Steaua Roşie, iulie 1960 (Anul 9, nr. 822-830)

1960-07-02 / nr. 822

Vom înfăptui cu cinste hotăririle Congresului partidului Sarcini măreţe în faţa lucrătorilor din ramura con­­trali fuilos. La fel ca toţi oamenii muncii am întreaga ţară, şi noi muncitorii din cadrul întreprinderii nr. 2 con­strucţii din Tg. Mureş, am studiat cu atenţie documentele Congresului al 111-lea al P.M.R. După cum se arată în Directivele celui de-al Ill-lea Congres al P.M.R., în raport cu ritmul de dez­voltare al economiei, volumul to­tal al construcţiilor va creşte in anul 1965 de circa 2 ori faţă de 1959. Luînd cunoştinţă de sarcinile măreţe ce ne revin nouă construc­torilor în următorii şase ani, fie­care zidar, fierar-betonist şi dul­gher din întreprinderea noastră munceşte cu un nestăvilit entu­ziasm pentru executarea unor con­strucţii de cea mai bună calitate. Fiecare brigadă, echipă, se stră­duieşte să construiască mai mult, mai bine, să realizeze tot mai mari economii de materiale, împreună cu brigada pe care o conduc, la 1 iunie ne-am angajat ca pînă la data de 20 iunie să ter­minăm lucrările de armătură ale podului Mureş care se află în con­strucţie. Acest angajament l-am îndeplinit cu succes. O altă realizare frumoasă pe care a obţinut-o colectivul nostru a fost terminarea etajului patru la blocul nr. 36—38 din Piaţa Sta­lin. Tot în această lună, am reuşit să reducem pierderile de materiale admisibile de la 3 la sută la 2 la sută. In numai 20 de zile, brigada fierari-betonişti a economisit 3.200 kg fier beton, realizînd o economie în valoare de 5.700 lei. RADU COLOMAN şef de brigadă la întreprinderea nr. 2 construcţii din Tg. Mureş op-----------------------­ m­mm-amines. tv Pentru dezvoltarea necontenită a transporturilor rutiere Norma colectivului de munci­tori de la I.R.A. nr. 2, ne revin sarcini importante din hotărî­­rile Congresului al Ill-lea al partidului nostru. Ca una din cele mai mari în­treprinderi de acest gen din ța­ra noastră, avem sarcina de a da economiei naţionale maşini cit mai bine reparate, la un preţ de cost cit mai redus şi la termenul fixat. Anul acesta, faţă de anul trecut, sarcinile noastre de plan sunt cu 40 la sută mai mari, dar există toate posibilităţile să le realizăm la toţi indicii. De a­­semenea, ne-am angajat să eco­nomisim pină la sfîrşitul anu­lui o jumătate de milion lei, angajament pe care, fără îndo­ială, il vom realiza cu cinste. Ne bucurăm din toată inima de faptul că Directivele Con­gresului al Ill-lea al P.M.R., prevăd ca pină în anul 1965 economia naţională să fie în­zestrată cu peste 50.000 de au­tocamioane, şi cu un mare nu­măr de remorci, ceea ce va fa­ce posibilă scoaterea din func­ţiune a unor maşini vechi, a căror reparaţie şi folosire este neeconomicoasă. Ne bucurăm, de asemenea, că în Directive sunt trasate sarcini privind mo­dernizarea reţelei de drumuri din ţara noastră, ceea ce vor duce la folosirea mai bună a capaci­tăţii autovehicolelor şi la re­ducerea considerabilă a uzurii fizice a acestora. însufleţiţi de noile perspecti­ve de dezvoltare a economiei noastre naţionale, ne angajăm să ne ducem la îndeplinire în cele mai bune condiţiuni sarci­nile noastre de producţie, con­tribuind la dezvoltarea necon­tenită a transporturilor rutiere. H­EGEDI ŞTEFAN reglor la secţia I motoare, OSZ DEZIDERIU maistru principal la secţia I motoare, BARTHA KAROLY lăcătuş­ mecanic. ___________,___. PROLETARI DIN TOATE TARttiE, M­ÎTF-VA! reaua rosie ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID SI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE Anul IX. Nr. 822. Sîmbătă, 2 iulie 1960. 6 pagini 20 bani Zile de întrecere Zile de întrecere, zile de mun­că tot mai însufleţită. La fa­brica de piei şi mănuşi „Pető­fi Sándor“ din Tg.