Steaua Roşie, iunie 1960 (Anul 9, nr. 812-821)

1960-06-15 / nr. 816

Cine va fi câştigătorul . De cum se ivesc zorile, satul Începe a fremăta. Loviturile de ciocane te fac să crezi că la fie­care casă e fierărie. Oamenii îşi pregătesc sapele şi coasele pen­tru o nouă zi de muncă, care pare a fi mai rodnică decit cea precedentă. Cele 58 familii de colectivişti din Vătava se stră­duiesc care de care să se situe­ze printre fruntaşii colectivei. Şi acest lucru nu-i de mirare. Cu toţii sint doar în Întrecere. Clnd Hara Ioan, şeful echipei întîi i-a provocat să-şi încerce puterile, nimeni n-a fost îm­potrivă. Atît membrii echipei întîi cit şi ai celorlalte trei e­­chipe s-au simţit capabili de a se întrece în marea bătălie pen­tru dezvoltarea gospodăriei lor, pentru mai multe cereale, mai multă carne, lapte şi lină. De altfel aceste obiective figurau şi în chemarea la întrecere lansa­tă de colectiviştii din Chilieni, raionul Sf. Gheorghe, la care s-au alăturat şi ei. „Dacă ne-am luat la întrece­re, apoi să ne intrecem“. Aşa a spus Sas Gheorghe, aşa au spus şi Gherman Gheorghe, To­­diric Florentina şi alţi colecti­vişti, o dată cu începerea mun­cilor agricole. Cind a fost vorba de curăţatul păşunilor şi fîneţelor, iar apoi de plivit, femeile au pornit pri­mele. La curăţatul celor 190 hec­­tare fineţe naturale in fruntea întrecerii s-au situat Gherman Victoria, Haja Nastasia, Bajko Anica, Sas Gheorghe, Gherman Gheorghe, Gherman Victoria, Toderic Florentina, Onigaş Gri­­gore, Gherman Valeria, Gher­man S. Aurel, Petruţ Ioan şi Vasa Ioan. Dintre echipe, cele mai bune rezultate la curăţirea fîneţelor le-a înregistrat cea condusă de Sas Gheorghe. J1 înbunătăţirea fîneţelor şi pă­şunilor îi preocupă îndeaproape pe fiecare. Colectiviştii de aici şi-au propus să sporească pro­ducţia de lapte, anul acesta, faţă de anul trecut cu aproape 1.000 litri pe cap de vacă fura­­­jată. Şi nu de la 16 vaci cit au avut anul trecut ci de la un nu­măr dublu. A sporit mult şi nu­mărul oilor. Dacă anul trecut gospodăria dispunea de 340 de oi, acum deţine 900. Colectiviştii vor îngrăşa anul acesta circa 50 ha de păşune, prin tîrlire. La cele 5 stîni ale gospodăriei tîrlele se mută din două în două zile. La stîni se cresc şi porci. De la 3 scroafe s-au obţinut 27 de purcei, care sînt crescuţi la stine. Producţia de lapte şi de carne va creşte şi prin asigurarea unor cantităţi mai mari de nutreţ în­­silozat. Anul acesta gospodăria cultivă 10 hectare cu porumb pentru siloz. Colectiviştii acordă porumbului siloz aceeaşi impor­tanţă ca şi porumbului pentru boabe. ... A trecut încă o săptămînă de muncă însufleţită. Colectiviş­tii fac bilanţul realizărilor. Pli­­vitul buruienilor din culturile păioase a fost efectuat la timp. Griul promite recoltă bogată. Din nou femeile se află în frun­te. Haja Nastasia, Gherman Victoria, Toderic Florentina, Bajko Anica, Gherman Valeria au dovedit că sunt capabile să­­şi respecte cuvîntul dat. Nume­le lor a apărut şi pe gazeta de perete. Şi lucrările în vie s-au făcut la timp. Fruntaşi: Todea Maria şi Tinea Paraschi­­va. Acum e rîndul bărbaţilor. Co­situl finului este o lucrare ce trebuie făcută la timp. Fiecare se va strădui să contribuie din plin la asigurarea unor canti­tăţi sporite de fin, de o calita­te cit mai bună, întrecerea continuă. Cine va ieşi cîştigător în această între­cere? Desigur cîştigători vor fi cu toţii. Va cîştiga gospodăria