Steaua Roşie, iulie 1960 (Anul 9, nr. 822-830)

1960-07-02 / nr. 822

Căile care duc spre o valorificare mai complexă a lemnului In hotărîrile celui de-al III- lea Congres al Partidului Mun­citoresc Romin lucrătorilor din industria forestieră le sînt tra­sate noi sarcini de mare impor­tanţă. Creşterea valorii unui me­tru cub material lemnos în 1965 cu 80 la sută faţă de 1959, creş­terea producţiei de placaje de 4 ori, a producţiei de mobilă de 3 ori, precum şi producerea a peste 300.000 tone plăci aglo­merate şi fibrolemnoase vor pu­tea fi înfăptuite numai prin va­lorificarea complexă şi integrală a masei lemnoase. Prin exploatarea şi transpor­tul forestier se înţelege de fapt procesul de producţie in cadrul căruia se execută doboritul, sor­tatul, scos-apropiatul cit şi transportul materialului lem­nos pînă la depozitele finale, la fabricile de cherestea sau complexe de industrializare. O dată cu procesul de producţie, în pădure are loc şi procesul de pierdere. Se pierd anu­mite cantităţi de material lem­nos care provin din crăparea, sfărîmarea şi tocirea lemnului. Aceste pierderi se împart în două grupe şi anume, pierderi de exploatare şi pierderi la manipulare. La lemnul de răşinoase în ge­neral corpul arborilor care au forme de fus se măsoară prin diferite metode de estimaţie. Ce­purile nu intră de obicei în valo­rificarea totală a masei lemnoa­se. O valorificare complexă a a­­cestei specii necesită doborîrea arborilor spre vîrf sau în curbe de nivel care să evite ruperea vîrfurilor. Iată de ce la doborî­rea arborilor de foioase tăieri­le trebuie efectuate la faţa pă­­mîntului, ca cioata să fie cit mai redusă. Cepurile mai groa­se şi vîrfurile pot fi valorificate sub formă de araci de vie şi pentru grădină precum şi le­gaţi în snopi. In viitor, valori­ficarea si mai superioară a cră­cilor de răşinoase va fi rezolva­tă prin chimizarea lemnului in complexele de industrializare ce se vor construi în viitor. La foioase, şi în special la fag, punerea in valoare a masei lemnoase se face împreună cu crăcile, care totalizează masa comerciabilă. In actul de pune­re în valoare sunt specificate separat cantităţile de lemn de lucru pe sortimente, lemne de foc, precum şi crăcile sub 5 cm din diametru la capătul gros. La fag, în medie, 12 pină la 15 la sută din volumul to­tal al masei lemnoase consti­tuie crăci. Regulile de doborîre, atît la răşinoase cit şi la foioase sînt aceleaşi. Dar sortarea trebuie executată cu mai mare atenţie şi pricepere, pentru a se obţine un indice cit mai înalt de lemn de lucru. Lucrătorii de pădure, tehnicienii şi inginerii, trebuie să ţină în permanenţă seama de hotărîrea conferinţei regio­nale de partid care prevede ca peste 58 la sută din masa lem­noasă să fie folosită pentru in­dustrializare. In acest an ea trebuie să depăşească cu aproa­pe 5 la sută rezultatul mediu din anul 1959. In primul trimes­tru al anului 1960 întreprinde­rile forestiere din regiunea noas­tră au atins în medie un indice de utilizare a masei lemnoase de 60,5 la sută. După ce sortarea lemnului s-a făcut în mod corespunzător, restul de crăci, care nu cores­pund ca lemn de lucru, se lea­gă în snopi. Butucii de un me­tru lungime se crapă și ei in lobde, din care apoi se aleg lobdele industriale, pentru ce­luloză şi distilărie, şi lemn de foc. In urma unei astfel de sor­tări judicioase se poate obţine un indice de utilizare de 65— 70 la sută lemn de lucru fag. In urma unei exploatări şi sor­tări cu simţ gospodăresc a masei lemnoase exploatate pierderile de exploatare pot fi reduse cu cca. 0,05—0,06 la sută în cioate, 0,5 —1,0 la sută la rumegușul pro­venit de la scurtături și 1—2 la sută în vîrfuri de crăci. Redu­­­cîndu-se astfel pierderile de exploatare în medie cu circa 2 la sută, valorificarea complexă a lemnului de fag poate a­­junge pînă la 98 la sută. La scosul și apropiatul cit și transportul lemnului fasonat, s-a înregistrat în trecut o pier­dere de cca. 1,6—2,4 la sută la scos și apropiat, iar de 0,4—1,2 la sută la transport, adică în medie circa 2,8 la sută. Aceste pierderi se pot reduce prin eli­minarea completă a corhănitu­­lui şi trasului cu tînjala. Iată de ce trebuie