Steaua Roşie, august 1960 (Anul 9, nr. 831-839)
1960-08-03 / nr. 831
! O inovaţie „cotidiană“ De mult li s-a dus vestea Uzinelor de fier Vlăhiţa că aici se produce în ţară fontă albă şi cenuşie de cea mai bună calitate. Poate mai puţini, dar totuşi oameni destui ştiu că deşi de bună calitate, fonta de la Vlăhiţa are un preţ de cost destul de ridicat. Mai bine decât toţi, ştiau acest lucru metalurgiştii vlăhiţeni. In ultimul timp multe măsuri tehnico-organizatorice noi, propuse de colectiv şi traduse în viaţă de direcţiune, au contribuit la diminuarea preţului de cost. Dar datorită capacităţii reduse a furnalelor, productivitatea muncii continua să rămînă scăzută. Mult s-au frămîntat oamenii pornind pe diferite căi grele şi anevoioase pină au descoperit un „ac de cojocul“ furnalelor năbădăioase. Fiindcă furnalele, nu numai că produceau fontă scumpă dar mai deseori dădeau fonta cenuşie decit fonta „Ex“ (excepţională) fonta albă de prima clasă. După multe dibuieli, insuccese şi speranţe spulberate, inginerul Mihai Dala, Ernest Dreichlinger şi Orbán Ferenc, sudaţi într-un strîns colectiv de inovatori, au găsit calea cea bună. „Dacă furnalele au capacitate redusă“ — şi-au spus ei — „productivitatea lor poate fi sporită prin scurtarea timpului de elaborare a şarjelor“. Până aici treaba era simplă, întrebarea era doar : „Cum anume se poate scurta timpul de elaborare a şarjelor ?“ La această întrebare au răspuns cei trei inovatori, la o consfătuire de producţie ţinută acum cîteva luni. Furnaliştii ascultau cu nesaţ cuvintele inginerului Dala. Era o propunere năstruşnică. Şi a doua zi au şi început lucrările pentru punerea ei în aplicare. Au muncit pe nerăsuflate inginerii, tehnicienii, mecanicii şi furnaliştii, strungarii şi sudorii. Doar modificările să fie cit mai repede terminate, ca furnalele să dea cit de curînd fontă mai multă şi mai bună. In aparenţă, inovaţia e simplă: în loc de 4 guri de vînt cite aveau furnalele înainte, le-au fost instalate 6 guri de vînt, însă aşezate cu cite 260 milimetri mai adine în furnale decit era stabilit înainte. Astfel, furnalul „răsuflă“ mai uşor, are căldură sporită, iar minereul de fier cedează mai uşor la dogoarea mangalului încins. Cum am mai spus, aparent inovaţia e simplă. Dar găsirea căii de rezolvare, n-a fost treabă uşoară. Cu furnalele înzestrate cu cite 6 guri de vînt furnaliştii elaborează acum cite 5 şarje de fontă în 24 de ore, faţă de cele 3 şarje cite puteau elabora înainte de aplicarea inovaţiei. In timp ce în luna aprilie abia 27 la sută din fonta elaborată era de calitate „Ex“— adică fonta albă de calitate excepţională, în lunile mai, iunie şi iulie, proporţia de fontă albă ireproşabilă a crescut la 70 la sută. Totodată s-a redus consumul de mângâi cu peste 15 la sută, ceea ce, exprimat in bani, însemnează o economie anuală de aproape 6 milioane de lei. Iată istoria cotidiană a uneia din nenumăratele inovaţii care se fac In anii avîntului tehnic al industriei noastre socialiste. VASILE ROMA Pentru drumuri mai bune şi mai ieftine Pe drumul ce duce de la Sîngeorgiu de Pădure spre Sovata, Întâlneşti o echipă de asfaltare a şoselei. Sub razele ariciului soare de iulie, ei nivelează betonul asfaltic fin, bogat in criblură, pe care camioanele basculante îl aduc de la staţia de preparare a asfaltului DN. 13. A din Fîntînele. Nici căldura zilei, nici cea care emană de la beton asfaltul încălzit la 150 grade, nu-i împiedică pe harnicii muncitori de aici ca nu numai să-şi realizeze planul, dar şi să-l depăşească zilnic cu 20 la sută. Aceeaşi depăşire