Steaua Roşie, iunie 1960 (Anul 9, nr. 812-821)

1960-06-01 / nr. 812

Răspundem prin fapte la chemarea partidului Cu toate forțele pentru îndeplinirea măreţului program! Planara r­milpialnr raional ci nilitanacp rlo­narl­rl Rankin Zilele trecute a avut loc plenara I comitetelor raional şi orăşenesc li de partid Reghin cu activul lor, con­ a­vocată pentru dezbaterea proiectului 8 de Directive ale celui de-al lll-lea Congres al partidului. La plenară au­­ participat activişti de partid, de stat­­ şi ai organizaţiilor de masă, condu-­­­cători de întreprinderi şi instituţii, se­­c­­retari ai organizaţiilor de bază din­­ industrie şi agricultură, directori de­­ G.A.S. şi S.M.T., preşedinţi de gos- t­o podării colective şi întovărăşiri, etc.­­ La plenară a participat tovarăşul , CSUPOR LAJOS, prim-secretar al Co-­­ mitetului de partid al Regiunii Auto-­­ nome Maghiare.­­ După ce tovarăşul POP ADAL- I­BERT, prim-secretar al Comite- , ■ tului raional de partid Reghin a ex-­­ pus în faţa activului proiectul de Directive ale celui de-al lll-lea Con­gres al P.M.R., numeroşi participanţi la şedinţă, reprezentanţi ai organiza­ţiilor de partid din industrie şi agri-­­ cultură, din domeniul culturii şi ocro­tirii sănătăţii publice, au luat cuvîntul­­ la discuţii. Subliniind măreţele reali­zări obţinute de poporul nostru mun­citor in opera de construcţie socia­listă sub conducerea partidului şi vii­torul luminos deschis oamenilor mun­cii de grandiosul program prevăzut de Directive, vorbitorii au asigurat partidul de devotamentul fără margini al oamenilor muncii din oraşul şi raionul Reghin, faţă de partid şi de politica sa consecventă marxist-leni­­nistă, de hotărîrea lor fermă, nestră­mutată de a da viaţă cifrelor prevă­zute în proiect, pentru :dezvoltarea bazei tehnice-materiale a socialismu­lui, creşterea rapidă a forţelor de pro­ducţie, în vederea desăvîrşirii con­strucţiei socialiste în Republica Popu­lară Română". După ce a arătat că sub conduce­rea permanentă a organizaţiilor de partid, muncitorii, maiştrii şi ingi­nerii întreprinderii Forestiere Reghin au îndeplinit planul producţiei globale şi al producţiei marfă pe primele patru luni ale anului în proporţie de 116 la sută, dînd însemnate beneficii peste plan, tov. MAGYAR LUDOVIC, inginerul-şef al întreprinderii, a vorbit despre măreţia planului nostru de 6 ani, despre sarcinile ce revin Econo­miei Forestiere, scoţînd în evidență dragostea cu care muncitorii din în­treprindere în frunte cu comuniștii, luptă pentru realizarea lor înainte de termen. Vorbitorul s-a ocupat în spe­cial de acele pasaje ale proiectului de Directive care prevăd pînă în 1965, construirea a peste 8.500 km de dru­muri permanente in masivele pădu­­roase, lucrări de împăduriri, mecani­zarea proceselor tehnologice in pro­porţie de 50—55 la sută la doborit şi la scos­ apropiat şi de ,5,5—60 la sută , încărcat, precum şi de creşterea gradului de utilizare în scopuri indus­triale a masei lemnoase de la 60 la sută cit era In anul 1959, la cca. 70 la sută In 1965. Tov. Magyar a arătat că peste 90 la sută din muncitorii Întreprinderii lucrează in brigăzi cu plata in acord global, metodă de muncă avantajoasă atît p­entru întreprindere cit şi pentru muncitorii încadraţi în astfel de bri­găzi, că datorită acestei metode în special, s-au obţinut şi rezultatele bune înregistrate in primele patru luni ale anului în curs. Bazîndu-se pe îndrumarea perma­nentă a organizaţiilor de partid, pe puterea de mobilizare a comuniştilor din întreprindere, pe hărnicia şi iniţia­tivele preţioase ale muncitorilor, dar mai ales pe ataşamentul lor faţă de partidul nostru, a cărui politică reflec­tă în gradul cel mai înalt interesele vitale ale oamenilor muncii, tov. Ma­gyar Ludovic a asigurat partidul de realizare a sarcinilor ce