Steaua Roşie, iulie 1960 (Anul 9, nr. 822-830)
1960-07-02 / nr. 822
Căile care duc spre o valorificare mai complexă a lemnului In hotărîrile celui de-al III- lea Congres al Partidului Muncitoresc Romin lucrătorilor din industria forestieră le sînt trasate noi sarcini de mare importanţă. Creşterea valorii unui metru cub material lemnos în 1965 cu 80 la sută faţă de 1959, creşterea producţiei de placaje de 4 ori, a producţiei de mobilă de 3 ori, precum şi producerea a peste 300.000 tone plăci aglomerate şi fibrolemnoase vor putea fi înfăptuite numai prin valorificarea complexă şi integrală a masei lemnoase. Prin exploatarea şi transportul forestier se înţelege de fapt procesul de producţie in cadrul căruia se execută doboritul, sortatul, scos-apropiatul cit şi transportul materialului lemnos pînă la depozitele finale, la fabricile de cherestea sau complexe de industrializare. O dată cu procesul de producţie, în pădure are loc şi procesul de pierdere. Se pierd anumite cantităţi de material lemnos care provin din crăparea, sfărîmarea şi tocirea lemnului. Aceste pierderi se împart în două grupe şi anume, pierderi de exploatare şi pierderi la manipulare. La lemnul de răşinoase în general corpul arborilor care au forme de fus se măsoară prin diferite metode de estimaţie. Cepurile nu intră de obicei în valorificarea totală a masei lemnoase. O valorificare complexă a acestei specii necesită doborîrea arborilor spre vîrf sau în curbe de nivel care să evite ruperea vîrfurilor. Iată de ce la doborîrea arborilor de foioase tăierile trebuie efectuate la faţa pămîntului, ca cioata să fie cit mai redusă. Cepurile mai groase şi vîrfurile pot fi valorificate sub formă de araci de vie şi pentru grădină precum şi legaţi în snopi. In viitor, valorificarea si mai superioară a crăcilor de răşinoase va fi rezolvată prin chimizarea lemnului in complexele de industrializare ce se vor construi în viitor. La foioase, şi în special la fag, punerea in valoare a masei lemnoase se face împreună cu crăcile, care totalizează masa comerciabilă. In actul de punere în valoare sunt specificate separat cantităţile de lemn de lucru pe sortimente, lemne de foc, precum şi crăcile sub 5 cm din diametru la capătul gros. La fag, în medie, 12 pină la 15 la sută din volumul total al masei lemnoase constituie crăci. Regulile de doborîre, atît la răşinoase cit şi la foioase sînt aceleaşi. Dar sortarea trebuie executată cu mai mare atenţie şi pricepere, pentru a se obţine un indice cit mai înalt de lemn de lucru. Lucrătorii de pădure, tehnicienii şi inginerii, trebuie să ţină în permanenţă seama de hotărîrea conferinţei regionale de partid care prevede ca peste 58 la sută din masa lemnoasă să fie folosită pentru industrializare. In acest an ea trebuie să depăşească cu aproape 5 la sută rezultatul mediu din anul 1959. In primul trimestru al anului 1960 întreprinderile forestiere din regiunea noastră au atins în medie un indice de utilizare a masei lemnoase de 60,5 la sută. După ce sortarea lemnului s-a făcut în mod corespunzător, restul de crăci, care nu corespund ca lemn de lucru, se leagă în snopi. Butucii de un metru lungime se crapă și ei in lobde, din care apoi se aleg lobdele industriale, pentru celuloză şi distilărie, şi lemn de foc. In urma unei astfel de sortări judicioase se poate obţine un indice de utilizare de 65— 70 la sută lemn de lucru fag. In urma unei exploatări şi sortări cu simţ gospodăresc a masei lemnoase exploatate pierderile de exploatare pot fi reduse cu cca. 0,05—0,06 la sută în cioate, 0,5 —1,0 la sută la rumegușul provenit de la scurtături și 1—2 la sută în vîrfuri de crăci. Reducîndu-se astfel pierderile de exploatare în medie cu circa 2 la sută, valorificarea complexă a lemnului de fag poate ajunge pînă la 98 la sută. La scosul și apropiatul cit și transportul lemnului fasonat, s-a înregistrat în trecut o pierdere de cca. 1,6—2,4 la sută la scos și apropiat, iar de 0,4—1,2 la sută la transport, adică în medie circa 2,8 la sută. Aceste pierderi se pot reduce prin eliminarea completă a corhănitului şi trasului cu tînjala. Iată de ce trebuie