Steaua Roşie, iunie 1960 (Anul 9, nr. 812-821)
1960-06-11 / nr. 815
RAIDUL NOSTRU întreţinerea culturilor şi pregătirile pentru recoltat Atît culturile păioase însăminţate în toamnă cit şi cele prăşitoare însăminţate în primăvară promit recolte bogate. Bineînţeles, producţia de sfeclă de zahăr, porumb pentru boabe şi porumb siloz, cartofi etc., depinde în mare măsură de lucrările de îngrijire ce li se vor aplica culturilor respective. Ploile căzute în ultimul timp au făcut ca culturile să se dezvolte rapid. Dar în mare măsură s-au dezvoltat și buruienile, împiedecînd creșterea Culturilor. Acest lucru impune luarea tuturor îăstirilor pentru intensificarea lucrărilor de întreţinere a culturilor. De asemeni trebuie recoltate furajele şi pregătită temeinic campania de recoltări a cerealelor păioase. SĂ NU NEGLIJĂM PORUMBUL PENTRU SILOZ La gospodăria agricolă de statdin Reghin lucrările agricole se desfăşoară din plin. Răritul şi praşila doua la sfecla de zahăr s-a terminat, acum efectuînduse praşila treia. Pe cele 250 hectare cultivate cu porumb pentru boabe de asemeni s-a terminat prima praşilă şi este în curs a doua. Pe 226 hectare prăşitul s-a făcut mecanic. In scopul asigurării unor furaje de calitate şi totodată ieftine, anul acesta gospodăria cultivă 203 hectare cu porumb pentru siloz. Porumbul pentru siloz are o tot aşa de mare importanţă ca şi porumbul pentru boabe. Tocmai de aceea, se cere a i se acorda aceeaşi atenţie ca şi porumbului pentru boabe. După cum se vede însă, conducerea gospodăriei agricole de stat din Reghin nu ţine cont de acest lucru. Ca dovadă este faptul că în timp ce la porumbul pentru boabe se execută praşila doua, la porumbul pentru siloz n-a fost efectuată nici praşila întîi pe întreaga suprafaţă. Este recunoscut şi faptul că în cadrul gospodăriei lucrările agricole s-au aglomerat şi se cer tot mai multe braţe de muncă. A început recoltatul furajelor şi însilozatul. S-au făcut şi pregătirile pentru campania de recoltare a cerealelor păioase. Cele cinci combine pentru recoltat păioase au fost puse la punct, s-a efectuat rodajul şi proba. La combine s-a modificat şi sistemul de ridicare a mesei de tăiere, de la manual la hidraulic. Prin montarea unui cilindru de forţă pe combină, care acţionează pîrghia de ridicare, acum manevrarea se face de către tractorist nefiind nevoie de încă un om, care pînă acum se folosea pentru ridicarea mesei de tăiere. In scopul terminării în cel mai scurt timp a recoltărilor s-au luat măsuri ca munca să se desfăşoare în două schimburi. Pînă la recoltări însă, toată atenţia trebuie acordată îngrijirii culturilor. Praşila întâia la porumbul pentru siloz trebuie terminată în cel mai scurt timp şi continuată praşila a doua. Pe mari suprafeţe cultivate cu porumb pentru boabe s-a efectuat praşila doua mecanic, însă prea puţin s-a făcut manual printre rînduri. Este necesar luarea de măsuri concrete pentru intensificarea ritmului prăşitului. AŞA PROCEDEAZĂ BUNII GOSPODARI In muncile de întreţinere a culturilor, ca de altfel şi în campaniile agricole trecute, întovărăşiţii din Gorneşti sunt fruntaşi pe raion. Cele trei întovărăşiri din comună cultivă sfecla de zahăr pe 107 ha, în tarlale întinse. Anul trecut ei au realizat la această cultură o producţie medie de peste 27.000 kg la hectar. Anul acesta însă ei sunt hotărâţi să obţină între 30.000—35.000 kg la hectar. Pentru aceasta acordă o atenţie deosebită lucrărilor de întreţinere. Cele 107 hectare cu sfeclă de zahăr au fost însăminţate în termen de 5 zile, adică între 5 şi 10 aprilie. După 8 zile de la însăminţare întovărăşiţii au trecut la executarea primei praşile. Această lucrare a fost terminată în 10 zile. Apoi cu toţii au trecut la rărit şi la efectuarea praşilei a doua. Şi praşila doua s-a terminat în scurt timp, trecindu-se la executarea praşilei a treia. Pînă în prezent