Steaua Roşie, iunie 1960 (Anul 9, nr. 812-821)

1960-06-11 / nr. 815

Instantanee de la Cîmpul Cetăţii Intervenţie chirurgicală... la buşteni Pe Sándor Albert, un om mic la statură dar deosebit de activ şi vioi, care — nu ştiu cum — iţi apare deodată în faţă, în orice colţ al sectoru­lui te-ai avînta... şi pe teh­nicianul Jeremiás András, foarte inventiv şi dinamic şi el, de mult i-a preocupat gîn­­dul, cum să salveze buştenii de fag de crăpăturile care în perioada de vară apar tot mai des pe buşteni, din cauza su­focării, circulaţia sevei fiind întreruptă prin tăiere. Buşte­nii sufocaţi din cauza aminti­tă mai sus, nu mai pot fi u­­tilizaţi decit ca lemne de foc. Or, dacă se evită sufocarea, buştenii pot fi prelucraţi ca lemn de celuloză şi ca doage. Un mic calcul pe un bloc notes... şi am şi obţinut im­portanta cifră de 4.200 m­c. Această cifră reprezintă volu­mul buştenilor ce ar putea fi salvaţi de la sufocare, numai intr-un singur an la Cîmpul Cetăţii Atila la Cîmpul Cetă­ţii ... şi cit., pe întreaga ţară?! Este vorba aici de salvarea a milioane de lei pentru econo­mia naţională. încă la începutul lunii mai, la Cîmpul Cetăţii, s-a început operaţia de salvare, care a fost aplicată deocamdată, la 400 metri steri lemne în pădure, şi la 800 metri steri la depo­zitul final. Să vedem acum, în ce con­stă operaţia de salvare? E o adevărată „intervenţie chi­rurgicală“. Pe fiecare buştean, în cel puţin 7-8 locuri, se a­­plică încrustări sub coajă. A­­ceste încrustări permit buş­teanului „să respire“, adică să pună în libertate, prin eva­porare, seva care ar produce sufocarea. Buştenii astfel tra­taţi, sunt aşezaţi în stive, în aşa fel, ca să se poată aerisi. Stivele sunt acoperite cu brac tehnic de răşinoase. Urmează perioada de „convalescenţă“. Intr-un răstimp de cel puţin o lună de zile, buştenii se „în­sănătoşesc“, adică se usucă, obţinîndu-se un lemn de lu­­cru­ de bună calitate. Dacă tratamentul se dovedeşte a fi eficace, înseamnă că „inter­venţia“ a reuşit, că s-a făcut o treabă bună. „MARCA FABRICII“ Tot la Cîmpul Cetăţii, ara mai întâlnit oameni destoinici, originari din Ibăneşti. Din simpli oameni de munte, Gli­­ga Traian, Todoran Ilisie şi Chirteş Dumitru, au devenit adevăraţi specialişti în lemn de celuloză. O.C.M.-ul (Ofi­ciul de control al mărfurilor) le-a recepţionat producţia, calificîndu-o ca produse „cla­sa I“. Iată, „marca fabricii“ bri­găzii de la Ibăneşti, cum li se spune aici. — Dar, ce calităţi trebuie să îndeplinească lemnul de celuloză spre a fi calificat astfel? La această întrebare, Gliga Traian a răspuns zimbind: — Păi, să vedeţi, sunt mul­te. În primul rind, trebuie să fie bine cojit, să nu aibă pu­tregai,... să nu cuprindă nici noduri negre, să nu fie coaja înfundată, iar apoi, să nu fie mai subţire de 7 cm, şi nici mai scurt de 95 cm. Şi spre a-mi demonstra, că lemnul de celuloză produs de ei cores­punde sub toate aspectele a­­cestor cerinţe, ridică la nime­reală unul din ele. — Ei vedeţi? — mă întrebă cu mîndrie, apoi puse la loc lemnul, fără ca să-mi aştepte răspunsul. Parcă-şi dăduse seama că nu sînt specialist. — Şi cum aţi reuşit să lu­craţi astfel? —­ui întrebai. — Păi cum? Ne-am dat in­teresul să meargă maşina bi­ne... să fie lemnul potrivit... şi apoi, suntem­ oameni tari la