe in acest interval de timp, sarcini a căror realizare şi depăşire contribuie la înflorirea in ansamblu a economiei noastre naţionale. E vorba printre altele, de exploatarea raţională a fondului forestier, extinderea mecanizării proceselor tehnologice de exploatare — scos apropiat, mărirea gradului de utilizare in scopuri industriale a masei lemnoase etc. Sunt sarcini mari, dar există toată certitudinea că colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri din întreprinderea noastră, sub conducerea şi îndrumarea organizaţtiilor de partid, le va realiza înainte de termen, răspunzind cu cinste chemărilor înflăcărate ale partidului. Ţinind cont de sarcinile prevăzute de proiectul de Directive pentru economia forestieră şi în cazul de faţă pentru întreprinderea noastră, trebuie să ne îndreptăm atenţia în primul rind spre obţinerea unui volum cit mai mare de sortimente superioare, prin exploatarea unui volum cit mai mic de masă lemnoasă. Din acest punct de vedere, prin îmbunătăţirea procentului de lemn de lucru şi reducerea pierderilor de exploatare, întreprinderea noastră va economisi numai in acest an o cantitate de 7.000 mc lemn lucru fag, care se redă fondului forestier, respectiv Ocolului silvic Lunca Bradului. In vederea mecanizării procesului tehnologic de scosapropiat care constituie in prezent problema cea mai actuală In cadrul întreprinderii noastre, ne propunem extinderea utilizării instalaţiilor de scoatere cu cablu, astfel ca să avem in permanenţă in producţie cel puţin 10 funiculare tip „Mineciu“ care să ne asigure scoaterea a cca. 130.000 mc material lemnos anual. Prin aceste măsuri şi prin altele pe care le vom lua în conformitate cu prevederile din proiectul de Directive, vom mecaniza in mod treptat faza de lucru de scos apropiat în procent de cel puţin 50—60 la sută. Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri din întreprinderea noastră asigură partidul nostru drag că-şi va aduce din plin contribuţia la realizarea măreţelor obiective prevăzute in proiectul de directive ale Congresului al lll-lea al partidului neprecupeţind nici un efort in munca şi lupta noastră pentru socialism. SPITZER EMIL, director al I. F. Topliţa Vom realiza 400 hectare arătură normală pe tractor convenţional Studiind proiectul Directivelor celui de al 111-lea Congres al P.M.R., marile sarcini ce stau în faţa mecanizatorilor au constituit pentru noi o preocupare deosebită. Lucrez de peste 10 ani în S.M.T. Tg. Mureş. Mă gîndesc la anii trecutului. Am început lucrul cu tractoare şi maşini agricole de tipuri vechi. Lucram pe parcele mici, iar randamentul muncii noastre era scăzut. Aceste greutăţi au fost înlăturate. Partidul nostru a luat măsuri pentru înzestrarea agriculturii cu o bază tehnică puternică, S.A.T.-urile fiind dotate cu un număr mereu sporit de tractoare şi maşini agricole moderne. Datorită acestui fapt an de an am obţinut rezultate tot mai frumoase. Productivitatea pe tractor convenţional a crescut de la 251 ha arătură normală în 1956, la 312 ha arătură normală în anul 1959. Preţul de cost realizat anul trecut pe hectar arătură normală a scăzut cu 38 la sută faţă de anul 1956. In această perioadă a crescut şi calificarea muncitorilor din brigăzile de tractoare, fapt care a dus după sine creşterea productivităţii muncii. Am executat numai lucrări de bună calitate, ajungîndu se ca producţia medie realizată pe terenurile unităţilor deservite de noi să crească cu cca. 350—400 kg. la hectar. Noi, mecanizatorii ne am propus ca în acest an să realizăm peste plan un volum de 1.644 ha arătură normală şi să obţinem însemnate economii la preţul de cost încă din campania de primăvari ■i ne-am nepaşi in mare pane aceste angajamente. Propun ca toţi mecanizatorii să lupte ca în acest an să realizeze în medie 400 hantri pe tractor convenţional faţă de 312 cît s-a obţinut în medie anul trecut pe staţiune, iar printr-o bună organizare a muncii şi o luptă însufleţită pentru realizarea de economii cît mai mari, să reducem preţul de cost în acest an cu 12 la sută. Pentru mecanizarea proceselor de producţie în zootehnie ne-am propus să introducem în două gospodării agricole colective mecanizarea pregătirii furajelor şi administrarea acestora. Propun ca acest lucru să fie în viitor o preocupare de seamă a fiecărui lucrător din S.M.T. Avînd în vedere că în raza noastră de activitate sfecla de zahăr ocupă suprafeţe mari, propun să se experimenteze şi să se construiască tipuri de maşini pentru lucrările de întreţinere şi recoltare a acestei culturi; să fim dotaţi la fel cu pluguri şi maşini pentru amenajarea lucrărilor în vederea irigatului, lucrări care necesită un volum mare de braţe de muncă. Faptul că de pe acum am obţinut o importantă depăşire a planului şi am realizat însemnate economii, este o garanţie că şi în viitor vom înregistra noi şi însemnate succese în lupta pentru realizarea sarcinilor ce le revin S.M.T.urilor. CHIOREAN VALER Şef de brigadă la S.M.T. Tg. Mureş Obiective industriale ale planului de 6 ani !• INDUSTRIA SIDERURGICA, PRODUCŢIA DE METALE NEFEROASE, INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI • Combinatul siderurgic de la Galaţi — obiectivul industrial cel mai important în perioada 1960— 1965 — spre anul 1970 va atinge o capacitate de circa 4 milioane tone oţel anual. • O uzină pentru fabricarea cocsului metalurgic din cărbuni energetici de Valea Jiului, care va produce în 1965 cel puţin 400 mili tone cocs. • Construirea a 3 cuptoare Martin de 400 tone şarjă la oţelaria nouă de la Hunedoara. O secţie de furnale de mare capacitate la Hunedoara. • Reconstruirea furnalelor de la Reșița. • Un combinat de aluminiu cu o capacitate de circa 50.000 tone anvjiJj/ silfana fosie