praşila treia s-a făcut pe mai bine de 80 la sută din suprafaţă. O mare importanţă se acordă şi prăşitului la porumb. Prima praşilă la porumb a fost terminată de mult. Acum e în tot praşila doua care s-a efectuat pe mai bine de 40 la sută din suprafaţa cultivată cu porumb. La prăşitul porumbului intovărăşiţii folosesc din plin cele peste 200 prăşitori animale. Apoi, printre rînduri prăşitul se face manual. Faptul că comuna Gorneşti este fruntaşă în muncile de întreţinere a culturilor nu este întîmplător. Munca politico-educativă în rîndul ţăranilor muncitori se desfăşoară bine iar la învăţământul agricol de masă au luat parte majoritatea ţăranilor muncitori. Biblioteca de aici se numără printre bibliotecile cu activitatea cea mai bogată din raion. O contribuţie de seamă la mobilizarea ţăranilor muncitori în lupta pentru recolte tot mai bogate au şi deputaţii. Adorjani Ludovic, Portik Ambrozie, Hajdú Iosif, Molnár Ioan şi alţi deputaţi organizează în mod regulat întâlniri cu alegătorii sfătuinduse cu ei asupra diferitelor acţuni. Şi rezultatele nu întîrzie să se arate. LA PORCEŞTI SE PUTEA FACE MAI MULT In comuna Porceşti suprafaţa cultivată cu plante prăşitoare nu este mare (285 ha cu porumb, 6 ha cu sfeclă de zahăr şi 16 ha cu cartofi). Totuşi lucrările de întreţinere a acestor culturi sunt rămase mult in urmă faţă de posibilităţi. Praşila întîi la porumb de exemplu s-a efectuat pînă în prezent numai pe 176 ha. Culturile sunt inundate de buruieni şi orice zi întîrziere înseamnă îngreunarea executării prăşitului, înseamnă mari pagube. Organizaţia de bază şi sfatul popular de aici au neglijat un lucru foarte important şi anume, munca politică. Gazeta de stradă, organul organizaţiei de bază şi a comitetului executiv, oflată, chiar in faţa sediului sfatului popular, nu este folosită pentru mobilizarea ţăranilor muncitori la lucrările agricole. Sub ochii tuturor, îşi fac stagiul pe gazetă cîteva articole vechi care nici nu mai pot fi citite. Atît organizaţia de bază cit şi sfatul popular au datoria de a lua măsuri urgente pentru ca prima praşilă să fie terminată în cel mai scurt timp. Apoi cu forţe sporite să se treacă la praşila doua şi executarea prăşitului de cite ori va fi nevoie. PORUMBULUI SILOZ I SE ACORDĂ ATENŢIA CUVENITĂ Dacă în alte gospodării agricole de stat şi colective porumbul siloz este lăsat pe planul al doilea, la G.A.S din Band, lucrurile stau cu totul altfel. Pină la mijlocul săptămînii acesteia la porumbul pentru siloz cultivat pe 81 hectare au fost făcute trei praşile, din care două cu mijloace mecanizate şi una manuală. Nu se poate spune că la G.A.S. din Band nu se acordă importanţa cuvenită şi porumbului pentru boabe. Cind acesta a fost in trei frunze peste cultură s-a trecut cu sapa rotativă iar cînd acesta a fost mai mare, pe 53 ha s-a făcut prăşitul mecanizat cu ajutorul cultivatoarelor. Faţă de posibilităţi insă prăşitul este întirziat. Pe 45 hectare cultivate cu porumb încă nu s-a efectuat prima praşilă. Sfecla de zahăr pentru butaşi este prăşită de două ori. Insă din cele 18 hectare cultivate cu cartofi, pe 3 hectare încă nu s-a efectuat praşila întîia, cartofii fiind invadaţi de buruieni. UNDE PRĂŞITUL E NEGLIJAT La gospodăria agricolă colectivă din Mădăraş, ca de altfel peste tot, prăşitul culturilor este în toi. Porumbul e cultivat aici pe 35 ha. Din această suprafaţă 20 ha, au fost prăşite cu mijloacele mecanizate ale S.M.T.