mîini. De altfel, maşina de cojit la care lucrează „brigada de la Ibăneşti“, e o inovaţie a colectivului de la Cîmpul Cetăţii, ŞTEFAN IZSÁK - ACUZA Să folosim raţional masa lemnoasă In sectorul fo­restier atenţia -»3 cu care este pre­lucrat şi folosit —ș i fiecare centime­■=r' % tru de material ' lemnos, este mai mare pe zi ce trece. $= J Pentru utiliza­gE ' rea raţională şi / jSE, pentru folosirea / 6 l integrală a ma­l CLX­, sei lemnoase, co­lectivul de mun­că al întreprinderii forestiere din Gheorghieni, îndrumat de organizaţia de partid, a luat o serie de măsuri eficace. Astfel, în parchetele de răşinoase s-a p­us accent pe doborîtul şi faso­natul arborilor, scosul şi apro­piatul buştenilor, iar în cele de foioase pe doborîtul, fasonatul, sortarea, măsurarea şi secţiona­rea buştenilor. S-a stabilit ca înălţimea cioa­telor să nu mai fie 1/3 din dia­metru ci numai de 1/5, iar acolo unde panta terenului e accen­tuată, pe porţiunea coletului expus spre culme se înlătură parţial solul, tăietura putîndu­­se face orizontal. Fasonatul, care de obicei se făcea incorect, lăsîndu-se noduri care în timpul porhănitului pre­judicial calitatea buşteanului, actualmente se bucură de toată atenţia. Cit priveşte fagul, fiecare ca­targ e sortat cu mare rigurozi­tate pe porţiuni, în scopul scoa­terii fiecărui segment de calita­te superioară, înainte, din neglijenţa maiş­trilor de parchet, se înregistrau pierderi însemnate datorită sec­ţionării defectuoase. Acum s-au eliminat aceste pierderi, tăierea făcîndu-se în plan perpendicular pe axa buşteanului. Pentru o valorificare superioa­ră a lemnului, conducerea între­prinderii a hotărît resortarea lemnului de foc de esenţă tare, deoarece s-a constatat că cca. 30 la sută din lobde corespund pentru fabricarea lăzilor de fag. Aşa a luat fiinţă pe lingă fabri­ca de cherestea din Tulgheş o secţie nouă care confecţionează lăzi de tipurile 83 L, 83 L. A. şi „Bidoane“, folosind ca materie primă lobdele amintite. In timpul corhănitului lemnu­lui de foc în parchete cu pantă mare, rezultă deşeuri prin des­picarea sau ruperea lobdelor. A­­ceste deşeuri în mare parte erau lăsate să putrezească. Acum ele sunt colectate, selecţionîndu-se cele cu urme de putregai pentru a fi folosite ca combustibil la locomotivele din parcul OFF propriu, iar restul se mangali­­zează. Astfel, secţionarea, retezarea şi sortarea buştenilor se face cu mare atenţie. Periodic riglele cu ajutorul cărora se înseamnă lo­cul de secţionare a buştenilor, se verifică înlăturîndu-se posi­bilitatea de supra sau subdimen­­sionare a buştenilor în lungime. Atît în depozitele finale ale sectoarelor de exploatare, cit şi in cadrul U.I.L.-ţului Gheorghieni, lemnul de foc esenţă moale e resortat încît fiecare labdă cu 40—50 la sută lemn sănătos din volum e destinată remanipulării, devenind materie primă pentru fabricarea talaşului industrial. Capetele de buşteni rezultate în urma retezării acestora, sunt folosite la fabricarea talaşului industrial şi a şipcilor de ceai. Din deşeurile de fa­bricaţie din hala gaterelor care pînă acum luau calea combusti­bilului, sunt extrase acele piese care dimensional corespund pen­tru fabricarea ramelor de ţiglă. Prin aceste măsuri vom putea realiza angajamentele de econo­­mii peste plan la preţul de cost şi beneficii, ce ni le-am luat în cinstea celui de-al III-lea Con­gres al P.M.R., eveniment de mare însemnătate in viaţa par­tidului şi poporului nostru. PALCU GRIGORE, inginer-şef al întreprinderii forestiere Gheorghieni Sv­fc, « ^ Noi garnituri de mobilă peste plan Muncitorii fabricii de mobilă „23 August“ din Tg.