introdusă pe scară cit mai largă scoaterea lemnului cu instalaţii de cablu, care înlesneşte valorificarea complexă a masei comerciabile, la depozitele finale această puţind atinge cca. 97—98 la sută. LA FABRICILE DIN CHERESTEA Lemnul rotund predat fabricilor intră în evidenţa acestora ca materie primă In rinul procesului de producţie lemnul trece prin gatere, unde buştenii sunt transformaţi in diferite materiale de cherestea. Aici valorificarea complexă a lemnului este egală cu indicii de utilizare, plus valorificarea deşeurilor. Astfel, randamentul la răşinoase este în medie de 67 la sută cherestea, cca. 10—13 la sută şipei pentru celuloză, cca. 12—16 la sută rămăşiţe şi cepete (nevalorificabile), iar restul se foloseşte drept combustibil. Aşadar, din totalul de leu a fost valorificat, maximum 92—93 la sută, din care aproximativ 77—80 la sută pentru scopuri industriale. Cu mult mai slabă e situaţia la lemnul de fag, unde randamentul de utilizare pentru cherestea este de abia 57 la sută, din care 33—35 la sută reprezintă deșeurile. Din acestea se valorifică abia aproximativ 2— 5 la sută pentru diferite produse de larg consum, iar restul de cca. 30—31 la sută se folosește drept combustibil. Din totalul de bușteni fag se pot valorifica complex cca. 90—92 la sută, din care pentru scopuri industriale maximum 59—62 la sută. Aceasta este situaţia actuală în fabricile noastre de cherestea în ceea ce priveşte valorificarea complexă a lemnului. Iată de ce documentele Congresului prevăd construirea de noi complexe pentru industrializarea lemnului, capabile să prelucreze deşeurile într-un procentaj din ce în ce mai ridicat. ŞI IN INDUSTRIA PRODUSELOR FINITE Să începem cu fabricile de mobile. La fabrica de mobilă „23 August“ din Tg.-Mureş consumurile specifice actuale se prezintă astfel: cherestea fag 44 la sută, cherestea rășinoase ș1 la sută, diferite furnire 64 la sută, plăcii aglomerate 88 la sută, etc. Astfel, din o sută metri cubi masă lemnoasă fag exploatată cu un indice de utilizare de 60 la sută se scoate un randament de 57 la sută. Rezultă că în fabricile de mobilă unde indicii de utilizare sunt de 44 la sută, se consumă de fapt numai 15,05 la sută mc pentru piese de mobilă din cheresteaua livrată. Evitarea acestor mari pierderi la fabricile de mobilă se poate înfăptui, numai prin aprovizionarea fabricilor cu materii prime uscate şi de dimensiuni fixe (lungime, lăţime şi grosime potrivită). Fabricile de mobilă la rîndul lor trebuie să aleagă piese pentru croire cu grijă, în aşa fel ca din ele să se scoată maximul de randament. La rîndul lor combinatele de plăci aglomerate trebuie să confecţioneze plăcile aglomerate ţinînd cont de tipurile de mobilă puse în lucru. In concluzie, se poate sublinia că în valorificarea complexă a lemnului mai sunt încă considerabile rezerve nefolosite, a căror valorificare se impune în prezent mai mult ca oricind. Prin măsurile tehnico-organizatorice pe care sectoarele de exploatare și industrializare trebuie să le ia sub conducerea comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid, se poate ajunge la o valorificare complexă a lemnului în proporţie de 99—100 la sută. Experienţa bună dobîndită pînă în prezent trebuie extinsă şi aplicată în toate ramurile economiei forestiere. ZSIGMOND IOSIF, adjunct al comisiei economice a Comitetului de partid al R.A.M. I.I.S. „AMILLEAN“ SÎNSIMION RAIONUL CIUC REG. AUT. MAGHIARĂ CONCURS pentru ocuparea următoarelor posturi : 3 posturi de maiștri amidonieri, glucoză, dextrină, 1 post de maistru electrician, 1 post de maistru mecanic întreţinere, 1 post de maistru butoaie. Examenul va avea loc in ziua de 15. VIII. 1960, ora 11. Doritorii vor depune următoarele acte de înscriere, pînă la data de 12. VIII. 1960: a) Cerere b) Autobiografie c) Copie de pe certificatul de absolvire a școlii de maiștri in specialitatea cerută. Orice alte informații pot fi cerute in scris de la întreprindere. DIRECȚIUNEA Cumpăraţi in rate TIP. „CARPAŢI“ la magazinul de desfacere al cooperativelor de producţie meşteşugărească din Tg.Mureş, Piaţa Stalin nr. 61. Sortimente bogate, condiţii avantajoase întreprinderilor le furnizăm covoare şi prin virament. ANUNȚ Cooperativa de producţie meşteşugărească „MIRAJUL“ din Miercurea Niraj livrează prompt fără repartiție tigle-solzi 1.000 buc.... 445 Iei coame 1 buc. . . 