Steaua Roşie, iulie 1960 (Anul 9, nr. 822-830)
1960-07-02 / nr. 822
Vom înfăptui cu cinste hotăririle Congresului partidului Sarcini măreţe în faţa lucrătorilor din ramura contrali fuilos. La fel ca toţi oamenii muncii am întreaga ţară, şi noi muncitorii din cadrul întreprinderii nr. 2 construcţii din Tg. Mureş, am studiat cu atenţie documentele Congresului al 111-lea al P.M.R. După cum se arată în Directivele celui de-al Ill-lea Congres al P.M.R., în raport cu ritmul de dezvoltare al economiei, volumul total al construcţiilor va creşte in anul 1965 de circa 2 ori faţă de 1959. Luînd cunoştinţă de sarcinile măreţe ce ne revin nouă constructorilor în următorii şase ani, fiecare zidar, fierar-betonist şi dulgher din întreprinderea noastră munceşte cu un nestăvilit entuziasm pentru executarea unor construcţii de cea mai bună calitate. Fiecare brigadă, echipă, se străduieşte să construiască mai mult, mai bine, să realizeze tot mai mari economii de materiale, împreună cu brigada pe care o conduc, la 1 iunie ne-am angajat ca pînă la data de 20 iunie să terminăm lucrările de armătură ale podului Mureş care se află în construcţie. Acest angajament l-am îndeplinit cu succes. O altă realizare frumoasă pe care a obţinut-o colectivul nostru a fost terminarea etajului patru la blocul nr. 36—38 din Piaţa Stalin. Tot în această lună, am reuşit să reducem pierderile de materiale admisibile de la 3 la sută la 2 la sută. In numai 20 de zile, brigada fierari-betonişti a economisit 3.200 kg fier beton, realizînd o economie în valoare de 5.700 lei. RADU COLOMAN şef de brigadă la întreprinderea nr. 2 construcţii din Tg. Mureş op----------------------- mmm-amines. tv Pentru dezvoltarea necontenită a transporturilor rutiere Norma colectivului de muncitori de la I.R.A. nr. 2, ne revin sarcini importante din hotărîrile Congresului al Ill-lea al partidului nostru. Ca una din cele mai mari întreprinderi de acest gen din țara noastră, avem sarcina de a da economiei naţionale maşini cit mai bine reparate, la un preţ de cost cit mai redus şi la termenul fixat. Anul acesta, faţă de anul trecut, sarcinile noastre de plan sunt cu 40 la sută mai mari, dar există toate posibilităţile să le realizăm la toţi indicii. De asemenea, ne-am angajat să economisim pină la sfîrşitul anului o jumătate de milion lei, angajament pe care, fără îndoială, il vom realiza cu cinste. Ne bucurăm din toată inima de faptul că Directivele Congresului al Ill-lea al P.M.R., prevăd ca pină în anul 1965 economia naţională să fie înzestrată cu peste 50.000 de autocamioane, şi cu un mare număr de remorci, ceea ce va face posibilă scoaterea din funcţiune a unor maşini vechi, a căror reparaţie şi folosire este neeconomicoasă. Ne bucurăm, de asemenea, că în Directive sunt trasate sarcini privind modernizarea reţelei de drumuri din ţara noastră, ceea ce vor duce la folosirea mai bună a capacităţii autovehicolelor şi la reducerea considerabilă a uzurii fizice a acestora. însufleţiţi de noile perspective de dezvoltare a economiei noastre naţionale, ne angajăm să ne ducem la îndeplinire în cele mai bune condiţiuni sarcinile noastre de producţie, contribuind la dezvoltarea necontenită a transporturilor rutiere. HEGEDI ŞTEFAN reglor la secţia I motoare, OSZ DEZIDERIU maistru principal la secţia I motoare, BARTHA KAROLY lăcătuş mecanic. ___________,___. PROLETARI DIN TOATE TARttiE, MÎTF-VA! reaua rosie ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID SI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE Anul IX. Nr. 822. Sîmbătă, 2 iulie 1960. 6 pagini 20 bani Zile de întrecere Zile de întrecere, zile de muncă tot mai însufleţită. La fabrica de piei şi mănuşi „Petőfi Sándor“ din Tg.