Steaua Roşie, iunie 1960 (Anul 9, nr. 812-821)

1960-06-11 / nr. 815

RAIDUL NOSTRU întreţinerea culturilor şi pregătirile pentru recoltat Atît culturile păioase însămin­­ţate în toamnă cit şi cele prăşi­toare însăminţate în primăvară promit recolte bogate. Bineînţe­les, producţia de sfeclă de zahăr, porumb pentru boabe şi porumb siloz, cartofi etc., depinde în ma­re măsură de lucrările de îngri­jire ce li se vor aplica culturilor respective. Ploile căzute în ultimul timp au făcut ca culturile să se dez­volte rapid. Dar în mare măsură s-au dezvoltat și buruienile, îm­­piedecînd creșterea Culturilor. A­­cest lucru impune luarea tutu­ror î­ăstirilor pentru intensifi­carea lucrărilor de întreţinere a culturilor. De asemeni trebuie recoltate furajele şi pregătită temeinic campania de recoltări a cerealelor păioase. SĂ N­U NEGLIJĂM PORUMBUL PENTRU SILOZ La gospodăria agricolă de stat­­din Reghin lucrările agricole se desfăşoară din plin. Răritul şi praşila doua la sfecla de zahăr s-a terminat, acum efectuîndu­­se praşila treia. Pe cele 250 hec­tare cultivate cu porumb pentru boabe de asemeni s-a terminat prima praşilă şi este în curs a doua. Pe 226 hectare prăşitul s-a făcut mecanic. In scopul asigurării unor fu­raje de calitate şi totodată ief­tine, anul acesta gospodăria cultivă 203 hectare cu porumb pentru siloz. Porumbul pentru siloz are o tot aşa de mare im­portanţă ca şi porumbul pentru boabe. Tocmai de aceea, se cere a i se acorda aceeaşi atenţie ca şi porumbului pentru boabe. După cum se vede însă, condu­cerea gospodăriei agricole de stat din Reghin nu ţine cont de acest lucru. Ca dovadă este fap­tul că în timp ce la porumbul pentru boabe se execută praşila doua, la porumbul pentru siloz n-a fost efectuată nici praşila întîi pe întreaga suprafaţă. Este recunoscut şi faptul că în cadrul gospodăriei lucrările agricole s-au aglomerat şi se cer tot mai multe braţe de muncă. A început recoltatul furajelor şi însilozatul. S-au făcut şi pregă­tirile pentru campania de recol­tare a cerealelor păioase. Cele cinci combine pentru recoltat păioase au fost puse la punct, s-a efectuat rodajul şi proba. La combine s-a modificat şi siste­mul de ridicare a mesei de tăie­re, de la manual la hidraulic. Prin montarea unui cilindru de forţă pe combină, care acţionea­ză pîrghia de ridicare, acum manevrarea se face de către tractorist nefiind nevoie de încă un om, care pînă acum se folo­sea pentru ridicarea mesei de tăiere. In scopul terminării în cel mai scurt timp a recoltărilor s-au luat măsuri ca munca să se des­făşoare în două schimburi. Pînă la recoltări însă, toată atenţia trebuie acordată îngriji­rii culturilor. Praşila întâia la porumbul pentru siloz trebuie terminată în cel mai scurt timp şi continuată praşila a doua. Pe mari suprafeţe cultivate cu po­rumb pentru boabe s-a efectuat praşila doua mecanic, însă prea puţin s-a făcut manual printre rînduri. Este necesar luarea de măsuri concrete pentru intensi­ficarea ritmului prăşitului. AŞA PROCEDEAZĂ BUNII GOSPODARI In muncile de întreţinere a cul­turilor, ca de altfel şi în campa­niile agricole trecute, întovără­­şiţii din Gorneşti sunt fruntaşi pe raion. Cele trei întovărăşiri din comună cultivă sfecla de za­hăr pe 107 ha, în tarlale întinse. Anul trecut ei au realizat la a­­ceastă cultură o producţie me­die de peste 27.000 kg la hectar. Anul acesta însă ei sunt hotărâţi să obţină între 30.000—35.000 kg la hectar. Pentru aceasta acor­dă o atenţie deosebită lucrărilor de întreţinere. Cele 107 hectare cu sfeclă de zahăr au fost însăminţate în termen de 5 zile, adică între 5 şi 10 aprilie. După 8 zile de la însăminţare întovărăşiţii au tre­cut la executarea primei pra­şile. Această lucrare a fost ter­minată în 10 zile. Apoi cu toţii au trecut la rărit şi la efectua­rea praşilei a doua. Şi praşila doua s-a terminat în scurt timp, trecindu-se la executarea praşi­lei a treia. Pînă în prezent