introdusă pe sca­ră cit mai largă scoaterea lem­nului cu instalaţii de cablu, care înlesneşte valorificarea complexă a masei comerciabi­­le, la depozitele finale această puţind atinge cca. 97—98 la sută. LA FABRICILE DIN­­ CHERESTEA Lemnul rotund predat fabri­cilor intră în evidenţa acestora ca materie primă In rinul procesului de producţie lemnul trece prin gatere, unde buşte­nii sunt transformaţi in diferite materiale de cherestea. Aici va­lorificarea complexă a lemnului este egală cu indicii de utili­zare, plus valorificarea deşeu­rilor. Astfel, randamentul la ră­şinoase este în medie de 67 la sută cherestea, cca. 10—13 la sută şipei pentru celuloză, cca. 12—16 la sută rămăşiţe şi cepe­­te (nevalorificabile), iar restul se foloseşte drept combustibil. Aşadar, din totalul de leu a fost valorificat, maximum 92—93 la sută, din care apro­ximativ 77—80 la sută pentru scopuri industriale. Cu mult mai slabă e situaţia la lemnul de fag, unde randa­mentul de utilizare pentru che­restea este de abia 57 la sută, din care 33—35 la sută repre­zintă deșeurile. Din acestea se valorifică abia aproximativ 2— 5 la sută pentru diferite pro­duse de larg consum, iar restul de cca. 30—31 la sută se folo­sește drept combustibil. Din to­talul de bușteni fag se pot va­lorifica complex cca. 90—92 la sută, din care pentru scopuri industriale maximum 59—62 la sută. Aceasta este situaţia actuală în fabricile noastre de cheres­tea în ceea ce priveşte valori­ficarea complexă a lemnului. Iată de ce documentele Congre­sului prevăd construirea de noi complexe pentru industrializa­rea lemnului, capabile să pre­lucreze deşeurile într-un pro­centaj din ce în ce mai ridicat. ŞI IN INDUSTRIA PRO­DUSELOR FINITE Să începem cu fabricile de mobile. La fabrica de mobilă „23 August“ din Tg.-Mureş consu­murile specifice actuale se pre­zintă astfel: cherestea fag 44 la sută, cherestea rășinoase ș1 la sută, diferite furnire 64 la sută, plăcii aglomerate 88 la sută, etc. Astfel, din o sută metri cubi masă lemnoasă fag exploatată cu un indice de utilizare de 60 la sută se scoate un randament de 57 la sută. Rezultă că în fa­bricile de mobilă unde indicii de utilizare sunt de 44 la sută, se consumă de fapt numai 15,05 la sută m­c pentru piese de mobi­lă din cheresteaua livrată. Evi­tarea acestor mari pierderi la fa­bricile de mobilă se poate înfăptui, numai prin aprovizionarea fabri­cilor cu materii prime uscate şi de dimensiuni fixe (lungime, lă­ţime şi grosime potrivită). Fa­bricile de mobilă la rîndul lor trebuie să aleagă piese pentru croire cu grijă, în aşa fel ca din ele să se scoată maximul de ran­dament. La rîndul lor combinate­le de plăci aglomerate trebuie să confecţioneze plăcile aglomerate ţinînd cont de tipurile de mobilă puse în lucru. In concluzie, se poate sublinia că în valorificarea complexă a lemnului mai sunt încă conside­rabile rezerve nefolosite, a că­ror valorificare se impune în prezent mai mult ca oricind. Prin măsurile tehnico-organiza­­torice pe care sectoarele de ex­ploatare și industrializare tre­buie să le ia s­ub conducerea co­mitetelor raionale şi orăşeneşti de partid, se poate ajunge la o valorificare complexă a lem­nului în proporţie de 99—100 la sută. Experienţa bună dobîn­­dită pînă în prezent trebuie extinsă şi aplicată în toate ra­murile economiei forestiere. ZSIGMOND IOSIF, adjunct al comisiei econo­mice a Comitetului de par­tid al R.A.M. I.I.S. „AMILLEAN“ SÎNSIMION RAIONUL CIUC REG. AUT. MAGHIARĂ CONCURS pentru ocuparea următoarelor posturi : 3 posturi de maiștri amido­­nieri, glucoză, dextrină, 1 post de maistru electrician, 1 post de maistru mecanic întreţinere, 1 post de maistru butoaie. Examenul va avea loc in ziua de 15. VIII. 1960, ora 11. Doritorii vor depune urmă­toarele acte de înscriere, pî­nă la data de 12. VIII. 1960: a) Cerere b) Autobiografie c) Copie de pe certificatul de absolvire a școlii de mai­ștri in specialitatea cerută. Orice alte informații pot fi cerute in scris de la între­prindere. DIRECȚIUNEA Cumpăraţi in rate TIP. „CARPAŢI“ la magazinul de desfacere al cooperativelor de producţie meşteşugărească din Tg.Mureş, Piaţa Stalin nr. 61. Sortimente bogate, condiţii avantajoase întreprinderilor le furnizăm covoare şi prin virament. ANUNȚ Cooperativa de producţie meşteşugărească „MIRAJUL“ din Miercurea Niraj livrează prompt fără repartiție tigle-solzi 1.000 buc.... 445 Iei coame 1 buc. . . 