revin Între­prinderii din proiectul de Directive ale celui de-al lll-lea Congres al par­­tidului, înainte de termen. Vom da o atenţie deosebită __ a spus vorbitorul — pe lingă creşterea volumului producţiei globale, in mod special ridicării productivităţii mun­cii şi reducerii preţuir de cost, ceea ce va duce la realizarea de cit mai mari economii necesare dezvoltării continue a economiei noastre naţio­nale şi implicit, la rentabilizarea in măsură tot mai mare a întreprinderii. In cuvîntul său, tov. ANTAL IOAN, directorul întreprinderii „Republica“, a arătat că datorită sprijinului dat de partid, datorită politicii partidului de industrializare socialistă a ţării, in perioada 1056—1960, adică da la al Mea Congres al partidului şi pînă­­ prezent, valoarea producţiei globale întreprinderii a crescut cu peste 0 la sută. In procesul de fabricaţie s-au in­­rodus repere noi fără investiţii de tot, ca de pildă, tuburi de fontă pen­­ru instalaţii sanitare care din punct e vedere calitativ, concurează cu ele mai bune tuburi de fontă desti­­late instalaţiilor sanitare, produse de­ndustria noastră socialistă. Vorbitorul a subliniat creşterea, alături de pro­­ducţie şi­ de productivitatea muncii, şi pe această bază a nivelului de viaţă al muncitorilor, oglindită în creşterea salariului mediu, cit şi creş­­erea maturităţii politice a comunişti­­or şi in general a oamenilor muncii n lupta pentru realizarea sarcinilor lasate de partid. I­ntreprnderea noastră, C.I.L. Re­­­­ghin, care a primit drapelul de întreprindere fruntaşă pe ţară în ra­mura industrializării lemnului pe anul 1959, a arătat tov. KISS ADALBERT, directorul întreprinderii, a obţinut în primele patru luni ale anului curent, rezultate frumoase pe linia realizării angajamentelor luate în cinstea Con­gresului. Din angajamentul luat de colectivul de muncitori şi tehnicieni din această întreprindere, de a da pe întregul an producţie globală peste plan în valoare de 2.700.000 lei şi economii la preţul de cost de 500.000 lei, datorită sprijinului şi Îndrumării permanente a comitetului raional de partid şi a organizaţiilor de bază din complex, s-a reuşit să se realizeze pînă acum o producţie peste plan în valoare de 1.339.000 lei şi economii la preţul de cost de 172.000 lei. A­­ceasta demonstrează că în complex sunt posibilităţi reale care să asigure pînă la sfirşitul anului depăşirea simţitoare a angajamentelor luate In cinstea Congresului, atit la producţia globală dată peste plan, cit mai ales la reducerea preţului de cost şi rea­lizarea de beneficii peste plan, avin­­du-se în vedere în primul rind, entu­ziasmul cu care — aşa cum spunea tov. Kiss — muncitorii şi tehnicienii combinatului au primit proiectul Di­rectivelor Congresului al lll-lea al partidului. Modest, dar nu fără mîndrie legi­timă, tov. KOCSIS CAROL, directo­rul unităţii Ilefor Reghin a prezen­tat activului realizările acestei între­prinderi în cinstea Congresului par­tidului. Şi trebuie să subliniem aici orientarea şi activitatea rodnică a or­ganizaţiei de bază din întreprindere în problemele producţiei, care a în­drumat şi sprijinit conducerea admi­nistrativă in aşa fel, incit de la în­ceputul anului, angajamentele luate pe baza plenarei C.C. al P.M.R. din de­cembrie anul trecut cu privire la de­păşirea producţiei globale pe 1960 In valoare de 475.000 lei, realizarea de economii la preţul de cost de 202.000 lei şi beneficii peste plan în valoare de 82.000 lei, să fie In numai clteva luni, de cîteva ori reînnoite, mărite, pe baza posibilităţilor noi ivite în unitate. S-a ajuns astfel ca în pre­zent a­ngajamentul colectivului de aici luat in cinstea Congresului al lll-lea al partidului să se ridice la 2.500.000 lei la valoarea producţiei globale ce va fi dată peste plan, la 600.000 lei economii la preţul de cost