-ului din Tg. Mureş, iar pe celelalte 15 ha prăşitul a fost efectuat de două ori cu prăşitori trase de animale. Acum e în curs praşila manuală Pentru prima oară în anul acesta colectiviştii cultivă pe o suprafaţă de 9 ha şi porumb pentru siloz. Pînă zilele trecute porumbul a fost prăşit de două ori, cu prăşitori trase de animale. O altă plantă prăşitoare pe care o cultivă colectiviştii din Mădăraş e sfecla de zahăr, şi aceasta pe o suprafaţă de 30 ha. Dacă praşila întîi a fost făcută la timp, praşila a II-a însă este întîrziată. In timp ce suprafeţele repartizate colectiviştilor Toth Maria, Fogarasi Anna, Toth Sándor, Bende Gavril şi alţii, sunt de mult prăşite (la Mădăraş se aplică retribuţia suplimentară a muncii), alţii ca Fodor József, Bartha Balázs, Fodor Anna, Rostás Dumitru, încă n-au început praşil a doua. MAŞINILE AGRICOLE SÎNT GATA PENTRU_ RECOLTARE O altă lucrare importantă în această perioadă este pregătirea tractoarelor şi maşinilor necesare în campania de recoltare. La gospodăria agricolă de stat din Gorneşti, raionul Reghin toate maşinile agricole sunt reparate iar acum e în curs proba şi recepţionarea lor. Probele maşinilor sunt foarte necesare. Zilele trecute muncitorii Demeter Iosif, Babo László şi Negrea Teodor făcînd probă la una din cele trei combine au constatat că cardanul combinei nu se potrivea cu cardanul de la tractor. Defecţiunea a fost înlăturată. Dacă aceasta nu ar fi fost controlată, ar fi întîrziat începerea recoltatului în ziua cînd acesta urma să aibă loc. Pentru ca recoltatul să fie făcut la timp şi în cele mai bune condiţiuni, colectivul de conducere al gospodăriei a luat măsuri ca pe lingă combinele existente să mai aducă altele 3 de la G.A.S. din Miercurea Ciuc unde recoltatul se face mai tîrziu, întovărăşiţii din Gorneşti zoresc terminarea praşilei a treia la sfecla de zahăr. însemnări din Valea Crişului Comuna Valea Crişului, ca şi Chilienil care-i aparţine, precum şi alte 13 sate de pe cuprinsul raionului Sf. Gheorghe, sunt complet colectivizate. Ca multe alte gospodării agricole colective din acest raion, cea din Valea Crişului se numără printre acelea care realizează anual venituri băneşti de peste două milioane lei. Fondul de bază al gospodăriei trece de trei milioane lei. Desigur că aceste cifre pînă la sfîrşitul anului vor fi depăşite. In anul acesta, numai după sfecla de zahăr pentru sămînţă şi rădăcini, colectiviştii vor realiza un venit de peste un milion şi două sute de mii lei, nemaivorbind de veniturile de pe urma contractărilor de cereale şi a vînzării produselor provenite din sectorul zootehnic. La Valea Grişului creşte bine griul, secara, orzoaica, sfecla, cartoful etc. Dar există aici şi păşuni şi fineţe naturale care oferă condiţii bune pentru dezvoltarea şeptelului. In baza acestor condiţii gospodăria colectivă de aici a fost declarată „gospodărie agricolă colectivă model pentru creşterea taurinelor şi porcinelor“. In acest sens, pe lingă inginerul agronom existent de mai mulţi ani în gospodăria colectivă, a fost încadrat un al doilea inginer, acesta fiind zootehnist. Ca gospodăria colectivă să fie model, ca să asigure timp de peste trei ani unui mare număr de gospodării agricole colective din regiunea noastră, material de prăsilă bovin, iar din anul ce vine material de prăsilă porcin, nu-i un lucru uşor. De aceasta îşi dau seama şi cei din Valea Crişului. Tocmai de aceea, ei acordă o mare atenţie selecţiei şi măririi efectivului de animale. Pînă la sfîrşitul anului în curs de exemplu, la suta de hectare teren agricol, colectiviştii şi-au propus să deţină 55 capete taurine, din care 22 vaci. Ei vor dispune de asemeni, în total de 74 scroafe, peste 1.000 oi, etc. Ca buni gospodari, colectiviştii din Valea Crişului, îndrumaţi de organizaţia de bază, pe lingă construcţiile existente, au început altele noi. Alături de cele două grajduri cu o capacitate de cite o sută capete fiecare, ei construiesc acum al treilea, tot atît de mare. Intrucit gospodăria este organizată după principiul brigăzilor complexe, cea de-a treia brigadă complexă o formează constructorii. Se prevede ca la grajdul în construcţie, un loc de vacă să coste cu 500 lei mai puţin decit a costat un loc de vacă la grajdul ce l-au dat în folosinţă astă iarnă. Un merit al