pra­şila treia s-a făcut pe mai bine de 80 la sută din suprafaţă. O mare importanţă se acordă şi prăşitului la porumb. Prima praşilă la porumb a fost termi­nată de mult. Acum e în tot pra­şila doua care s-a efectuat pe mai bine de 40 la sută din supra­faţa cultivată cu porumb. La prăşitul porumbului intovărăşi­­ţii folosesc din plin cele peste 200 prăşitori animale. Apoi, prin­tre rînduri prăşitul se face ma­nual. Faptul că comuna Gorneşti este fruntaşă în m­uncile de în­treţinere a culturilor nu este în­­tîmplător. Munca politico-edu­­cativă în rîndul ţăranilor mun­citori se desfăşoară bine iar la învăţământul agricol de masă au luat parte majoritatea ţăranilor muncitori. Biblioteca de aici se numără printre biblio­tecile cu activitatea cea mai bo­gată din raion. O contribuţie de seamă la mo­bilizarea ţăranilor muncitori în lupta pentru recolte tot mai bo­gate au şi deputaţii. Adorjani Ludovic, Portik Ambrozie, Hajdú Iosif, Molnár Ioan şi alţi depu­taţi organizează în mod regulat întâlniri cu alegătorii sfătuindu­­se cu ei as­upra diferitelor ac­­ţuni. Şi rezultatele nu întîrzie să se arate. LA PORCEŞTI SE PUTEA FACE MAI MULT In comuna Porceşti suprafaţa cultivată cu plante prăşitoare nu este mare (285 ha cu porumb, 6 ha cu sfeclă de zahăr şi 16 ha cu cartofi). Totuşi lucrările de întreţinere a acestor culturi sunt rămase mult in urmă faţă de posibilităţi. Praşila întîi la po­rumb de exemplu s-a efectuat pînă în prezent numai pe 176 ha. Culturile sunt inundate de buruieni şi orice zi întîrziere în­seamnă îngreunarea executării prăşitului, înseamnă mari pagu­be. Organizaţia de bază şi sfatul popular de aici au neglijat un lucru foarte important şi anume, munca politică. Gazeta de stra­dă, organ­ul organizaţiei de ba­ză şi a comitetului executiv, o­­flată, chiar in faţa sediului sfa­tului popular, nu este folosită pentru mobilizarea ţăranilor muncitori la lucrările agricole. Sub ochii tuturor, îşi fac stagiul pe gazetă cîteva articole vechi care nici nu mai pot fi citite. Atît organizaţia de bază cit şi sfatul popular au datoria de a lua măsuri urgente pentru ca prima praşilă să fie terminată în cel mai scurt timp. Apoi cu forţe sporite să se treacă la pra­­şila doua şi executarea prăşitu­lui de cite ori va fi nevoie. PORUMBULUI SILOZ I SE ACORDĂ ATENŢIA CUVENITĂ Dacă în alte gospodării agri­cole de stat şi colective porum­bul siloz este lăsat pe planul al doilea, la G.A.S din Band, lu­crurile stau cu totul altfel. Pină la mijlocul săptămînii a­­cesteia la porumbul pentru siloz cultivat pe 81 hectare au fost fă­cute trei praşile, din care două cu mijloace mecanizate şi una manuală. Nu se poate spune că la G.A.S. din Band nu se acordă impor­tanţa cuvenită şi porumbului pentru boabe. Cind acesta a fost in trei frunze peste cultură s-a trecut cu sapa rotativă iar cînd acesta a fost mai mare, pe 53 ha s-a făcut prăşitul mecanizat cu ajutorul cultivatoarelor. Faţă de posibilităţi insă prăşitul este în­­tirziat. Pe 45 hectare cultivate cu porumb încă nu s-a efectuat prima praşilă. Sfecla de zahăr pentru butaşi este prăşită de două ori. Insă din cele 18 hectare cultivate cu car­tofi, pe 3 hectare încă nu s-a e­­fectuat praşila întîia, cartofii fiind invadaţi de buruieni. UNDE PRĂŞITUL E NEGLIJAT La gospodăria agricolă colec­tivă din Mădăraş, ca de altfel peste tot, prăşitul culturilor este în toi. Porumbul e cultivat aici pe 35 ha. Din această suprafaţă 20 ha, au fost prăşite cu mijloacele mecanizate ale S.M.T.