-Mureş, fiecare muncitor sau muncitoare, inginer sau tehnician îşi sporeşte in aceste zile, succesele obţinute în întrecerea socialistă in cinstea Congresului partidului. Străduindu-se să-şi îndeplinească cu cinste sarcinile ce le revin din hotăririle Congresului, fiecare brigadă şi secţie înregistrează zilnic realizări tot mai frumoase. Graficele Întrecerii socialiste vestesc în fiecare zi hărnicia crescîndă a tuturor celor din fabrică. Secţia tăbăcărie al cărui maistru este comunismul Molnár Ioan obţine zilnic rezultate însemnate în producţie. Odată cu creşterea numărului metrilor pătraţi de piele tăbăcită şi de blană pentru căptuşit, dată peste plan, se îmbunătăţeşte şi calitatea acestora. Gîmpăleanu Alexandru, Kovács Zoltán şi alţii, sunt apreciaţi pentru lucrul de calitate pe care-l dau şi pentru ajutorul tovărăşesc pe care il acordă şi altora. Secţia confecţii e una din cele mai moderne din fabrică. Incepînd din acest an, în secţie se lucrează pe bandă rulantă. Cele două benzi rulante sînt deservite de 64 de muncitoare ce formează la un joc două brigăzi: „8 Martie“ şi „Pacea“, ultima fiind înfiinţată la 9 mai a. c. — Avem fete harnice — spune Németi Ilona, brigadiera secţiei. In ultimele săptămîni, dar mai cu seamă în zilele cînd s-a ţinut Congresul, şi în cele următoare, rodul muncii lor a ajuns să fie egal cu al celor din brigada intii, care lucrează de mai mulţi ani în meserie. Iată, de pildă cîteva din rezultatele celor două brigăzi: 22 iunie: brigada intii a dat peste plan 65 perechi de mănuşi, iar brigada a doua 75 perechi. In următoarele zile, numărul perechilor de mănuşi date peste plan a variat de la brigadă la brigadă, iar la data de 27 iunie, ambele brigăzi au dat peste plan 160 perechi de mănuşi. Spre deosebire de lunile trecute, ne spune responsabila de calitate a brigăzii a II-a, calitatea mănuşilor cusute de către fete s-a îmbunătăţit cu 2,5 la sută. Un factor care contribuie la îmbunătăţirea calităţii este şi acela că se lucrează pe faze şi nu individual, cum se lucra înainte. Aceasta am putut observa mai cu seamă la muncitoarele Felcser Erzsébet, Gyulai Ilona şi altele, care acum lucrează la cite o fază şi dau lucru de cea mai bună calitate. In două secţii: tăbăcăria şi cea de confecţii. Întrecerea socialistă se desfăşoară din plin, în fiecare zi graficele de producţie urcîndu-se cu o treapită mai sus. Colectivele celor două secţii in ultimele 4 zile au realizat o producţie peste plan în valoare de 61.730 lei. C. CROITORU Dezvoltarea multilaterală a gospodăriei Ne aflăm în toiul muncilor de întreţinere a culturilor şi de pregătire pentru campania de recoltări. Colectiviştii noştri depun eforturi sporite pentru a obţine recolte cit mai bogate. Raportul Comitetului Central, prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost primit cu multă Însufleţire. Noi vom lupta cu hotărîre pentru realizarea sarcinilor izvorite din Directivele Congresului al Ill-lea al P.M.R. Avem posibilitatea să realizăm la grîu o producţie medie de cel puţin 2.600 kg la hectar. Pentru aceasta vom introduce asolamentele pe întreaga suprafaţă a gospodăriei. De asemeni vom aplica tot mai multe îngrăşăminte naturale şi chimice. O atenţie deosebită vom acorda lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. Prin executarea lucrărilor de desecări şi îndiguiri vom reda circuitului agricol circa 10 hectare de teren şi vom feri de năvala apelor, alte mari suprafeţe. Vom planta şi 5 hectare cu viţă de vie, iar pomii din livada veche ii vom înlocui cu pomi tineri de mare valoare economică. In privinţa creşterii animalelor, în curînd gospodăria noastră va deţine, la suta de hectare, 45 capete bovine, din care 20 vaci. COSTIN IOAN, preşedintele G.A.O. „Vasile Roaită“ Petelea Sesiune ştiinţifică la Institutul de medicină şi farmacie In zilele de 29 şi 30 iunie, la Tg. Mureş, s-au desfăşurat lucrătoale celei de-a IlI-a sesiuni ştiinţifice a Institutului de medicină şi farmacie din localitate. La sesiune au participat tovarăşii Jakab István, secretar al Comitetului regional P.M.R.; Vargancsik István, prim-secretar al Comitetului orăşenesc al P.M.R.; dr. Voinea Marinescu, ministrul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale; Szilágyi Margit, vicepreşedintă a Comitetului executiv al sfatului popular regional; Kozma János, vicepreşedinte al Comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc, reprezentanţi ai institutelor de învăţămînt medical superior din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, cit şi numeroşi invitaţi. Sesiunea a fost deschisă de prof. univ. dr. Andrăsofszky Tibor, rectorul Institutului de medicină şi farmacie, care a prezentat referatul întitulat : „Sarcinile cadrelor didactice ale institutului nostru în domeniul cercetării ştiinţifice în lumina documentelor celui de-al Ill-lea Congres al P.M.R.