Steaua Roşie, iunie 1960 (Anul 9, nr. 812-821)
1960-06-11 / nr. 815
Instantanee de la Cîmpul Cetăţii Intervenţie chirurgicală... la buşteni Pe Sándor Albert, un om mic la statură dar deosebit de activ şi vioi, care — nu ştiu cum — iţi apare deodată în faţă, în orice colţ al sectorului te-ai avînta... şi pe tehnicianul Jeremiás András, foarte inventiv şi dinamic şi el, de mult i-a preocupat gîndul, cum să salveze buştenii de fag de crăpăturile care în perioada de vară apar tot mai des pe buşteni, din cauza sufocării, circulaţia sevei fiind întreruptă prin tăiere. Buştenii sufocaţi din cauza amintită mai sus, nu mai pot fi utilizaţi decit ca lemne de foc. Or, dacă se evită sufocarea, buştenii pot fi prelucraţi ca lemn de celuloză şi ca doage. Un mic calcul pe un bloc notes... şi am şi obţinut importanta cifră de 4.200 mc. Această cifră reprezintă volumul buştenilor ce ar putea fi salvaţi de la sufocare, numai intr-un singur an la Cîmpul Cetăţii Atila la Cîmpul Cetăţii ... şi cit., pe întreaga ţară?! Este vorba aici de salvarea a milioane de lei pentru economia naţională. încă la începutul lunii mai, la Cîmpul Cetăţii, s-a început operaţia de salvare, care a fost aplicată deocamdată, la 400 metri steri lemne în pădure, şi la 800 metri steri la depozitul final. Să vedem acum, în ce constă operaţia de salvare? E o adevărată „intervenţie chirurgicală“. Pe fiecare buştean, în cel puţin 7-8 locuri, se aplică încrustări sub coajă. Aceste încrustări permit buşteanului „să respire“, adică să pună în libertate, prin evaporare, seva care ar produce sufocarea. Buştenii astfel trataţi, sunt aşezaţi în stive, în aşa fel, ca să se poată aerisi. Stivele sunt acoperite cu brac tehnic de răşinoase. Urmează perioada de „convalescenţă“. Intr-un răstimp de cel puţin o lună de zile, buştenii se „însănătoşesc“, adică se usucă, obţinîndu-se un lemn de lucru de bună calitate. Dacă tratamentul se dovedeşte a fi eficace, înseamnă că „intervenţia“ a reuşit, că s-a făcut o treabă bună. „MARCA FABRICII“ Tot la Cîmpul Cetăţii, ara mai întâlnit oameni destoinici, originari din Ibăneşti. Din simpli oameni de munte, Gliga Traian, Todoran Ilisie şi Chirteş Dumitru, au devenit adevăraţi specialişti în lemn de celuloză. O.C.M.-ul (Oficiul de control al mărfurilor) le-a recepţionat producţia, calificîndu-o ca produse „clasa I“. Iată, „marca fabricii“ brigăzii de la Ibăneşti, cum li se spune aici. — Dar, ce calităţi trebuie să îndeplinească lemnul de celuloză spre a fi calificat astfel? La această întrebare, Gliga Traian a răspuns zimbind: — Păi, să vedeţi, sunt multe. În primul rind, trebuie să fie bine cojit, să nu aibă putregai,... să nu cuprindă nici noduri negre, să nu fie coaja înfundată, iar apoi, să nu fie mai subţire de 7 cm, şi nici mai scurt de 95 cm. Şi spre a-mi demonstra, că lemnul de celuloză produs de ei corespunde sub toate aspectele acestor cerinţe, ridică la nimereală unul din ele. — Ei vedeţi? — mă întrebă cu mîndrie, apoi puse la loc lemnul, fără ca să-mi aştepte răspunsul. Parcă-şi dăduse seama că nu sînt specialist. — Şi cum aţi reuşit să lucraţi astfel? —ui întrebai. — Păi cum? Ne-am dat interesul să meargă maşina bine... să fie lemnul potrivit... şi apoi, suntem oameni tari la mîini. De altfel, maşina de cojit la care lucrează „brigada de la Ibăneşti“, e o inovaţie a colectivului de la Cîmpul Cetăţii, ŞTEFAN IZSÁK - ACUZA Să folosim raţional masa lemnoasă In sectorul forestier atenţia -»3 cu care este prelucrat şi folosit —ș i fiecare centime■=r' % tru de material ' lemnos, este mai mare pe zi ce trece. $= J Pentru utilizagE ' rea raţională şi / jSE, pentru folosirea / 6 l integrală a mal CLX, sei lemnoase, colectivul de muncă al întreprinderii forestiere din Gheorghieni, îndrumat de organizaţia de partid, a luat o serie de măsuri eficace. Astfel, în parchetele de răşinoase s-a pus accent pe doborîtul şi fasonatul arborilor, scosul şi apropiatul buştenilor, iar în cele de foioase pe doborîtul, fasonatul, sortarea, măsurarea şi secţionarea buştenilor. S-a stabilit ca