Steaua Roşie, august 1960 (Anul 9, nr. 831-839)

1960-08-03 / nr. 831

! O inovaţie „cotidiană“ De mult li s-a dus vestea Uzinelor de fier Vlăhiţa că aici se produce în ţară fontă albă şi cenuşie de cea mai bună calitate. Poate mai puţini, dar totuşi oameni destui ştiu că deşi de bună calitate, fonta de la Vlăhiţa are un preţ de cost destul de ridicat. Mai bine decât toţi, ştiau acest lucru metalurgiştii vlăhiţeni. In ultimul timp multe măsuri tehnico-organizatorice noi, pro­puse de colectiv şi traduse în viaţă de direcţiune, au contribuit la diminuarea preţului de cost. Dar datorită capacităţii reduse a furnalelor, productivitatea muncii continua să rămînă scăzută. Mult s-au frămîntat oamenii pornind pe diferite căi grele şi anevoioase pină au descoperit un „ac de cojocul“ furnalelor năbă­dăioase. Fiindcă furnalele, nu numai că produceau fontă scumpă dar mai deseori dădeau fonta cenuşie decit fonta „Ex“ (excepţio­nală) fonta albă de prima clasă. După multe dibuieli, insuccese şi speranţe spulberate, inginerul Mihai Dala, Ernest Dreichlinger şi Orbán Ferenc, sudaţi într-un strîns colectiv de inovatori, au găsit calea cea bună. „Dacă furnalele au capacitate redusă“ — şi-au spus ei — „productivitatea lor poate fi sporită prin scurtarea timpului de elaborare a şarjelor“. Până aici treaba era simplă, întrebarea era doar : „Cum anume se poate scurta timpul de elaborare a şarjelor ?“ La această întrebare au răspuns cei trei inovatori, la o consfă­tuire de producţie ţinută acum cîteva luni. Furnaliştii ascultau cu nesaţ cuvintele inginerului Dala. Era o propunere năstruşnică. Şi a doua zi au şi început lucrările pentru punerea ei în aplicare. Au muncit pe nerăsuflate inginerii, tehnicienii, mecanicii şi furnaliştii, strungarii şi sudorii. Doar modificările să fie cit mai repede terminate, ca furnalele să dea cit de curînd fontă mai multă şi mai bună. In aparenţă, inovaţia e simplă: în loc de 4 guri de vînt cite aveau furnalele înainte, le-au fost instalate 6 guri de vînt, însă aşezate cu cite 260 milimetri mai adine în furnale decit era stabilit înainte. Astfel, furnalul „răsuflă“ mai uşor, are căldură sporită, iar minereul de fier cedează mai uşor la dogoarea mangalului încins. Cum am mai spus, aparent inovaţia e simplă. Dar găsirea căii de rezolvare, n-a fost treabă uşoară. Cu furnalele înzestrate cu cite 6 guri de vînt furnaliştii elabo­rează acum cite 5 şarje de fontă în 24 de ore, faţă de cele 3 şarje cite puteau elabora înainte de aplicarea inovaţiei. In timp ce în luna aprilie abia 27 la sută din fonta elaborată era de calitate „Ex“— adică fonta albă de calitate excepţională, în lunile mai, iunie şi iulie, pro­porţia de fontă albă ireproşabilă a crescut la 70 la sută. Totodată s-a redus consumul de mângâi cu peste 15 la sută, ceea ce, exprimat in bani, însemnează o economie anuală de aproape 6 milioane de lei. Iată istoria cotidiană a uneia din nenumăratele inovaţii care se fac In anii avîntului tehnic al industriei noastre socialiste. VASI­LE ROM­A Pentru drumuri mai bune şi mai ieftine Pe drumul ce duce de la Sîn­­georgiu de Pădure spre Sovata, Întâlneşti o echipă de asfaltare a şoselei. Sub razele ariciului soare de iulie, ei nivelează be­tonul asfaltic fin, bogat in cri­blură, pe care camioanele bas­culante îl aduc de la staţia de preparare a asfaltului DN. 13. A din Fîntînele. Nici căldura zi­lei, nici cea care emană de la beton­ asfaltul încălzit la 150 grade, nu-i împiedică pe harni­cii muncitori de aici ca nu nu­mai să-şi realizeze planul, dar şi să-l depăşească zilnic cu 20 la sută. Aceeaşi depăşire se observă şi la staţia de preparare, unde datorită bunei organizări a muncii, se economiseşte zilnic 2 la sută din material primă, lucru ce nu dăunează calităţii. Dimpotrivă, asfaltul produs aici nu necesită niciodată reme­dieri la punerea în operă. Oamenii echipelor ce lucrea­ză pe acest traseu sînt stăpî­­niţi de dorinţa de a folosi cit mai bine timpul frumos al ve­rii, cînd se poate lucra mai bi­ne. Mai mult, în cinstea zilei de 23 August, ei şi-au luat anga­jamentul de a trece în sectorul Ghindari la km 21''+500 înain­te. ... Cînd pe noua şosea asfal­tată vor trece spre Sovata, au­­to­turismele cu oameni veniţi la odihnă, s­au vor trece Încăr­cate cu bucate camioanele co­lectiviştilor din satele înşirate de-a lungul şoselei, recunoştin­ţa acestora se va îndrepta spre muncitorii fruntaşi ca Török Ioan, şef­ui unei echipe de as­faltare, spre inginerul Nagy Le­vente