se observă şi la staţia de preparare, unde datorită bunei organizări a muncii, se economiseşte zilnic 2 la sută din material primă, lucru ce nu dăunează calităţii. Dimpotrivă, asfaltul produs aici nu necesită niciodată remedieri la punerea în operă. Oamenii echipelor ce lucrează pe acest traseu sînt stăpîniţi de dorinţa de a folosi cit mai bine timpul frumos al verii, cînd se poate lucra mai bine. Mai mult, în cinstea zilei de 23 August, ei şi-au luat angajamentul de a trece în sectorul Ghindari la km 21''+500 înainte. ... Cînd pe noua şosea asfaltată vor trece spre Sovata, autoturismele cu oameni veniţi la odihnă, sau vor trece Încărcate cu bucate camioanele colectiviştilor din satele înşirate de-a lungul şoselei, recunoştinţa acestora se va îndrepta spre muncitorii fruntaşi ca Török Ioan, şefui unei echipe de asfaltare, spre inginerul Nagy Levente şeful lotului, spre meşterul Mailat Dumitru, spre Varga Ioan, András Bartolomeu, Takács Iosif, Păcurar Adalbert, Parajdi Iosif şi spre toţi ceilalţi muncitori care pentru călători vor fi nişte anonimi muncitori, anonimitate ce nu va ştirbi cu nimic recunoştința pentru calitatea muncii lor. Echipa de asfaltare condusă de Török Ioan, evidențiată prin lucrările de finisare de bună calitate. Cei mai buni întovărăşiţi în rîndurile candidaţilor de partid Nu odată se poate auzi in tren sau în autobus, cum călătorii aduc laude felului cum îşi muncesc pămintul ţăranii muncitori din Gorneşti (raionul Reghin). Şi, intr-adevăr, culturi frumoase ca la Gorneşti nu vezi oriunde. Obiceiul lor este ca sfecla de zahăr şi celelalte culturi prăşitoare să le prăşească de 4 şi de 5 ori. In acest an însă culturile celor din Gorneşti, sint mai frumoase ca oricînd. Ei işi lucrează acum pămîntul uniţi, în cele două întovărăşiri agricole: „Valea Mureşului“ şi „Spic de aur“. In munca de cooperativizare a agriculturii, organizaţia de bază a desfăşurat o rodnică muncă politică în rîndul ţăranilor muncitori, demonstrîndule practic că lucrarea pămîntului pe întinderi mari este cu mult mai rodnică, mai avantajoasă, mai uşoară. O dată cu terminarea cooperativizării agriculturii comunei, sarcinile comuniştilor, a organizaţiei de bază nu s-au micşorat, dimpotrivă ele au crescut. La început, deşi pămintul era comasat, în vederea arăturilor şi semănatului, precum şi pentru alte lucrări parcelele se măsurau pe familii. Era şi cite unul care întârzia cu efectuarea lucrărilor de Întreţinere a culturilor. Se simţea deci necesitatea întăririi celor două Întovărăşiri din punct de vedere economic şi organizatoric. In faţa acestor sarcini, comitetul comunal de partid, ajutat de comitetul raional de partid, a îndrumat organizaţiile de bază din Întovărăşiri spre a-şi îndrepta atenţia în desfăşurarea muncii politice, asupra întăririi în primul rînd a rîndurilor lor, pentru ca prin aceasta munca politică să se îmbunătăţească. Ca urmare, organizaţiile de bază şi-au îmbunătăţit’ munca cu activul fără de partid. Activul fără de partid a fost atras in munca politică pentru îndeplinirea sarcinilor politice, economice şi culturale, a fost încadrat in formele învăţămîntului de partid. Li s-au ţinut conferinţe despre Statutul P.M.R., despre rolul conducător al partidului etc. Membrii de partid au primit ca sarcină să se ocupe cu cite un tovarăş din activul fără de partid, pentru a-i ajuta să-şi ducă la îndeplinire sarcinile primite, iar pe cei mai merituoşi să îi ridice la nivelul cerut pentru a deveni candidaţi de partid. Rezultatele au şi început să se arate. Dacă pină la sfîrşitul anului trecut