-­ului din Tg. Mureş, iar pe celelalte 15 ha prăşitul a fost efectuat de două ori cu prăşitori trase de anima­le. Acum e în curs praşila ma­nuală Pentru prima oară în anul a­cesta colectiviştii cultivă pe o suprafaţă de 9 ha şi porumb pen­tru siloz. Pînă zilele trecute po­rumbul a fost prăşit de două ori, cu prăşitori trase de animale. O altă plantă prăşitoare pe care o cultivă colectiviştii din Mădăraş e sfecla de zahăr, şi a­­ceasta pe o suprafaţă de 30 ha. Dacă praşila întîi a fost făcută la timp, praşila a II-a însă este întîrziată. In timp ce suprafeţe­le repartizate colectiviştilor Toth Maria, Fogarasi Anna, Toth Sándor, Bende Gavril şi alţii, sunt de mult prăşite (la Mădăraş se aplică retribuţia su­plimentară a m­uncii), alţii ca Fodor József, Bartha Balázs, Fodor Anna, Rostás Dumitru, încă n-au început praşil a doua. MAŞINILE AGRICOLE SÎNT GATA PENTRU_ RECOLTARE O altă lucrare importantă în această perioadă este pregătirea tractoarelor şi maşinilor nece­sare în campania de recoltare. La gospodăria agricolă de stat din Gorneşti, raionul Reghin toate maşinile agricole sunt re­parate iar acum e în curs proba şi recepţionarea lor. Probele maşinilor sunt foarte necesare. Zilele trecute muncito­rii Demeter Iosif, Babo László şi Negrea Teodor făcînd probă la una din cele trei combine au constatat că cardanul combinei nu se potrivea cu cardanul de la tractor. Defecţiunea a fost înlă­turată. Dacă aceasta nu ar fi fost controlată, ar fi întîrziat înce­perea recoltatului în ziua cînd acesta urma să aibă loc. Pentru ca recoltatul să fie fă­cut la timp şi în cele mai bune condiţiuni, colectivul de condu­cere al gospodăriei a luat mă­suri ca pe lingă combinele exis­tente să mai aducă altele 3 de la G.A.S. din Miercurea Ciuc unde recoltatul se face mai tîrziu, întovărăşiţii din Gorneşti zoresc terminarea praşilei a treia la sfecla de zahăr. însemnări din Valea Crişului Comuna Valea Crişului, ca şi Chilienil care-i aparţine, precum şi alte 13 sate de pe cuprinsul raionului Sf. Gheorghe, sunt complet colectivizate. Ca multe alte gospodării agri­cole colective din acest raion, cea din Valea Crişului se numă­ră printre acelea care realizează anual venituri băneşti de peste două milioane lei. Fondul de ba­ză al gospodăriei trece de trei milioane lei. Desigur că aceste cifre pînă la sfîrşitul anului vor fi depăşite. In anul acesta, numai după sfecla de zahăr pentru sămînţă şi rădăcini, colectiviştii vor rea­liza un venit de peste un milion şi două sute de mii lei, nemai­­vorbind de veniturile de pe urma contractărilor de cereale şi a vînzării produselor provenite din sectorul zootehnic. La Valea Grişului creşte bine griul, secara, orzoaica, sfecla, cartoful etc. Dar există aici şi păşuni şi fineţe naturale care oferă condiţii bune pentru dez­voltarea şeptelului. In baza acestor condiţii gos­podăria colectivă de aici a fost declarată „gospodărie agricolă colectivă model pentru creşterea taurinelor şi porcinelor“. In a­­cest sens, pe lingă inginerul a­­gronom existent de mai mulţi ani în gospodăria colectivă, a fost încadrat un al doilea ingi­ner, acesta fiind zootehnist. Ca gospodăria colectivă să fie model, ca să asigure timp de peste trei ani unui mare număr de gospodării agricole colective din regiunea noastră, material de prăsilă bovin, iar din anul ce vine material de prăsilă porcin, nu-i un lucru uşor. De aceasta îşi dau seama şi cei din Valea Crişului. Tocmai de aceea, ei a­­cordă o mare atenţie selecţiei şi măririi efectivului de animale. Pînă la sfîrşitul anului în curs de exemplu, la suta de hectare teren agricol, colectiviştii şi-au propus să deţină 55 capete tau­rine, din care 22 vaci. Ei vor dispune de asemeni, în total de 74 scroafe, peste 1.000 oi, etc. Ca buni gospodari, colectiviş­tii din Valea Crişului, îndrumaţi de organizaţia de bază, pe lingă construcţiile existente, au înce­put altele noi. Alături de cele două grajduri cu o capacitate de cite o sută capete fiecare, ei construiesc a­­cum al treilea, tot atît de mare. Intrucit gospodăria este organi­zată după principiul brigăzilor complexe, cea de-a treia brigadă complexă o formează constructo­rii. Se prevede ca la grajdul în construcţie, un loc de vacă să coste cu 500 lei mai puţin decit a costat un loc de vacă la graj­dul ce l-au dat în folosinţă astă iarnă. Un merit al colectiviştilor din