înălţimea cioatelor să nu mai fie 1/3 din diametru ci numai de 1/5, iar acolo unde panta terenului e accentuată, pe porţiunea coletului expus spre culme se înlătură parţial solul, tăietura putînduse face orizontal. Fasonatul, care de obicei se făcea incorect, lăsîndu-se noduri care în timpul porhănitului prejudicial calitatea buşteanului, actualmente se bucură de toată atenţia. Cit priveşte fagul, fiecare catarg e sortat cu mare rigurozitate pe porţiuni, în scopul scoaterii fiecărui segment de calitate superioară, înainte, din neglijenţa maiştrilor de parchet, se înregistrau pierderi însemnate datorită secţionării defectuoase. Acum s-au eliminat aceste pierderi, tăierea făcîndu-se în plan perpendicular pe axa buşteanului. Pentru o valorificare superioară a lemnului, conducerea întreprinderii a hotărît resortarea lemnului de foc de esenţă tare, deoarece s-a constatat că cca. 30 la sută din lobde corespund pentru fabricarea lăzilor de fag. Aşa a luat fiinţă pe lingă fabrica de cherestea din Tulgheş o secţie nouă care confecţionează lăzi de tipurile 83 L, 83 L. A. şi „Bidoane“, folosind ca materie primă lobdele amintite. In timpul corhănitului lemnului de foc în parchete cu pantă mare, rezultă deşeuri prin despicarea sau ruperea lobdelor. Aceste deşeuri în mare parte erau lăsate să putrezească. Acum ele sunt colectate, selecţionîndu-se cele cu urme de putregai pentru a fi folosite ca combustibil la locomotivele din parcul OFF propriu, iar restul se mangalizează. Astfel, secţionarea, retezarea şi sortarea buştenilor se face cu mare atenţie. Periodic riglele cu ajutorul cărora se înseamnă locul de secţionare a buştenilor, se verifică înlăturîndu-se posibilitatea de supra sau subdimensionare a buştenilor în lungime. Atît în depozitele finale ale sectoarelor de exploatare, cit şi in cadrul U.I.L.-ţului Gheorghieni, lemnul de foc esenţă moale e resortat încît fiecare labdă cu 40—50 la sută lemn sănătos din volum e destinată remanipulării, devenind materie primă pentru fabricarea talaşului industrial. Capetele de buşteni rezultate în urma retezării acestora, sunt folosite la fabricarea talaşului industrial şi a şipcilor de ceai. Din deşeurile de fabricaţie din hala gaterelor care pînă acum luau calea combustibilului, sunt extrase acele piese care dimensional corespund pentru fabricarea ramelor de ţiglă. Prin aceste măsuri vom putea realiza angajamentele de economii peste plan la preţul de cost şi beneficii, ce ni le-am luat în cinstea celui de-al III-lea Congres al P.M.R., eveniment de mare însemnătate in viaţa partidului şi poporului nostru. PALCU GRIGORE, inginer-şef al întreprinderii forestiere Gheorghieni Svfc, « ^ Noi garnituri de mobilă peste plan Muncitorii fabricii de mobilă „23 August“ din Tg.-Mureş antrenaţi în întrecerea socialistă, lucrează cu însufleţire pentru realizarea şi depăşirea angajamentelor luate in cinstea Congresului partidului nostru. Munca lor rodnică este oglindită şi pe graficul de producţie al fabricii care in prezent arată că de la începutul anului s-au produs peste pian 1044 garmuri de mobilă, sute de fotolii, peste 4.600 cutii pentru radio şi altele, în valoare de 3742.000 lei. TÖRÖK JENŐ corespondenţi. Participare masivă la întrecerea socialistă Peste 92 la sută din numărul total al muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor de la întreprinderile din regiunea noastră participă la întrecerea socialistă. In întreprinderile regiunii se aplică cu succes nu mai puţin ,de 23 metode şi iniţiative noi, care duc la ridicarea productivităţii muncii, întreprinderile productive din regiunea noastră au dat de la începutul anului o producţie globală peste prevederile planului a cărei valoare ar fi suficientă pentru construirea a aproape 40 blocuri muncitoreşti cu cite 24 apartamente confortabile. Prin căminele culturale din raionul Sîngeorgiu de Pădure , In căminele culturale din raionul Sîngeorgiu de Pădure se desfăşoară In aceste zile intense pregătiri pentru a întimpina In mod demn cel de-al III-lea Congres al partidului. Sălile