-Mureş, fie­care muncitor sau muncitoare, inginer sau tehnician îşi spo­reşte in aceste zile, succesele obţinute în întrecerea socialistă in cinstea Congresului partidu­lui. Străduindu-se să-şi îndepli­nească cu cinste sarcinile ce le revin din hotăririle Congresului, fiecare brigadă şi secţie înre­gistrează zilnic realizări tot mai frumoase. Graficele Întrecerii socialiste vestesc în fiecare zi hărnicia crescîndă a tuturor ce­lor din fabrică. Secţia tăbăcărie al cărui maistru este comunismul Mol­nár Ioan obţine zilnic rezultate însemnate în producţie. Odată cu creşterea număru­lui metrilor pătraţi de piele tăbăcită şi de blană pentru căptuşit, dată peste plan, se îmbunătăţeşte şi calitatea a­­cestora. Gîmpăleanu Alexan­dru, Kovács Zoltán şi alţii, sunt apreciaţi pentru lucrul de cali­tate pe care-l dau şi pentru a­­jutorul tovărăşesc pe care il a­­cordă şi altora. Secţia confecţii e una din ce­le mai moderne din fabrică. In­­cepînd din acest an, în secţie se lucrează pe bandă rulantă. Cele două benzi rulante sînt de­servite de 64 de muncitoare ce formează la un joc două bri­găzi: „8 Martie“ şi „Pacea“, ultima fiind înfiinţată la 9 mai a. c. — Avem fete harnice — spu­ne Németi Ilona, brigadiera secţiei. In ultimele săptămîni, dar mai cu seamă în zilele cînd s-a ţinut Congresul, şi în cele următoare, rodul muncii lor a ajuns să fie egal cu al celor din brigada intii, care lucrează de mai mulţi ani în meserie. Iată, de pildă cîteva din re­zultatele celor două brigăzi: 22 iunie: brigada intii a dat peste plan 65 perechi de mănuşi, iar brigada a doua 75 perechi. In următoarele zile, numărul pe­rechilor de mănuşi date peste plan a variat de la brigadă la brigadă, iar la data de 27 iunie, ambele brigăzi au dat peste­­ plan 160 perechi de mănuşi.­­ Spre deosebire de lunile trecute, ne spune responsabila de calitate a brigăzii a II-a, ca­litatea mănuşilor cusute de că­tre fete s-a îmbunătăţit cu 2,5 la sută. Un factor care contri­buie la îmbunătăţirea calităţii este şi acela că se lucrează pe faze şi nu individual, cum se lucra înainte. Aceasta am putut observa mai cu seamă la mun­citoarele Felcser Erzsébet, Gyu­lai Ilona şi altele, care acum­ lucrează la cite o fază şi dau lucru de cea mai bună calitate. In două secţii: tăbăcăria şi cea de confecţii. Întrecerea socialistă se desfăşoară din plin, în fie­care zi graficele de producţie urcîndu-se cu o treapită mai sus. Colectivele celor două sec­ţii in ultimele 4 zile au reali­zat o producţie peste plan în valoare de 61.730 lei. C. CROITORU Dezvoltarea multilaterală a gospodăriei Ne aflăm în toiul muncilor de întreţinere a culturilor şi de pregătire pentru campania de recoltări. Colectiviştii noştri depun eforturi sporite pentru a obţine recolte cit mai bogate. Raportul Comitetului Central, prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost primit cu multă Însufleţire. Noi vom lupta cu hotărîre pentru realizarea sarcinilor izvorite din Directivele Congresului al Ill-lea al P.M.R. Avem posibilitatea să realizăm la grîu o producţie medie de cel puţin 2.600 kg la hectar. Pentru aceasta vom introduce asolamentele pe întreaga suprafaţă a gospodăriei. De asemeni vom aplica tot mai multe îngrăşăminte naturale şi chimice. O­ atenţie deosebită vom acorda lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. Prin executarea lucrărilor de desecări şi îndiguiri vom reda circuitului agricol circa 10 hectare de teren şi vom feri de năvala apelor, alte mari suprafeţe. Vom planta şi 5 hectare cu viţă de vie, iar pomii din livada veche ii vom înlocui cu pomi tineri de mare valoare economică. In privinţa creşterii animalelor, în curînd gospodăria noas­tră va deţine, la suta de hectare, 45 capete bovine, din care 20 vaci. COSTIN IOAN, preşedintele G.A.O. „Vasile Roaită“ Petelea Sesiune ştiinţifică la Institutul de medicină şi farmacie In zilele de 29 şi 30 iunie, la Tg. Mureş, s-au desfăşurat lucră­­toale celei de-a IlI-a sesiuni ştiin­ţifice a Institutului de medicină şi farmacie din localitate. La se­siune au participat tovarăşii Ja­­kab István, secretar al Comite­tului regional P.­M.R.; Vargancsik István, prim-secretar al Comite­tului orăşenesc al P.M.R.; dr. Voinea Marinescu, ministrul Să­nătăţii şi Prevederilor Sociale; Szilágyi Margit, vicepreşedintă a Comitetului executiv al sfatului popular regional; Kozma János, vicepreşedinte al Comitetului e­­xecutiv­ al sfatului popular oră­şenesc, reprezentanţi ai institu­telor de învăţămînt medical su­perior din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, cit şi numeroşi in­vitaţi. Sesiunea a fost deschisă de prof. univ. dr. Andrăsofszky Ti­bor, rectorul Institutului de me­dicină şi farmacie, care a pre­zentat referatul întitulat : „Sar­cinile cadrelor didactice ale in­stitutului nostru în domeniul cercetării ştiinţifice în lumina documentelor celui de-al Ill-lea Congres al P.M.R.