Valea Crişului este că se strădu­iesc să creeze animalelor ase­menea condiţii care să contribu­ie la mărirea productivităţii a­­cestora, la uşurarea muncii în­grijitorilor de animale, iată des­pre ce este vorba, in două graj­duri a 100 capete fiecare se in­stalează adăpători automate. Şi acestea, sunt executate de mem­brii brigăzii complexe de con­structori. Numai prin confec­ţionarea celor 140 de adăpători automate în atelierul gospodăriei de către comunistul Szilágyi Jó­zsef, gospodăria face o economie în valoare de peste 21.000 lei. Pentru a scuti pe îngrijitori să mai transporte nutreţul în iesle,­­ tot în atelierul gospodăriei, se confecţionează un fel de vase sistem coşerol, cu o capacitate de cel puţin 40 kg, care pe prin­cipiul unui pod rulant,­­ vor transporta hrana in dreptul fie­cărui animal. Muncitorului îi re­vine doar sarcina să răstoarne vasul-coş încărcat. Asemenea dispozitive vor fi instalate in două grajduri a 100 capete fie­care. Studiind proiectul de Directi­ve ale celui de-al IlI-lea Congres al P.M.R., colectiviştii din Valea Crişului, şi-au propus pentru sporirea producţiei la hectar, construirea unor bazine de acu­mulare a apei ce p­rovine din cele trei văi, creind posibilitatea irigării a cel puţin 300 ha teren in 1965. Aceasta va duce la d­u­­blarea producţiei, la obţinerea a mai mult lapte, carne, ouă. Faţă de 55 capete taurine la 100 ha teren agricol cit vor avea la sfîr­şitul anului în curs, in 1965 vor deţine 80 capete. In vederea scă­derii cheltuielilor de transport al gunoiului de grajd, ei vor con­strui de la grajdurile gospodă­riei pină un cimp o linie de covil pe o lungime de 3 km. O atenţie deosebită va fi acor­dată porumbului siloz. Anul a­­cesta se cultivă porumb pentru si­loz pe o suprafaţă de 44 ha, de pe care şi-au­­ propus să obţină o producţie medie de peste 50.000 kg la ha. R. CIMPEAN­ ----------------------------- - - ----------------------------­ Faza raională a concursului cultural al pionierilor şi şcolarilor din raionul Topliţa In ziua de 5 iunie a. c. oraşul nostru a cunoscut o vie animaţie. Cele mai bune formaţii corale, de dansuri, brigăzi artistice de magi­­aţie şi alte formaţii artistice ale pionierilor şi şcolarilor, s-au pre­zentat la concurs pentru a a-şi arăta iscusinţa dobîndită prin munca asi­duă depusă în decursul întregului an şcolar. Sala de spectacole de la clubul I. F. Topliţa s-a dovedit neîncăpă­toare pentru miile de spectatori dor­nici să vadă iscusinţa artistică a celor peste 500 artişti amatori, din Ruşii-Munţi, Pietriş, Bistra, To­pliţa, Gălăuţaş şi din alte locali­tăţi, care în acest an au reuşit să se claseze primii pe centrele de concurs. Spectatorii au rămas profund im­presionaţi de calitatea programelor prezentate de corul pionierilor din Ruşii-Munţi condus de către tova­ o­răşul Mureşan Vasile, directorul şcolii1, care s-a dovedit cel mai bun cor din raion, de calitatea progra­mului prezentat de pionierii şi şcolarii din clasele I—IV a şcolii de 4 ani din Pietriş, pregătit cu pricepere de către învăţătorul direc­tor Truşca Filip, de formaţia mixtă de dansuri a şcolilor din Gălăuţaş, pregătită de către învăţătoarele Cintea Stela şi Doczi Sofia. O impresie profundă au lăsat­­ şi formaţia de dansuri şi brigada de agitaţie din Ruşii-Munţi, forma­ţia de dansuri din Sărmaş, cea din Stînceni precum şi dansul ca temă a celor din Corbu şi Capul Corbu­lui1, întreaga manifestaţie s-a desfă­şurat sub lozinca: „Iţi mulţumesc partid iubit“ şi a oglindit dragos­tea ce o poartă partidului pionieră şi şcolarii ştiind că politica înţe­leaptă a partidului asigură tinere­tului patriei noastre condiţii din cele mai bune de învăţătură şi un viitor luminos. Premiile distribuite formaţiilor fruntaşe sub formă de cărţi şi alte obiecte au constituit o bună răspla­tă a muncii depuse şi un stimulent pentru munca de viitor. ALEXANDRU CEUŞAN, Şeful secţiei învăţămînt şi cultură

Next