şi fiecare colectivist. Cu cît vor obţine producţii mai mari, atit la cereale cit şi la animale, cu atît veniturile lor vor fi mai mari. Dar n-ar strica ca în această întrecere colectiviştii să primească mai mult sprijin din partea comitetului raional de partid şi a sfatului popular ra­ional. In direcţia sporirii numă­rului de animale, şi in special la bovine mai sunt încă multe de făcut. In planul de produc­ţie, colectiviştii au prevăzut să deţină pină la sfirşitul anului 70 capete bovine. Deşi acest număr planificat este, putem spune, mult sub posibilităţi, nu există nici o garanţie că va fi realizat. In prezent gospodă­ria deţine numai 37 capete bo­vine. Posibilităţi pentru spori­rea numărului de animale exis­tă. Gospodăria a avut la dispo­ziţie fonduri pentru aceasta. Din păcate însă fondurile n-au fost folosite timp îndelungat. Nu din vina conducerii gospo­dăriei ci din cauza unor metode de lucru birocratice ale unor tovarăşi de la secţia agricolă a sfatului popular raional, care în loc să dea un sprijin concret gospodăriei în privinţa procu­rării animalelor, s-au rezumat la adrese. Şi, in felul acesta cumpărarea de animale a fost amînată de la o săptămină la alta. Or, timpul cel mai potri­vit pentru cumpărarea de vaci este începutul verii, când fura­jarea se face la Păşune, gospo­dăriile avind astfel posibilita­tea să obţină cantităţi sporite de carne şi lapte cu cheltuieli mici. ____ P. POPSOR, întreţinerea culturilor în centrul atenţiei ș­i întreţinerea culturilor este o lucrare la ordinea zilei. De felul cum şi cind este executată de­­­pinde în mare măsură soarta re­coltelor. Ploile ce au căzut in ul­timul timp au întirziat executa­rea prăşitului Şi au favorizat creşterea ratud­a a buruienilor. Cu toate acestea, în unele co­mune şi unităţi agricole socialis­te nu s-au folosit din plin zilele bune de lucru, ceea ce a făcut ca lucrările de întreţinere a cul­turilor să se desfăşoare în mod nesatisfăcător. In raionul Cris­­turu Secuiesc, pină la 11 iunie praşila intîi a fost executată în proporţie de 71,5 la sută, iar praşila a doua s-a executat nu­mai pe 19 la sută din suprafaţă. La porumb praşila a doua a fost efectuată numai pe 2,4 la sută din suprafaţa cultivată cu această plantă. Dacă în unele gospodării co­lective cum ar fi : Şoimuşul Mic, Porumbenii Mari, Cristur şi al­tele, praşila întîi a fost termina­tă, iar praşila a doua mult avansată, in gospodăriile colecti­ve din Cădaciu Mic, Cădaciu Ma­re, Nicoleni, praşila a doua la po­rumb nici n-a început, iar pra­şila întîi a fost executată pe su­prafeţe mici. De exemplu, la G.A.C. Atid, din cele 130 ha cul­tivate cu porumb pină la aceas­tă dată nu s-au prăşit decit nu­mai 5 ha. Rămase în urmă sint şi gospodăriile colective Cuşmed şi Porumbenii Mici. Faţă de aceste rămîneri în ur­mă conducerile gospodăriilor, secţia agricolă a Sfatului popular raional, trebuie să ia grabnice măsuri ca toate unităţile agrico­le socialiste din raion să termi­ne in cel mai scurt timp lucrări­le de întreţinere a miturilor. In raionul Reghin praşila în­tîi la sfecla de zahăr a fost ter­minată. Acum se desfăşoară praşila a doua. Pînă la 10 iunie praşila a doua s-a efectuat pe 55 la sută din suprafaţa culti­vată cu sfecla de zahăr. In schimb este rămas în urmă pră­­şitul celorlalte culturi La po­rumb de exemplu, prima prăşi­tă s-a executat numai pe 69 la sută din suprafaţă, iar a doua numai pe 82 