de repetiţie răsună de glasul coriştilor, al artiştilor amatori din echipe de teatru sau brigăzi artistice de agitaţie, de ropotele dansatorilor. Tineri colectivişti şi întovărăşiţi lucrează cu sîrguinţă în timpul zilei la prăşit sau la cositul finului, dar seara se adună să înveţe cinteree, piese de teatru, poezii despre partid, înţeleptul conducătoral poporului nostru pe drumul vieţii luminoase. Corurile au în program cântece despre partid în limbile româna şi maghiară. Se pregătesc recitări din poeziile lui Mihai Beniuc, Hajdú Zoltán, Maria Banuş, Majtény Erik şi alţi poeţi. Echipele de dans pregătesc jocuri care exprimă bucuria vieţii noi în patria noastră. Un cuvînt în plus — despre activitatea brigăzilor artistice de agitaţie. Abia dacă a rămas sat în care să nu se fi alcătuit programe speciale pentru aceste brigăzi, care oglindesc alături de realizări pe întreaga ţară, şi pe cele din localitatea respectivă, de la Congresul al II-lea al partidului şi pină azi. La Viforoasa, repetiţiile se desfăşoară sub conducerea profesorului Madaras Gábor, absolvent al cursului pentru conducători de brigăzi de agitaţie, de astă primăvară. Pină şi în cel mai mic sat din raion, Congresul va fi salutat prin cel puţin două manifestări culturale de masă. Artiştii amatori din Vădaş şi din Viforoasa se pregătesc ca în curind să se viziteze reciproc cu programele ce le-au prezentat întîi în propriile cămine culturale. In căminele culturale mai mari se va ţine şi cite o seară literară, în cadrul căreia se vor recita poe- Izii, se vor citi nuvele, fragmente de romane ce oglindesc minunatele realizări ce le-a obţinut poporul nostru muncitor, sub conducerea partidului. La căminul cultural din Bălăuşeri se desfăşoară o activitate zilnică de popularizare a prevederilor proiectului de Directive ale Congresului şi ale realizărilor obţinute sub conducerea partidului. Conducerea acestui cămin cultural în frunte cu directorul Szász Zoltán a organizat în acest sens o activitate variată şi atractivă. Programul s-a întocmit, ţinind cont şi de vîrsta auditoriului. Pentru cei mici s-a organizat o întrecere de recitare, pentru tineret serata cu tema „Realizări în industrie de la Congresul al II-lea al P.M.R. şi pînă astăzi“ a constituit tema unei călătorii imaginare prin patria noastră, urmărind popularizarea înfăptuirilor pe tărim industrial. O seară literară a avut ca subiect : „Ţărănimea muncitoare în literatura noastră de după eliberare“. La o altă serată a fost prezentat un volum de nuvele de Sütő András şi odată cu aceasta s-a organizat o expoziţie de cărţi ale scriitorilor români şi maghiari din patria noastră. Se pregăteşte o expoziţie grafică pe tema „Ce vom realiza în cadrul planului de şase ani“. Vor avea loc in continuare seri muzicale şi literare, se va ţine un jurnal vorbit. Cu acţiuni frumoase întîmpină Congresul partidului şi bibliotecile din raion. Mátyás Ilona, bibliotecara din Sovata şi Biro Péter, directorul clubului Termocentralei din Fîntînele, au ţinut convorbiri finale cu cîte 30 de tineri în cadrul concursului „Iubiţi cartea“. Organizarea de seri literare, consfătuiri cu cititorii, prezentări şi expoziţii de cărţi, întocmirea de recomandări personale, intensificarea activităţii bibliotecilor de casă au determinat o creştere fără precedent a numărului de cititori. S-a intensificat în aceste zile şi activitatea sportivă. Intre 13 şi 20 iunie fiecare asociaţie sportivă organizează o săptămină a sportului, iar in ajunul deschiderii Congresului se vor desfăşura ştafete. Alături de munca zilnică în producţie, oamenii muncii din raionul Sîngeorgiu de Pădure îşi exprimă în aceste zile din preajma Congresului dragostea şi ataşamentul faţă de Partidul Muncitoresc Român şi prin manifestările culturale şi sportive ce le organizează. N .K. ------------------------------------------ BENKŐ JÁNOS Cetăţenii îşi gospodăresc cartierul Ca şi în alte oraşe din ţară, şi la Tg. Mureş se desfăşoară o largă acţiune de modernizare şi sistematizare a oraşului. In planul de sistematizare