-Mureş an­trenaţi în întrecerea socialistă, lucrează cu însufleţire pen­tru realizarea şi depăşirea angaja­mentelor luate in cinstea Con­gresului partidului nostru. Munca lor rodnică este oglin­dită şi pe graficul de producţie al fabricii care in prezent arată că de la începutul anului s-au produs peste pian 1044 garmuri de mobilă, sute de fotolii, peste 4.600 cutii pentru radio şi alte­le, în valoare de 3­742.000 lei. TÖRÖK JENŐ corespondenţi. Participare masivă la întrecerea socialistă Peste 92 la sută din numărul total al muncitorilor, tehnicieni­lor şi inginerilor de la întreprin­derile din regiunea noastră par­ticipă la întrecerea socialistă. In întreprinderile regiunii se a­­plică cu succes nu mai puţin ,de 23 metode şi iniţiative noi, care duc la ridicarea productivităţii muncii, întreprinderile productive din regiunea noastră au dat de la începutul anului o producţie globală peste prevederile planu­lui a cărei valoare ar fi sufi­cientă pentru construirea a a­­proape 40 blocuri muncitoreşti cu cite 24 apartamente confor­tabile. Prin căminele culturale din raionul Sîngeorgiu de Pădure , In căminele culturale din ra­ionul­ Sîngeorgiu de Pădure se desfăşoară In aceste zile intense pregătiri pentru a întimpina In mod demn cel de-al III-lea Con­gres al partidului. Sălile de repetiţie răsună de glasul coriştilor, al artiştilor a­­matori din echipe de teatru sau brigăzi artistice de agitaţie, de ropotele dansatorilor. Tineri co­lectivişti şi întovărăşiţi lucrează cu sîrguinţă în timpul zilei la prăşit sau la cositul finului, dar­­ seara se adună să înveţe cinte­­ree, piese de teatru, poezii des­pre partid, înţeleptul conducător­­al poporului nostru pe drumul vieţii luminoase. Corurile au în program cânte­ce despre partid în limbile ro­mâna şi maghiară. Se pregătesc recitări din poeziile lui Mihai Beniuc, Hajdú Zoltán, Maria Ba­­nuş, Majtény Erik şi alţi poeţi. Echipele de dans pregătesc jocuri care exprimă bucuria vie­ţii noi în patria noastră. Un cuvînt în plus — despre activitatea brigăzilor artistice de agitaţie. Abia dacă a rămas sat în care să nu se fi alcătuit pro­grame speciale pentru aceste brigăzi, care oglindesc alături de realizări pe întreaga ţară, şi pe cele din localitatea respectivă, de la Congresul al II-lea al par­tidului şi pină azi. La Viforoasa, repetiţiile se desfăşoară sub con­ducerea profesorului Madaras Gábor, absolvent al cursului pentru conducători de brigăzi de agitaţie, de astă primăvară. Pină şi în cel mai mic sat din raion, Congresul va fi salutat prin cel puţin două manifestări culturale de masă. A­rtiştii ama­tori din Vădaş şi din Viforoasa se pregătesc ca în curind să se viziteze reciproc cu programele ce le-au prezentat întîi în pro­priile cămine culturale. In că­minele culturale mai mari se va ţine şi cite o seară literară, în cadrul căreia se vor recita poe- I­zii, se vor citi nuvele, fragmente­­ de romane ce oglindesc minu­na­­­­tele realizări ce le-a