hectare. O lipsă cît se poate de gravă se cons­tată în domeniul întreţinerii porumbului pentru siloz. Dacă la porumbul pentru boabe pră­­şitul s-a executat pe suprafeţe mai mari, nu acelaşi lucru pu­tem spune despre porumbul pentru siloz, la care pină la 10 iunie prima praşilă s-a efectuat abia de 724 hectare, adică pe 21 la sută din suprafaţă, iar praşila a doua încă nu s-a fă­cut nicăieri. Este rămas în urmă prăşitul şi la cartofi şi floarea soarelui. Faptul că există posibilităţi pentru intensificarea lucrărilor de întreţinere a culturilor a fost dovedit în numeroase co­mune. In comunele Brîncove­­neşti, Petelea, Gorneşti etc., s-a terminat prima prasilă la toate culturile si se desfăşoară pra­sila a doua, iar la unele cul­turi chiar a treia. In schimb în altele, cu condiţii asemănătoa­re, lucrările sunt mult întirziate. In timp ce în comuna Beica, bunăoară, prima praşilă s-a executat pe toate cele 527 hec­tare cultivate cu plante prăşi­toare, la Chiher, comună veci­nă, s-a executat numai pe 210 ha, adică pe 28 la sută, din suprafaţă. Aici nici plivitul nu s-a executat decit numai pe 94 la sută din suprafaţă. De ase­meni în timp ce la Brîncove­­neşti prima prasilă s-a termi­nat, la Aluniş, s-a efectuat nu­mai pe 34 la sută din suprafa­ţă. Asemenea comparaţii se pot face multe. In comuna Dedrad de pildă, prima prasilă nu s-a efectuat decit pe 58 la sută din suprafaţă, in timp ce la Batoş s-a executat pe 99 la sută din suprafaţă Acest lucru demons­trează limpede că acolo unde există preocupare din partea organizaţiilor de partid si sfa­turilor populare se obţin si re­zultate. Tocmai de aceea este o da­torie a organizaţiilor de partid şi a sfaturilor populare de a lua toate măsurile pentru In­tensificarea ritmului lucrărilor de întreţinere a culturilor. Tre­buie folosite toate mijloacele de mobilizare şi popularizare în vederea executării prăşitului la timp şi­­de cite ori este nevoie. - --------------------------­ Ritmul lucrărilor agricole poate fi intensificat gfr|.(Jte.aua r.osl)| Excursii la Bucureşti * pentru vizitarea Expoziţiei sovietice Cu prilejul expoziţiei sovietice ce se va deschide în curînd la Bucureşti, în pavilionul din parcul I. V. Stalin, în cadrul căreia vor fi prezentate cca. 6.000 de expo­nate, înfăţişînd o parte din succe­sele obţinute în principalele ramuri ale economiei, ştiinţei şi culturii sovietice, Consiliul regional Arlus organizează excursii cu trenuri speciale, precum şi excursii ale grupurilor de excursionişti. Astfel, la 25 iunie, la orele 20 va pleca din Tg. Mureş primul tren special, cu excursioniştii din ora­şul şi raionul Tg. Mureş, cît şi din raionul Reghin. Acest tren va sosi la Bucureşti in ziua de 26 iunie, la orele 9 dimineaţa, şi se va în­toarce în aceeaşi zi, la orele 21, cu sosirea la Tg. Mureş în ziua de 27 iunie, la orele 6 dimineaţa. Al doilea tren special va pleca de la Sf. Gheorghe, la 2 iulie, orele 24, cu sosirea la Bucureşti la 3 iulie, orele 9 dimineaţa. Cu acest tren vor pleca excursioniştii din raioanele Sf. Gheorghe, Gheor­­ghieni, Ciuc şi Tg. Secuiesc. Tre­nul se va întoarce de la Bucureşti în seara aceleiaşi zile (la orele 22) şi va sosi la Sf. Gheorghe la 4 iu­lie, orele 5 dimineaţa. Al treilea tren special va pleca de la Odorhei în ziua de 9 iulie, cuprinzind excursioniştii din ra­ioanele Odorhei, Cristuru-Secuiesc şi Singeorgiu de Pădure. Inapoindu se din Bucureşti, acest tren va sosi