“. După cuvintul de salut al re­prezentanţilor institutelor surori, a luat cuvintul tovarăşul minis­tru Voinea Marinescu. Vorbitorul a trecut în revistă realizările re­gimului nostru democrat-popu­lar în domeniul ocrotirii sănătă­ţii poporului şi a subliniat mă­reţele perspective ce stau în faţa­­noastră, pe măsura înfăptuirii directivelor celui de-al Ill-lea Congres al P.M.R. pentru planul de dezvoltare a economiei naţio­nale ,pe anii 1960—1965 şi pen­tru programul economic de per­spectivă. A vorbit apoi tovarăşa Szilágyi Margit. In continuare au fost prezen­­tate zeci de referate ale secţiilor de filozofie, hepatită epidemică, ftiziologie, şi pneumologie, para­­zitologie, reumatologie infantilă, balneologie şi ape minerale, cit şi farmacie. ★ In Directivele Congresului al Ill-lea al P.M.R. pentru planul de dezvoltare a economiei naţio­nale pe anii 1960—1965 şi pentru programul economic de per­spectivă se arată că sarcina cer­cetătorilor în domeniul ştiinţelor medicale este, pe lingă continua­rea studiilor privind virozele, bolile reumatismale, pulmonare şi profesionale, dezvoltarea cer­cetărilor în domeniul bolilor car­diovasculare şi cancerului, pre­cum şi în pediatrie. Programul actualei sesiuni ştiinţifice a Institutului de me­dicină şi farmacie a fost întoc­mit, ţinîndu-se seamă de preve­derile Directivelor aprobate de cel de-al Ill-lea Congres al par­tidului. Astfel, de pildă, în şedinţa de deschidere a fost prezentat refe­ratul întitulat : „Utilitatea ex­ploraţiilor complexe pentru evi­tarea greşelilor de indicaţie ope­ratorie în­ chirurgia cardiacă“ — de prof. dr. Voinea Marinescu, Maliţchi E. şi Fotiade B., refe­rat ce tratează probleme impor­tante ale luptei Împotriva boli­lor cardiovasculare. (Continuare in pag. 3-a) Adunare festiva închinată Zilei învăţătorului La 30 iunie, în sala mare a Palatului Culturii din Tg. Mureş, a avut loc o adunare festivă organizată cu prilejul Zilei­­învăţătorului. Cadrele didactice din oraş, învăţători, profesori şi educatoare, au ascultat cu multă atenţie expunerea făcută cu acest prilej de tovară­şul Éltető Sándor, şeful secţiei învăţămînt şi cultură a sfatului popu­lar orăşenesc, cu­ ca­re a trecut în revistă rezultatele obţinute în anul de învăţămînt 1959—1960, în activitatea instructiv educativă. In numele comitetului orăşenesc de partid, adunarea a fost salu­tată de tovarăşul Vargancsik István, prim-secretar al comitetului orăşenesc al P.M.R., care a ţinut şi o amplă cuvîntare în legătură cu lucrările celui de al III lea Congres al partidului şi însemnătatea lor pentru dezvoltarea economico-socială şi culturală a patriei noastre Restul vorbitorilor, Dévai Piroska, Mateescu Gheorghe şi Gáspár János din partea direcţiilor unor şcoli din oraş, au oglindit succesele importante ob­ţinute în urma unificării unor şcoli cu limba de predare română, cu cele cu limba de predare maghiară. S-a vorbit mult de asemeni despre nivelul înalt ce i-a atins politehnizarea în şcolile ora­şului. Şcoala medie „Alexandru Papiu Ilarian“ de exemplu are cinci ateliere, printre care ateliere de reparat auto, motoare electrice, tîm­­plărie ş. a., care au dat posibilitate elevilor să împletească strîns cu­noştinţele lor teoretice cu cele practice. Discuţiile purtate de învăţători şi profesori au scos în evidenţă ataşamentul lor deplin faţă de politica înţeleaptă a partidului nostru, cit şi hotărirea lor de a lupta cu consecvenţă pentru aplicarea în practică a Directivelor celui de-al Ill-lea Congres al P.M.R. S-a dat citire apoi telegramelor trimise adunării de către mun­citorii întreprinderii „23 August“ şi ai depoului de locomotive din Tg. Mureş, cit şi de comitetele de părinţi de pe lingă şcolile medii „Bolyai Farkas“ şi „Papiu Marian“. Un călduros salut şi zeci de buchete de flori a adus învăţătorilor şi profesorilor un grup de pionieri.­­ In încheierea festivităţii a avut loc un bogat program artistic. „O nouă sapja“ Fotografie executată la fabrica „Ludovic Minschi“ din Tg. Mureş, de Haragos Zoltán

Next