obţinut po­­­­porul nostru muncitor, sub con­ducerea partidului. La căminul cultural din Bă­­lăuşeri se desfăşoară o activita­te zilnică de popularizare a pre­vederilor proiectului de Directi­ve ale Congresului şi ale realiză­rilor obţinute sub conducerea partidului. Conducerea acestui cămin cultural în frunte cu di­rectorul Szász Zoltán a organi­zat în acest sens o activitate va­riată şi atractivă. Programul s-a întocmit, ţinind cont şi de vîrsta auditoriului. Pentru cei mici s-a organizat o întrecere de recita­re, pentru tineret serata cu tema „Realizări în industrie de la Congresul al II-lea al P.M.R. şi pînă astăzi“ a constituit tema unei călătorii imaginare prin patria noastră, urmărind popu­larizarea înfăptuirilor pe tărim industrial. O seară literară a a­­vut ca subiect : „Ţărănimea muncitoare în literatura noastră de după eliberare“. La o altă se­rată a fost prezentat un volum de nuvele de Sütő András şi o­­dată cu aceasta s-a organizat o expoziţie de cărţi ale scriitori­lor români şi maghiari din patria noastră. Se pregăteşte o expo­ziţie grafică pe tema „Ce vom realiza în cadrul planului de şa­se ani“. Vor avea loc in continu­are seri muzicale şi literare, se va ţine un jurnal vorbit. Cu acţiuni frumoase întîmpi­­nă Congresul partidului şi biblio­tecile din raion. Mátyás Ilona, bibliotecara din Sovata şi Biro Péter, directorul clubului Ter­mocentralei din Fîntînele, au ţi­nut convorbiri finale cu cîte 30 de tineri în cadrul concursului „Iubiţi cartea“. Organizarea de seri literare, consfătuiri cu citi­torii, prezentări şi expoziţii de cărţi, întocmirea de recoman­dări personale, intensificarea ac­tivităţii bibliotecilor de casă au determinat o creştere fără prece­dent a numărului de cititori. S-a intensificat în aceste zile şi activitatea sportivă. Intre 13 şi 20 iunie fiecare asociaţie spor­tivă organizează o săptămină a sportului, iar in ajunul deschi­derii Congresului se vor desfăşu­ra ştafete. Alături de munca zilnică în producţie, oamenii muncii din raion­ul Sîngeorgiu de Pădure îşi exprimă în aceste zile din preajma Congresului dragostea şi ataşamentul faţă de Partidul Muncitoresc Român şi prin ma­nifestările culturale şi sportive ce le organizează. N­ .K. ------------------------------------------­ BENKŐ JÁNOS Cetăţenii îşi gospodăresc cartierul Ca şi în alte oraşe din ţară, şi la Tg. Mureş se desfăşoară o lar­gă acţiune de modernizare şi sis­tematizare a oraşului. In planul de sistematizare a oraşului, printre multe altele, sunt prevăzute şi o serie de lucrări importante in ca­rtierele Oncea şi piaţa Garibaldi. Se lucrează la pietruirea şi asfaltarea trotuare­lor din strada Costa Foru şi pia­ţa Garibaldi, unde se amenajea­ză şi un frumos parc, se aşează borduri din piatră la marginea trotuarelor din străzile Sitarilor, Partizanilor, Salcîmilor, Zidari­lor şi altele. In executarea acestor lucrări un sprijin deosebit îl dau şi ce­tăţenii din cartier, mobilizaţi de către deputaţi şi comisiile de femei, care lucrează cu însufleţi­re depunînd muncă voluntară la această acţiune patriotică de mo­dernizare a cartierului. Rezultate frumoase au obţinut îndeosebi cetăţenii din circumscripţiile electorale orăşeneşti nr. 5 şi 4 (deputaţi, Sam­ár Francisc, res­pectiv Kozseni Rozalia). Au fost săpaţi sute de