şi la 1.000.000 lei beneficii peste plan. Trebuie subliniat şi faptul că în pri­mele patru luni ale anului în curs colectivul de muncă al acestei unităţi a şi obţinut rezultate frumoase in înde­plinirea angajamentelor luate, ceea ce constituie garanţia sigură că muncitorii şi tehnicienii de la unitatea Ilefor Re­­ghin îşi vor respecta cu cinste cuvin­­tul dat partidului. A­u luat cuvîntul In şedinţa aefi •** vului de partid reprezentanţi a organizaţiilor de partid din agricul­tura socialistă a raionului, conducător de gospodării colective, reprezentanţi a părţii celei mai înaintate a ţărănimi noastre muncitoare care sub Îndruma­rea partidului, a creat şi statornicit 1­ sate relaţii de producţie socialiste. To­varăşii GRIGA MIHAI din G.A.C. Ba­toş, NAGY MIHÁLY din G.A.C. Go­reni, DANILA AUREL din G.A.C. Ide­ciu de Sus, COSTIN IOAN din G.A.C Petelea, MORARU IONEL din G.A.C. Lueriu ş. a. au subliniat că­reţele transformări revoluţionare pro­duse în viaţa satelor datorită politici partidului, nu numai in felul de viaţ al colectiviştilor, incomparabil ma bun decit atunci cînd, ca ţărani indi­viduali, lucrau de unul singur pe pe­tecul de pămînt, dar şi în concepţia despre viaţă, în felul de a gândi în chip socialist, al oamenilor. Aşa se explică faptul că mereu noi şi noi fa­milii se alătură de bunăvoie agri­culturii socialiste, convingîndu-se de superioritatea acesteia. Tovarăşii au arătat, realizările gospodăriilor lor co­lective, producţiile mari obţinute la produsele cerealiere şi animaliere, fap­tul că la Lueriu de pildă colectiviştii şi-au construit 43 de case noi, la Ide­­ciu de Sus, 35, că in casele a tot mai mulţi colectivişti intră mobilă modernă şi cintă aparatele de radio, că lumina şi cultura socialistă fac tot mai plăcută, mai plină, viaţa ţă­ranilor muncitori din agricultura so­cialistă a ţării noastre. Dar ceea ce trebuie subliniat în mod deosebit este faptul că, cu simţul de răspundere caracteristic comuniştilor, tovarăşii de mai sus au vorbit despre viitorul agriculturii socialiste, despre necesi­tatea creşterii producţiei agricole şi zootehnice în lumina proiectului de Directive ale Congresului al lll-lea al partidului, care prevede ca în 1965, in condiţii climaterice normale, pro­ducţia totală pe ţară de cereale şi leguminoase trebuie să ajungă la 14—16 milioane tone, iar producţia totală de carne, la 1.700.000— 1.800.000 de tone greutate vie. Vorbitorii au subliniat cu entuziasm faptul că în perioada planului de şase ani — 1960—1965 — „prin în­cheierea colectivizării agriculturii, re­laţiile de producţie socialiste vor cu­prinde întreaga economie naţională, care va căpăta astfel un caracter uni­tar“. Prin această prismă, tov. Griga, Nagy, Moraru şi ceilalţi, au prezen­tat activului planuri de dezvoltare în perspectivă a gospodăriilor lor colec- , tive pe această perioadă a planului de şase ani, în care prevăd printre altele creşterea continuă a producţiei medii la hectar, la grîu, să ajungă încă in primii ani ai planului de 6 ani la peste 2.200 kg la hectar, la porumb peste 3.000 kg la ha, la sfecla de zahăr între 30.000—35.000 kg la ha, creşterea numărului de bovine încă în acest an la peste 45 capete la suta de hectare, de la care să se obţină lapte la un preţ de cost intre 0,70—0,80 lei­­, sporirea numărului de oi, ca de pildă, la G.A.C. Batoş, unde colectiviştii şi-au propus ca în următorii ani să aibă o fermă model cu 5.000 capete oi. A­­ceasta dovedeşte maturitatea politică a organizaţiilor de partid din agricultura­­ noastră socialistă, hotărîrea fermă a­­ ţăranilor muncitori de a urma cu în-­ credere neclintită şi de a traduce în­­ fapt hotăririle şi chemările partidului nostru. La lucrările şedinţei de activ, tov. ZAMFIR DORINA, directoarea Şcolii medii „Petru Maior“ din Re­ghin a relevat