la Odorhei în ziua de 11 iulie, la orele 7 dimineaţa. De asemeni vor fi organizate grupuri de excursionişti din raio­nul Topliţa, in zilele de 3 şi 10 iu­lie. Se vor mai putea organiza gru­puri de cel puţin 15 excursionişti. Călătorii care pleacă cu trenu­rile speciale beneficiază de o redu­cere de 67 la sută din tariful transportului pe C.F.R., iar ex­cursioniștii în grupuri, de o redu­cere de 50 la sută. Tractoare şi maşini agricole pentru Gostat-uri In vederea mecanizării lucrări­lor, pe lingă tractoarele şi maşi­nile agricole de care dispun, de curînd, gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră, au fost înzestrate cu 75 cositori suspendate, 16 tractoare UTO£ 27, şi 39 pluguri reversibile (schimbătoare). In vederea practicării unui pă­­şunat raţional, gospodăriile agri­cole de stat au primit in acest­­ an şi 15 „păstori electrici“. - ------------------------------ Insilozează furaje Gospodăria agricolă de stat din Reghin are un caracter pro­nunţat zootehnic. Aceasta face ca în vederea asigurării unui fu­raj consistent şi de calitate, nu­treţul însilozat să joace un rol important. Zilele trecute la Beng şi Groa­pa Rece, muncitorii gospodăriei au Început Insilozarea trifoiului verde în amestec cu melasă. Din acest amestec se insilozează pes­­te 300 tone. întrecere la S. M. T. (Urmare din pag. 1-a) Cu acelaşi elan şi Însufleţire muncesc şi tractoriştii pe ogoa­re, la unităţile agricole socia­­list-cooperatiste pe care le deser­vesc. Toţi cei 116 mecanizatori iau parte la întrecerea socialistă în cinstea Congresului. Din tota­lul de 116 mecanizatori aflaţi în întrecere, la sfirşitul campaniei agricole de primăvară 85 au fost premiaţi. însufleţirea care a cu­prins pe tractorişti în aceste zile premergătoare Congresu­lui reiese şi din următoarele da­te: brigada IX-a şi-a depăşit planul lucrărilor de primăvară cu 62 la sută, brigada a VII-a cu 42 la sută, brigada X-a cu 41 la sută. Tractoristul David Dé­nes şi-a realizat planul lucrări­lor agricole în proporţie de 242 la sută, Balog Péter de 239 la sută, Bartha Ferenc de 225 la su­tă, Lörinczi Árpád de 210 la su­tă. In urma rezultatelor obţinute, fiecare din ei a primit premii de cite 900—1.000 lei. In întrecerea socialistă tracto­riştii şi-au propus să efectueze cît mai mulţi hantri, fără repa­raţii. 15 tractorişti au reuşit să efectueze cu acelaşi tractor pes­te 1.000 hantri fără reparaţii. Bitai Kálmán, Szabó David şi Truczki Mihai au efectuat Intre 1.500—1.800 hantri. Anul acesta S.M.T.-ul din Sf. Gheorghe a fost înzestrat cu 10 tractoare UTOS—27, CU 17 se­mănători c.u. z. și cu un cio­can pneumatic pentru fierărie. In curînd va mai primi 10 com­bine, alte 34 tractoare și trac­toare rutiere etc. In momentul de faţă toate tractoarele şi maşinile agricole necesare in campania recolta­re sunt reparate. Cei 13 agronomi încadraţi la G.AC.-urile deservite de S.M.T. Sf. Gheorghe sunt şi ei in întrecere. Faţă de anul tre­cut, în anul acesta, S.M.T.-ul va efectua cu peste 28.000 bantri mai mult. Planul campaniei din primăvara acestui an a fost rea­lizat in proporție de 122 la su­tă, ceea ce a făcut ca stațiunea să se situeze pe primul loc pe re­giune, R. CIMPEAN. Recoltatul finului — lucrare importantă Brigada de mecanizare comp­tetă de la G.A.S. Band execută toate lucrările pe finețe (costul adunatul capitatul și transportul), mecanizat, un clişeu, adunatul finului mecanizat.

Next