organizaţiile de bază din Gor- VIAŢA DE PARTID neşti n-au primit nici un candidat, anul acesta, cea din întovărăşirea „Spic de aur“ a primit 4 candidaţi, iar cea din întovărăşirea „Valea Mureşului“ alţi 4 candidaţi. Cei mai buni membri ai întovărăşirii „Spic de aur“ ca Paul Teodor, Cozma György, Vajda Mihai şi Samu Pál, iar din întovărăşirea Valea Mureşului de asemeni cei mai buni membri, au devenit candidaţi de partid. Ei luptă acum alături de membrii de partid cu şi mai multă hotărîre pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor partidului şi guvernului. Prin primirea acestor tovarăşi în rîndurile candidaţilor de partid organizaţiile de bază şi-au îmbunătăţit simţitor munca. Ele cuprind acum mai bine problemele, pătrund mai adine în miezul lor. Rodul muncii organizaţiilor de bază se cunoaşte la tot pasul. Munca politică desfăşurată pe obiective concrete are ca rezultat terminarea la timp a tuturor lucrărilor de întreţinere a culturilor, terminarea la 20 iulie a secerişului păioaselor şi începerea treierişului, impulsionarea muncii culturale. Astăzi la Gorneşti funcţionează echipe de teatru, de dans, de cor în care aproape 100 de tineri români şi maghiari activează împreună. Rezultate frumoase s-au obţinut aici şi în privinţa contractărilor. Astăzi, familii care să nu fi contractat cu statul, creşterea de animale sunt foarte puţine în sat, iar cereale toţi au contractat. Iată că întărirea rindurilor organizaţiilor de bază a avut drept rezultat îmbunătăţirea muncii politice, lucru ce reiese de altfel şi din însăşi schimbarea lucrurilor Inspre bine La Gorneşti trebuie insă să se desfăşoare o muncă politică şi mai intensă pentru căratul şi treieratul păioaselor în cel mai scurt timp. Dacă despre cele două organizaţii de bază din Gorneşti se poate spune că şi-au îmbunătăţit simţitor activitatea în privinţa întăririi rîndurilor lor, despre munca organizaţiei de bază, din întovărăşirea agricolă din Periş (secretar Kurcs Balázs) nu prea se pot aduce cuvinte de laudă. Această organizaţie de bază a primit doar un singur candidat, pe tov. Kunes Lajos. Nu a atras în rîndurile sale întovărăşiţi fruntaşi, din cei care au muncit pentru înfiinţarea întovărăşirii, şi luptă pentru consolidarea ei, pentru efectuarea lucrului în comun etc La Periş există o atmosferă foarte bună in rîndurile tineretului. Tineretul de aici s-a prezentat in grupuri la sfatul popular, cerind să li se dea sarcini, să li se spună ce să lucreze, căci ei doresc să-şi aducă partea de contribuţie la realizarea sarcinilor economice ale comunei, la lucrările de înfrumuseţare a satului, de curăţire a păşunilor sau la alte lucrări. Nu este însă admisibil ca organizaţia de bază din Periş să manifeste atîta nepăsare faţă de atragerea în rîndurile candidaţilor de partid a acestor tineri atît de entuziaşti. Organizaţia de bază din Periş trebuie ajutată de către comitetul raional de partid să-şi schimbe atitudinea faţă de cadrele tinere care pot aduce o mare şi însemnată contribuţie la transformarea satului, la lupta pentru traducerea în viaţă a măreţelor sarcini politice şi economice ce stau în faţa noastră. * O. FEKETE Sfatul popular sprijină campania de recoltare In raionul Tg. Mureş, marea majoritate a sfaturilor populare comunale, sprijinite de către organizaţiile de partid şi sfatul popular raional, au luat numeroase măsuri pentru ca secerişul să se execute la timpul optim şi să fie terminat intr-un timp cit mai scurt. La Band, de exemplu, au fost insăminţate cu păioase anul acesta peste 1.200 ha. In scopul asigurării strângerii