“. După cuvintul de salut al reprezentanţilor institutelor surori, a luat cuvintul tovarăşul ministru Voinea Marinescu. Vorbitorul a trecut în revistă realizările regimului nostru democrat-popular în domeniul ocrotirii sănătăţii poporului şi a subliniat măreţele perspective ce stau în faţanoastră, pe măsura înfăptuirii directivelor celui de-al Ill-lea Congres al P.M.R. pentru planul de dezvoltare a economiei naţionale ,pe anii 1960—1965 şi pentru programul economic de perspectivă. A vorbit apoi tovarăşa Szilágyi Margit. In continuare au fost prezentate zeci de referate ale secţiilor de filozofie, hepatită epidemică, ftiziologie, şi pneumologie, parazitologie, reumatologie infantilă, balneologie şi ape minerale, cit şi farmacie. ★ In Directivele Congresului al Ill-lea al P.M.R. pentru planul de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1960—1965 şi pentru programul economic de perspectivă se arată că sarcina cercetătorilor în domeniul ştiinţelor medicale este, pe lingă continuarea studiilor privind virozele, bolile reumatismale, pulmonare şi profesionale, dezvoltarea cercetărilor în domeniul bolilor cardiovasculare şi cancerului, precum şi în pediatrie. Programul actualei sesiuni ştiinţifice a Institutului de medicină şi farmacie a fost întocmit, ţinîndu-se seamă de prevederile Directivelor aprobate de cel de-al Ill-lea Congres al partidului. Astfel, de pildă, în şedinţa de deschidere a fost prezentat referatul întitulat : „Utilitatea exploraţiilor complexe pentru evitarea greşelilor de indicaţie operatorie în chirurgia cardiacă“ — de prof. dr. Voinea Marinescu, Maliţchi E. şi Fotiade B., referat ce tratează probleme importante ale luptei Împotriva bolilor cardiovasculare. (Continuare in pag. 3-a) Adunare festiva închinată Zilei învăţătorului La 30 iunie, în sala mare a Palatului Culturii din Tg. Mureş, a avut loc o adunare festivă organizată cu prilejul Zileiînvăţătorului. Cadrele didactice din oraş, învăţători, profesori şi educatoare, au ascultat cu multă atenţie expunerea făcută cu acest prilej de tovarăşul Éltető Sándor, şeful secţiei învăţămînt şi cultură a sfatului popular orăşenesc, cu care a trecut în revistă rezultatele obţinute în anul de învăţămînt 1959—1960, în activitatea instructiv educativă. In numele comitetului orăşenesc de partid, adunarea a fost salutată de tovarăşul Vargancsik István, prim-secretar al comitetului orăşenesc al P.M.R., care a ţinut şi o amplă cuvîntare în legătură cu lucrările celui de al III lea Congres al partidului şi însemnătatea lor pentru dezvoltarea economico-socială şi culturală a patriei noastre Restul vorbitorilor, Dévai Piroska, Mateescu Gheorghe şi Gáspár János din partea direcţiilor unor şcoli din oraş, au oglindit succesele importante obţinute în urma unificării unor şcoli cu limba de predare română, cu cele cu limba de predare maghiară. S-a vorbit mult de asemeni despre nivelul înalt ce i-a atins politehnizarea în şcolile oraşului. Şcoala medie „Alexandru Papiu Ilarian“ de exemplu are cinci ateliere, printre care ateliere de reparat auto, motoare electrice, tîmplărie ş. a., care au dat posibilitate elevilor să împletească strîns cunoştinţele lor teoretice cu cele practice. Discuţiile purtate de învăţători şi profesori au scos în evidenţă ataşamentul lor deplin faţă de politica înţeleaptă a partidului nostru, cit şi hotărirea lor de a lupta cu consecvenţă pentru aplicarea în practică a Directivelor celui de-al Ill-lea Congres al P.M.R. S-a dat citire apoi telegramelor trimise adunării de către muncitorii întreprinderii „23 August“ şi ai depoului de locomotive din Tg. Mureş, cit şi de comitetele de părinţi de pe lingă şcolile medii „Bolyai Farkas“ şi „Papiu Marian“. Un călduros salut şi zeci de buchete de flori a adus învăţătorilor şi profesorilor un grup de pionieri. In încheierea festivităţii a avut loc un bogat program artistic. „O nouă sapja“ Fotografie executată la fabrica „Ludovic Minschi“ din Tg. Mureş, de Haragos Zoltán