perspectivele măreţe ale învăţămîntului de toate gradele din ţara noastră, subliniind sarcinile mari ce revin corpului didactic în pregătirea temeinică a cadrelor de tehnicieni­ şi specialişti necesari eco­nomiei şi culturii noastre socialiste în plin progres, în educarea şi formarea profilului moral al tineretului nostru. Tov. dr. CHIFOR TITUS a subliniat în cuvîntul său grija părintească a partidului pentru sănătatea oamenilor­­ muncii, realizările regimului nostru , democrat-popular în acest domeniu şi perspectivele de dezvoltare continuă a reţelei medico-sanitare. Lucrările şedinţei activului comite­telor raional şi orăşenesc de partid Reghin au demonstrat cu putere voinţa şi fermitatea comuniştilor, a­­ tuturor oamenilor muncii din oraş­­ şi raion, de a lupta fără preget­­ pentru aplicarea în viaţă a măreţului program de construcţie socialistă. Ele­­ au dovedit în acelaşi timp ataşamen­tul nemărginit, dragosta fierbinte a oamenilor muncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi, faţă de partidul nostru m­arxist-leninist, hotărîrea loi­­ nestrămutată, ca intr-o deplină uni-­­ tate frăţească să Înfăptuiască chemă­rile partidului a cărui politică reflecţi în gradul cel mai înalt interesele cel­­ mai vitale ale oamenilor muncii, î Ii f. SIMA Mereu înainte, pe calea arătată de partid Am citit, ca fiecare om al muncii din patria noastră, cu emoţie şi cu mîndrie, proiectul Directivelor Congresului al Ill-lea al partidului nostru pentru planul de dezvoltare a eco­nomiei naţionale pe anii 1960—1965 şi pentru programul eco­nomic de perspectivă. Natural, m-am oprit mai mult asupra acelui paragraf din proiectul de Directive care se ocupă In spe­cial cu sectorul Economiei Forestiere, dat fiind faptul că mun­cesc in acest sector şi nouă ne revin sarcini măreţe in acest interval de timp, sarcini a căror realizare şi depăşire contribuie la înflorirea in ansamblu a economiei noastre naţionale. E vorba printre altele, de exploatarea raţională a fondului fores­tier, extinderea mecanizării proceselor tehnologice de exploa­tare — scos­ apropiat, mărirea gradului de utilizare in scopuri industriale a masei lemnoase etc. Sunt sarcini mari, dar există toată certitudinea că colectivul de muncitori, tehnicieni şi in­gineri din întreprinderea noastră, sub conducerea şi îndru­marea organizaţtiilor de partid, le va realiza înainte de ter­men, răspunzind cu cinste chemărilor înflăcărate ale partidu­lui. Ţinind cont de sarcinile prevăzute de proiectul de Direc­tive pentru economia forestieră şi în cazul de faţă pentru în­treprinderea noastră, trebuie să ne îndreptăm atenţia în primul rind spre obţinerea unui volum cit mai mare de sortimente superioare, prin exploatarea unui volum cit mai mic de masă lemnoasă. Din acest punct de vedere, prin îmbunătăţirea pro­centului de lemn de lucru şi reducerea pierderilor de exploa­tare, întreprinderea noastră va economisi numai in acest an o cantitate de 7.000 m­c lemn lucru fag, care se redă fondului forestier, respectiv Ocolului silvic Lunca­ Bradului. In vederea mecanizării procesului tehnologic de scos­­apropiat care constituie in prezent problema cea mai actuală In cadrul întreprinderii noastre, ne propunem extinderea utili­zării instalaţiilor de scoatere cu cablu, astfel ca să avem in permanenţă in producţie cel puţin 10 funiculare tip „Mineciu“ care să ne asigure scoaterea a cca. 130.000 m­c material lemnos anual. Prin aceste măsuri şi prin altele pe care le vom lua în conformitate cu prevederile din proiectul de Directive, vom mecaniza in mod treptat faza de lucru de scos­ apropiat în procent de cel puţin 50—60 la sută. Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri din între­prinderea noastră asigură partidul nostru drag că-şi va aduce din plin contribuţia la realizarea măreţelor obiective prevăzute in proiectul de directive ale Congresului al lll-lea al partidului neprecupeţind nici un efort in munca şi lupta noas­­tră pentru socialism. SPITZER EMIL, director al I. F. Topliţa Vom realiza 400 hectare arătură normală pe tractor convenţional Studiind proiectul Directivelor celui de al 111-lea Congres al P.M.R., marile sarcini ce stau în faţa mecanizatorilor au constituit pentru noi o preocupare deosebită. Lucrez de peste 10 ani în S.M.T. Tg. Mureş. Mă gîndesc la anii trecutului. Am început lucrul cu tractoare şi maşini agricole de ti­puri vechi. Lucram pe parcele mici, iar randamentul muncii noas­tre era scăzut. Aceste greutăţi au fost înlăturate. Partidul nostru a luat măsuri pentru înzestrarea a­­griculturii cu o bază tehnică puter­nică, S.A­.T.-urile fiind dotate cu un număr mereu sporit de tractoa­re şi maşini agricole moderne. Da­torită acestui fapt an de an am obţinut rezultate tot mai frumoase. Productivitatea pe tractor conven­ţional a crescut de la 251 ha ară­tură normală în 1956, la 312 ha arătură normală în anul 1959. Preţul de cost realizat anul tre­cut pe hectar arătură normală a scăzut cu 38 la sută faţă de anul 1956. In această perioadă a crescut şi calificarea muncitorilor din bri­găzile de tractoare, fapt care a dus după sine creşterea productivităţii muncii. Am executat numai lu­crări de bună calitate, ajungîndu se ca producţia medie realizată pe terenurile unităţilor deservite de noi să crească cu cca. 350—400 kg. la hectar. Noi, mecanizatorii ne am propus ca în acest an să realizăm peste plan un volum de 1.644 ha arătu­ră normală şi să obţinem însem­nate economii la preţul de cost încă din campania de primăvari ■­i ne-am nepaşi in mare pane aces­­te angajamente. Propun ca toţi mecanizatorii să lupte ca în acest an să realizeze în medie 400 hantri pe tractor con­venţional faţă de 312 cît s-a obţi­nut în medie anul trecut pe sta­ţiune, iar printr-o bună organiza­re a muncii şi o luptă însufleţită pentru realizarea de economii cît mai mari, să reducem preţul de cost în acest an cu 12 la sută. Pentru mecanizarea proceselor de producţie în zootehnie ne-am propus să introducem în două gospodării agricole colective me­canizarea pregătirii furajelor şi administrarea acestora. Propun ca acest lucru să fie în viitor o pre­ocupare de seamă a fiecărui lu­crător din S.M.T. Avînd în vedere că în raza noas­tră de activitate sfecla de zahăr o­­cupă suprafeţe mari, propun să se experimenteze şi să se construiască tipuri de maşini pentru lucrările de întreţinere şi recoltare a acestei culturi; să fim dotaţi la fel cu plu­guri şi maşini pentru amenajarea lucrărilor în vederea irigatului, lucrări care necesită un volum ma­re de braţe de muncă. Faptul că de pe acum am obţi­nut o importantă depăşire a pla­nului şi am realizat însemnate e­­conomii, este o garanţie că şi în viitor vom înregistra noi şi însem­nate succese în lupta pentru reali­zarea sarcinilor ce le revin S.M.T.­­urilor. CHIOREAN VALER Şef de brigadă la S.M.T. Tg. Mureş Obiective industriale ale planului de 6 ani !• INDUSTRIA SIDERURGICA,­­ PRODUCŢIA DE METALE NEFEROASE, INDUSTRIA­­ CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI • Combinatul siderurgic de la Galaţi — obiectivul industrial cel­­ mai important în perioada 1960—­­ 1965­ — spre anul 1970 va atinge­­ o capacitate de circa 4 milioane tone oţel anual. • O uzină pentru fabricarea cocsului metalurgic din cărbuni energetici de Valea Jiului, care va produce în 1965 cel puţin 400 mili tone cocs. • Construirea a 3 cuptoare Martin de 400 tone şarjă la oţela­­ria nouă de la Hunedoara.­­ O secţie de furnale de mare capacitate la Hunedoara. • Reconstruirea furnalelor de la Reșița. • Un combinat de aluminiu cu o capacitate de circa 50.000 tone anvjiJj/ silfana fosie

Next