fără pierderi a recoltei de pe aceste suprafeţe, sfatul popular comunal a întocmit din timp un plan de muncă, bine chibzuit. Deputaţii au avut sarcina să desfăşoare în circumscripţiile lor electorale munca politică în aşa fel ca toţi ţăranii muncitori, cu toate braţele de muncă, să iasă la secerat. Pătrunşi de importanţa ce o are seceratul la timp, deputaţii îşi duc la îndeplinire cu cinste această sarcină. Zilnic ei sunt în mijlocul ţăranilor muncitori, îi mobilizează atît prin exemplul lor personal, cit şi prin discuţii, la strîngerea recoltei şi paralel cu aceasta la treierat şi la efectuarea de arături de vară. Ca rezultat, de pe toate cele 1.200 ha recolta de năi oase a fost strînsă. Secerişul a fost terminat aici în decurs de cîteva zile. In acelaşi timp, aici s-au executat arături de vară pe o suprafaţă de peste 80 ha, pe care au însămînţat-o apoi cu porumb furajer sau alte plante. Grija pe care o poartă sfatul popular al comunei Band faţă de plinea poporului reiese şi din felul cum sunt organizate cele 8 arii, din sprijinul pe care îl acordă întovărăşirilor şi gospodăriei agricole de stat din comună în desfăşurarea muncilor agricole. Pentru odihna plăcută, mulţumim partidul. De cîteva zile, în pitoreasca vale a Gurghiului au sosit din toate colţurile ţării elevi din şcolile profesionale din cadrul Ministerului Economiei Forestiere. In frumosul local al centrului şcolar silvic Gurghiu elevii venii în tabărăau găsit cele mai bune condiţii de desfăşurare a activităţii lor Sub îndrumarea profesorilor aflaţi în tabără, elevii au vizitat şi au primit explicaţii despre împrejurimile Gurghiului. Ei au făcut de asemeni excursii la cabana turistică Lăpuşna şi au vizitat parcul natural cu monumentul naturii „Stejarul de 700 ani“ din pădurea Mociar. Tov. Gliga Dumitru, inginer silvic şi director al taberei a dat explicaţii interesante despre speciile aflate în parcul dendrologic al şcolii şi materialele aflate în muzeu, cît şi despre istoricul cetăţii Gurghiului pentru care elevii au arătat un deosebit interes. Programul variat a înlesnit ca elevii să vizioneze pină în prezent 3 filme, iar din biblioteca căminului au fost citite peste 400 volume. In prezent elevii desfășoară o vie activitate sportivă și cultural-artistică pentru a prezenta un program artistic în cadrul căminului cultural din localitate. Concomitent cu aceste activităţi, elevii au efectuat la lucrările din pepiniera şcolii silvice, peste 500 ore de muncă voluntară. Zilele petrecute în tabără vor rămîne neuitate. Pentru bunele condiţii de odihnă şi distracţii create aici, elevii îşi exprimă mulţumirile lor partidului. prof. ORPHAN NICOLAE, tabăra de vară din Gurghiu ! OO Scurte ştiri culturale . In urma concursurilor culturale desfăşurate în cele 5 centre de comună din raionul Ggeorgiu de Pădure, pe primele locuri s-au clasat echipele de dans din Ocna de Jos, Ghineşti şi Ohendu-Mare. Dintre echipele de cor s-au evidenţiat cele din Praid şi Agrişteu, iar dintre echipele de teatru cele din Praid şi Eremieni au reuşit să se situeze pe locuri de frunte. Dintre cele 19 brigăzi de agitaţie ce activează în satele raionului, cele mai bune s-au dovedit a fi cele din localităţile Neaua şi Abuda Cei peste o mie de cititori ai bibliotecii raionale din Cristuru-Secuiesc se pregătesc în vederea întîlnirii cu scriitorul Francisc Munteanu pe care l-au invitat să vină în localitatea lor la sfîrșitul lunii august. In vederea întîlnirîi, operele acestui apreciat scriitor au fost citite de către numeroși oameni ai muncii din această localitate.