metri cubi de pă­­mint, s-a cărat şi ales piatra de la carieră şi s-au aşezat bordu­rile de trotuar. In cinstea Congresului parti­dului deputatul Sam­ár Francisc s-a angajat să antreneze cetăţenii circum­scripţiei electorale orăşe­neşti nr. 5 în vederea terminării amenajării parcului din piaţa Garibaldi şi punerea la punct a tuturor străzilor din circum­scripţia sa. PAUL IOAN, corespondent Tg. Mureş Fapte remarcabile Erau zile obişnuite de mun­că... La turnătorie, echipele co­muniştilor Moldovan Iuliu şi Erszényi ştefan înregistrase­ră un mare record la turnarea ţevilor de scurgere. Zile de-a rîndul, deşi acest reper era in stare de experimentare, nu dă­duseră nici un rebut. Calitatea turnării ţevilor se îmbunătăţea la fiecare şarjă. In zilele pre­mergătoare Congresului, cei doi comunişti, ajutaţi de unii oameni din echipele lor, au reuşit să facă o inovaţie la turnarea tuburilor de 2.000 mm. înainte, aceste tuburi se turnau prin trei guri. Acum turnarea lor se face numai prin două guri, ceea ce în­seamnă o economie de 3 kg fontă la fiecare tub. Anual, aceasta duce la mii de kilogra­me fontă economisită. Şuteu Francisc a prezentat cabinetului tehnic în cinstea Congresului 5 propuneri de inovaţii, iar comunistul Ko­csis Eugen 3 propuneri de ino­vaţii. Una din cele trei constă in confecţionarea unui burghiu combinat pentru găurirea şi tencuirea simultană a mistere­lor pentru siringi. Pînă la a­­plicarea inovaţiei, cele două operaţiuni se făceau separat şi de multe ori între ele erau nepotriviri, ceea ce necesita rectificări. Prin aplicarea ino­vaţiei se economisesc impor­tante sume de bani. O realizare remarcabilă a fost obţinută în această între­prindere şi de tovarăşul Bod­nár Iosif, in perioada discută­rii proiectului de Directive, tov. Bodnár, cel mai bătrin muncitor din întreprindere, a pus in aplicare o nouă ino­vaţie a sa. In ce constă inova­ţia şi ce economii de materiale se fac anual prin ea ? La confecţionarea roabelor metalice se obişnuia înainte vreme ca să se folosească şi bare de fier care, pe de o par­te, făcea roaba mai grea, iar pe de altă parte, costul ei era mai ridicat. Tov. Bodnar a gă­sit modalitatea înlocuirii ba­relor metalice, fără ca să se aducă prejudicii rezistenţei roabei. Prin înlocuirea barelor se economiseşte anual, rapor­tat la numărul roabelor care se execută aici, un vagon de materiale feroase, profile u­­şoare. Iată de ce colectivul de mun­că de la I.I.R. „Republica“ din Reghin, alături de cifrele care oglindesc roadele întrece­rii socialiste desfăşurată in ca­drul bătăliei pentru mai mult şi mai bine, în cartea de onoa­re a întreprinderii mai poate consemna şi fapta comunistu­lui Bodnár Iosif. Pe măsură ce se apropie da­ta memorabilă cînd va avea loc al III-lea Congres al par­tidului nostru, creşte elanul în muncă al colectivelor de oameni ai muncii, pentru a întimpina evenimentul cu re­zultate cît mai semnificative în producţie. In acest sens de­păşirea planului producţiei globale cu 4,9 la sută, ca şi depăşirea producţiei în ramu­ra metalurgică cu 3,8 la sută, în ramura prefabricate de be­ton cu 183 la sută, sau la ra­mura pielărie-blănărie cu a­­proape 30 la sută, înfăptuite în luna mai de oamenii mun­cii de la I.I.R- „Republica“, sunt fapte concludente. OH. TOCACIU

Next