1,10 Iei Execută la comandă GHIVECE in orice mărime_________ FRUNTAŞI AI ÎNTRECERII MALOŞ GHEORGHE e frun­taş în producţie la secţia platine, a întreprinderii „Ludovic Minszki“ din Tg. Mureş. E unul dintre mun­citorii care lucrează fără rebut şi îşi depăşeşte planul zilnic cu 20 la sută. In întrecerea organizată în cinstea Congresului partidului, grupa sa a înregistrat o depăşire de 3 la sută a planului. .......... FÜLÖP D. MIHAÎ e frezor la aceeași întreprindere. El contribuie la depăşirea planului zilnic în me­die cu 20—25 la sută. împreună cu schimbul lui a organizat preluarea din mers a maşinilor, ceea ce a­­duce în plus o economie de timp. Echipa sa a realizat în ultimul timp un procent de uzare a scu­lelor de numai 25 la sută, ceea ce duce la o simţitoare reducere a preţului de cost. însemnate reculiav* Colectivele de muncitori şi teh­nicieni din unităţile industriei lo­cale din regiunea noastră, partici­­pînd cu entuziasm în cadrul între­cerii socialiste la realizarea sarci­­nilor de plan, au obţinut în cinstea Congresului o depăşire a planului producţiei globale de 13.103.000 lei, depăşind propriul angajament luat cu peste 3.000.000 lei. Prin redu­cerea continuă a preţului de cost al producţiei s-au realizat econ­omii în valoare de 1.978.000 lei, ceea ce corespunde cu aproape 200.000 lei peste angajamentul luat. Faţă de 976.000 lei beneficii peste plan — cit era angajamentul — s-a­ reali­zat peste 1.240.000 lei beneficii, pî­nă în zilele Congresului. Sub îndrumarea permanentă a organelor locale de partid și a co­mitetului executiv regional și raio­nale, întrecerile organizate de co­mitetele executive ale sfaturilor populare în cinstea Congresului, au îmbrăcat un larg caracter de masă. Astfel, pe lingă cele 12 ora­şe şi aproape 200 de comune, în întreceri sunt antrenate nu mai pu­ţin de 150 comitete de cetăţeni de străzi şi peste 2.420 circumscripţii electorale orăşeneşti şi comunale. Ca urmare a acestei activităţi, cu participarea unui număr de a­­proape­­ 500.000 de cetăţeni, tineri şi vîrstnici, s-au curăţat 48.400 ha păşuni comunale şi de munte. De asemeni s-au executat lucrări de întreţinere de plantaţii şi plantări noi de puieţi pe 820 hectare, lu­crări de îmbunătăţiri funciare, de­secări, hidroameliorări şi irigaţii, cu ocazia cărora s-au săpat aproa­pe 100.000 m. c. pămînt. Un accent deosebit s-a pus pe întreţinerea şi repararea drumuri­lor republicane şi de interes local, prestîndu-se peste 106.000 zile­­muncă cu braţele şi 80.000 zile­­muncă cu atelajele, fiind executa­te lucrări de extragere, transport şi aşternut a mii de metri cubi de pietriş şi nisip, săpări de şanţuri, tăieri de acostamente şi alte lucrări pe zeci de km de drumuri. VARVARI ONI SIE Atragem atenţia întreprinde­rilor şi instituţiilor, gospo­dăriilor colective şi a pro­ducătorilor individuali, că în magazia de materiale de construcţii din Tîrgu-Mureş, str. Toldi Miklós, a cooperaţiei de consum, se găsesc PLĂCI DE MOZAIC DE CALITATE BUNA, la un preţ redus, de 20 lei metru pătrat. întreprinderea comercială cu ridicata pentru produse ali­mentare Tg. M­ureş, recrutează tineri pentru şcolarizare prin şcolile tehnice comerciale condiţii: 1. Să fie absolvenţi ai şco­lilor medii de cultură gene­rală, cu examen de maturi­tate. 2. Să aibă vîrsta de 17—25 ani împliniţi la 1 octombrie 1960. 3. Să corespundă din punct de vedere fizic şi medical. Cei interesaţi ,se vor adresa la I.C.R.A. Tg. Mureş, Str. Bartók Béla nr. 1 — cadre — zilnic între orele 12—14, un­de vor primi relaţii supli­mentare. DIRECŢIUNEA Anunţ In atenţia constructorilor ! Cărămizi găurite, în două mărimi, la preţul de 50 lei res­pectiv 69,80 lei/100 bucăţi. Uşoare, izolatoare termice, re­zistente şi ieftine. Ţigle de ciment, ia preţul de 95 lei/100 buc. Ciment, cu 1 leu/kg. şi alte materiale de construcţie în sortimente variate se găsesc la toate centrele raionale în magaziile cooperativelor de consum

Next