colectiviştilor din Valea Crişului este că se străduiesc să creeze animalelor asemenea condiţii care să contribuie la mărirea productivităţii acestora, la uşurarea muncii îngrijitorilor de animale, iată despre ce este vorba, in două grajduri a 100 capete fiecare se instalează adăpători automate. Şi acestea, sunt executate de membrii brigăzii complexe de constructori. Numai prin confecţionarea celor 140 de adăpători automate în atelierul gospodăriei de către comunistul Szilágyi József, gospodăria face o economie în valoare de peste 21.000 lei. Pentru a scuti pe îngrijitori să mai transporte nutreţul în iesle, tot în atelierul gospodăriei, se confecţionează un fel de vase sistem coşerol, cu o capacitate de cel puţin 40 kg, care pe principiul unui pod rulant, vor transporta hrana in dreptul fiecărui animal. Muncitorului îi revine doar sarcina să răstoarne vasul-coş încărcat. Asemenea dispozitive vor fi instalate in două grajduri a 100 capete fiecare. Studiind proiectul de Directive ale celui de-al IlI-lea Congres al P.M.R., colectiviştii din Valea Crişului, şi-au propus pentru sporirea producţiei la hectar, construirea unor bazine de acumulare a apei ce provine din cele trei văi, creind posibilitatea irigării a cel puţin 300 ha teren in 1965. Aceasta va duce la dublarea producţiei, la obţinerea a mai mult lapte, carne, ouă. Faţă de 55 capete taurine la 100 ha teren agricol cit vor avea la sfîrşitul anului în curs, in 1965 vor deţine 80 capete. In vederea scăderii cheltuielilor de transport al gunoiului de grajd, ei vor construi de la grajdurile gospodăriei pină un cimp o linie de covil pe o lungime de 3 km. O atenţie deosebită va fi acordată porumbului siloz. Anul acesta se cultivă porumb pentru siloz pe o suprafaţă de 44 ha, de pe care şi-au propus să obţină o producţie medie de peste 50.000 kg la ha. R. CIMPEAN ----------------------------- - - ---------------------------- Faza raională a concursului cultural al pionierilor şi şcolarilor din raionul Topliţa In ziua de 5 iunie a. c. oraşul nostru a cunoscut o vie animaţie. Cele mai bune formaţii corale, de dansuri, brigăzi artistice de magiaţie şi alte formaţii artistice ale pionierilor şi şcolarilor, s-au prezentat la concurs pentru a a-şi arăta iscusinţa dobîndită prin munca asiduă depusă în decursul întregului an şcolar. Sala de spectacole de la clubul I. F. Topliţa s-a dovedit neîncăpătoare pentru miile de spectatori dornici să vadă iscusinţa artistică a celor peste 500 artişti amatori, din Ruşii-Munţi, Pietriş, Bistra, Topliţa, Gălăuţaş şi din alte localităţi, care în acest an au reuşit să se claseze primii pe centrele de concurs. Spectatorii au rămas profund impresionaţi de calitatea programelor prezentate de corul pionierilor din Ruşii-Munţi condus de către tova orăşul Mureşan Vasile, directorul şcolii1, care s-a dovedit cel mai bun cor din raion, de calitatea programului prezentat de pionierii şi şcolarii din clasele I—IV a şcolii de 4 ani din Pietriş, pregătit cu pricepere de către învăţătorul director Truşca Filip, de formaţia mixtă de dansuri a şcolilor din Gălăuţaş, pregătită de către învăţătoarele Cintea Stela şi Doczi Sofia. O impresie profundă au lăsat şi formaţia de dansuri şi brigada de agitaţie din Ruşii-Munţi, formaţia de dansuri din Sărmaş, cea din Stînceni precum şi dansul ca temă a celor din Corbu şi Capul Corbului1, întreaga manifestaţie s-a desfăşurat sub lozinca: „Iţi mulţumesc partid iubit“ şi a oglindit dragostea ce o poartă partidului pionieră şi şcolarii ştiind că politica înţeleaptă a partidului asigură tineretului patriei noastre condiţii din cele mai bune de învăţătură şi un viitor luminos. Premiile distribuite formaţiilor fruntaşe sub formă de cărţi şi alte obiecte au constituit o bună răsplată a muncii depuse şi un stimulent pentru munca de viitor. ALEXANDRU CEUŞAN, Şeful secţiei învăţămînt şi cultură