a oraşului, printre multe altele, sunt prevăzute şi o serie de lucrări importante in cartierele Oncea şi piaţa Garibaldi. Se lucrează la pietruirea şi asfaltarea trotuarelor din strada Costa Foru şi piaţa Garibaldi, unde se amenajează şi un frumos parc, se aşează borduri din piatră la marginea trotuarelor din străzile Sitarilor, Partizanilor, Salcîmilor, Zidarilor şi altele. In executarea acestor lucrări un sprijin deosebit îl dau şi cetăţenii din cartier, mobilizaţi de către deputaţi şi comisiile de femei, care lucrează cu însufleţire depunînd muncă voluntară la această acţiune patriotică de modernizare a cartierului. Rezultate frumoase au obţinut îndeosebi cetăţenii din circumscripţiile electorale orăşeneşti nr. 5 şi 4 (deputaţi, Samár Francisc, respectiv Kozseni Rozalia). Au fost săpaţi sute de metri cubi de pămint, s-a cărat şi ales piatra de la carieră şi s-au aşezat bordurile de trotuar. In cinstea Congresului partidului deputatul Samár Francisc s-a angajat să antreneze cetăţenii circumscripţiei electorale orăşeneşti nr. 5 în vederea terminării amenajării parcului din piaţa Garibaldi şi punerea la punct a tuturor străzilor din circumscripţia sa. PAUL IOAN, corespondent Tg. Mureş Fapte remarcabile Erau zile obişnuite de muncă... La turnătorie, echipele comuniştilor Moldovan Iuliu şi Erszényi ştefan înregistraseră un mare record la turnarea ţevilor de scurgere. Zile de-a rîndul, deşi acest reper era in stare de experimentare, nu dăduseră nici un rebut. Calitatea turnării ţevilor se îmbunătăţea la fiecare şarjă. In zilele premergătoare Congresului, cei doi comunişti, ajutaţi de unii oameni din echipele lor, au reuşit să facă o inovaţie la turnarea tuburilor de 2.000 mm. înainte, aceste tuburi se turnau prin trei guri. Acum turnarea lor se face numai prin două guri, ceea ce înseamnă o economie de 3 kg fontă la fiecare tub. Anual, aceasta duce la mii de kilograme fontă economisită. Şuteu Francisc a prezentat cabinetului tehnic în cinstea Congresului 5 propuneri de inovaţii, iar comunistul Kocsis Eugen 3 propuneri de inovaţii. Una din cele trei constă in confecţionarea unui burghiu combinat pentru găurirea şi tencuirea simultană a misterelor pentru siringi. Pînă la aplicarea inovaţiei, cele două operaţiuni se făceau separat şi de multe ori între ele erau nepotriviri, ceea ce necesita rectificări. Prin aplicarea inovaţiei se economisesc importante sume de bani. O realizare remarcabilă a fost obţinută în această întreprindere şi de tovarăşul Bodnár Iosif, in perioada discutării proiectului de Directive, tov. Bodnár, cel mai bătrin muncitor din întreprindere, a pus in aplicare o nouă inovaţie a sa. In ce constă inovaţia şi ce economii de materiale se fac anual prin ea ? La confecţionarea roabelor metalice se obişnuia înainte vreme ca să se folosească şi bare de fier care, pe de o parte, făcea roaba mai grea, iar pe de altă parte, costul ei era mai ridicat. Tov. Bodnar a găsit modalitatea înlocuirii barelor metalice, fără ca să se aducă prejudicii rezistenţei roabei. Prin înlocuirea barelor se economiseşte anual, raportat la numărul roabelor care se execută aici, un vagon de materiale feroase, profile uşoare. Iată de ce colectivul de muncă de la I.I.R. „Republica“ din Reghin, alături de cifrele care oglindesc roadele întrecerii socialiste desfăşurată in cadrul bătăliei pentru mai mult şi mai bine, în cartea de onoare a întreprinderii mai poate consemna şi fapta comunistului Bodnár Iosif. Pe măsură ce se apropie data memorabilă cînd va avea loc al III-lea Congres al partidului nostru, creşte elanul în muncă al colectivelor de oameni ai muncii, pentru a întimpina evenimentul cu rezultate cît mai semnificative în producţie. In acest sens depăşirea planului producţiei globale cu 4,9 la sută, ca şi depăşirea producţiei în ramura metalurgică cu 3,8 la sută, în ramura prefabricate de beton cu 183 la sută, sau la ramura pielărie-blănărie cu aproape 30 la sută, înfăptuite în luna mai de oamenii muncii de la I.I.R- „Republica“, sunt fapte concludente. OH. TOCACIU