1,10 Iei Execută la comandă GHIVECE in orice mărime_________ FRUNTAŞI AI ÎNTRECERII MALOŞ GHEORGHE e fruntaş în producţie la secţia platine, a întreprinderii „Ludovic Minszki“ din Tg. Mureş. E unul dintre muncitorii care lucrează fără rebut şi îşi depăşeşte planul zilnic cu 20 la sută. In întrecerea organizată în cinstea Congresului partidului, grupa sa a înregistrat o depăşire de 3 la sută a planului. .......... FÜLÖP D. MIHAÎ e frezor la aceeași întreprindere. El contribuie la depăşirea planului zilnic în medie cu 20—25 la sută. împreună cu schimbul lui a organizat preluarea din mers a maşinilor, ceea ce aduce în plus o economie de timp. Echipa sa a realizat în ultimul timp un procent de uzare a sculelor de numai 25 la sută, ceea ce duce la o simţitoare reducere a preţului de cost. însemnate reculiav* Colectivele de muncitori şi tehnicieni din unităţile industriei locale din regiunea noastră, participînd cu entuziasm în cadrul întrecerii socialiste la realizarea sarcinilor de plan, au obţinut în cinstea Congresului o depăşire a planului producţiei globale de 13.103.000 lei, depăşind propriul angajament luat cu peste 3.000.000 lei. Prin reducerea continuă a preţului de cost al producţiei s-au realizat economii în valoare de 1.978.000 lei, ceea ce corespunde cu aproape 200.000 lei peste angajamentul luat. Faţă de 976.000 lei beneficii peste plan — cit era angajamentul — s-a realizat peste 1.240.000 lei beneficii, pînă în zilele Congresului. Sub îndrumarea permanentă a organelor locale de partid și a comitetului executiv regional și raionale, întrecerile organizate de comitetele executive ale sfaturilor populare în cinstea Congresului, au îmbrăcat un larg caracter de masă. Astfel, pe lingă cele 12 oraşe şi aproape 200 de comune, în întreceri sunt antrenate nu mai puţin de 150 comitete de cetăţeni de străzi şi peste 2.420 circumscripţii electorale orăşeneşti şi comunale. Ca urmare a acestei activităţi, cu participarea unui număr de aproape 500.000 de cetăţeni, tineri şi vîrstnici, s-au curăţat 48.400 ha păşuni comunale şi de munte. De asemeni s-au executat lucrări de întreţinere de plantaţii şi plantări noi de puieţi pe 820 hectare, lucrări de îmbunătăţiri funciare, desecări, hidroameliorări şi irigaţii, cu ocazia cărora s-au săpat aproape 100.000 m. c. pămînt. Un accent deosebit s-a pus pe întreţinerea şi repararea drumurilor republicane şi de interes local, prestîndu-se peste 106.000 zilemuncă cu braţele şi 80.000 zilemuncă cu atelajele, fiind executate lucrări de extragere, transport şi aşternut a mii de metri cubi de pietriş şi nisip, săpări de şanţuri, tăieri de acostamente şi alte lucrări pe zeci de km de drumuri. VARVARI ONI SIE Atragem atenţia întreprinderilor şi instituţiilor, gospodăriilor colective şi a producătorilor individuali, că în magazia de materiale de construcţii din Tîrgu-Mureş, str. Toldi Miklós, a cooperaţiei de consum, se găsesc PLĂCI DE MOZAIC DE CALITATE BUNA, la un preţ redus, de 20 lei metru pătrat. întreprinderea comercială cu ridicata pentru produse alimentare Tg. Mureş, recrutează tineri pentru şcolarizare prin şcolile tehnice comerciale condiţii: 1. Să fie absolvenţi ai şcolilor medii de cultură generală, cu examen de maturitate. 2. Să aibă vîrsta de 17—25 ani împliniţi la 1 octombrie 1960. 3. Să corespundă din punct de vedere fizic şi medical. Cei interesaţi ,se vor adresa la I.C.R.A. Tg. Mureş, Str. Bartók Béla nr. 1 — cadre — zilnic între orele 12—14, unde vor primi relaţii suplimentare. DIRECŢIUNEA Anunţ In atenţia constructorilor ! Cărămizi găurite, în două mărimi, la preţul de 50 lei respectiv 69,80 lei/100 bucăţi. Uşoare, izolatoare termice, rezistente şi ieftine. Ţigle de ciment, ia preţul de 95 lei/100 buc. Ciment, cu 1 leu/kg. şi alte materiale de construcţie în sortimente variate se găsesc la toate centrele raionale în magaziile cooperativelor de consum