şeful lotului, spre meşte­rul Mailat Dumitru, spre Var­ga Ioan, András Bartolomeu, Takács Iosif, Păcurar Adalbert, Paraj­di Iosif şi spre toţi cei­lalţi muncitori care pentru că­lători vor fi nişte anonimi mun­citori, anonimitate ce n­u va ştirbi cu nimic recunoştința pentru calitatea muncii lor. Echipa de asfaltare condusă de Török Ioan, evidențiată prin lu­crările de finisare de bună calitate. Cei mai buni întovărăşiţi în rîndurile candidaţilor de partid Nu odată se poate auzi in tren sau în autobus, cum călă­torii aduc laude felului cum îşi muncesc pămintul ţăranii mun­citori din Gorneşti (raionul Re­ghin). Şi, intr-adevăr, culturi frumoase ca la Gorneşti nu vezi oriunde. Obiceiul lor este ca sfecla de zahăr şi celelalte culturi prăşitoare să le pră­şească de 4 şi de 5 ori. In acest an însă culturile celor din Gor­neşti, sint mai frumoase ca oricînd. Ei işi lucrează acum pă­­mîntul uniţi, în cele două în­tovărăşiri agricole: „Valea Mu­reşului“ şi „Spic de aur“. In munca de cooperativizare a agriculturii, organizaţia de bază a desfăşurat o rodnică muncă politică în rîndul ţăra­nilor muncitori, demonstrîndu­­le practic că lucrarea pămîn­­tului pe întinderi mari este cu mult mai rodnică, mai avanta­joasă, mai uşoară. O dată cu terminarea coope­rativizării agriculturii comunei, sarcinile comuniştilor, a orga­nizaţiei de bază nu s-au mic­şorat, dimpotrivă ele au cres­cut. La început, deşi pămintul era comasat, în vederea arăturilor şi semănatului, precum şi pen­tru alte lucrări parcelele se mă­surau pe familii. Era şi cite unul care întârzia cu efectua­rea lucrărilor de Întreţinere a culturilor. Se simţea deci necesitatea întăririi celor două Întovără­şiri din punct de vedere eco­nomic şi organizatoric. In faţa acestor sarcini, co­mitetul comunal de partid, aju­tat de comitetul raional de partid, a îndrumat organiza­ţiile de bază din Întovărăşiri spre­ a-şi îndrepta atenţia în desfăşurarea muncii politice, asupra întăririi în primul rînd a rîndurilor lor, pentru ca prin aceasta munca politică să se îmbunătăţească. Ca urmare, organizaţiile de bază şi-au îmbunătăţit’ munca cu activul fără de partid. Activul fără de partid a fost atras in munca politică pentru îndeplinirea sarcinilor politice, economice şi culturale, a fost încadrat in formele învăţămîn­­tului de partid. Li s-au ţinut conferinţe despre Statutul P.M.R., despre rolul conducă­tor al partidului etc. Membrii de partid au primit ca sarcină să se ocupe cu cite un tovarăş din activul fără de partid, pentru a-i ajuta să-şi ducă la îndepli­nire sarcinile primite, iar pe cei mai merituoşi să îi ridice la nivelul cerut pentru a deveni candidaţi de partid. Rezultatele au şi început să se arate. Dacă pină la sfîrşitul anului trecut organizaţiile de bază din Gor- VIAŢA DE PARTID neşti n-au primit nici un can­didat, anul acesta, cea din în­tovărăşirea „Spic de aur“ a pri­mit 4 candidaţi, iar cea din în­tovărăşirea „Valea Mureşului“ alţi 4 candidaţi. Cei mai buni membri ai întovărăşirii „Spic de aur“ ca Paul Teodor, Cozma György, Vajda Mihai şi Samu Pál, iar din întovărăşirea Va­lea Mureşului de asemeni cei mai buni membri, au devenit candidaţi de partid. Ei luptă acum alături de membrii de partid cu şi mai multă hotărîre pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor partidului şi guver­nului. Prin primirea acestor to­varăşi în rîndurile candidaţilor de partid organizaţiile de bază şi-au îmbunătăţit simţitor mun­ca. Ele cuprind acum mai bine problemele, pătrund mai adine în miezul lor. Rodul muncii organizaţiilor de bază se cunoaşte la tot pa­sul. Munca politică desfăşurată pe obiective concrete are ca re­zultat terminarea la timp a tuturor lucrărilor de întreţinere a culturilor, terminarea la 20 iulie a secerişului păioaselor şi începerea treierişului, impulsi­onarea muncii culturale. Astăzi la Gorneşti funcţionează echipe de teatru, de dans, de cor în care aproape 100 de tineri ro­­mâni şi maghiari activează îm­preună. Rezultate frumoa­se s-au ob­ţinut aici şi în privinţa con­tractărilor. Astăzi, familii care să nu fi contractat cu statul, creşterea de animale sunt foarte puţine în sat, iar cereale toţi au contractat. Iată că întărirea rindurilor organizaţiilor de bază a avut drept rezultat îmbunătăţirea muncii politice, lucru ce reiese de altfel şi din însăşi schimba­rea lucrurilor In­spre bine La Gorneşti trebuie insă să se des­făşoare o muncă politică şi mai intensă pentru căratul şi treieratul păioaselor în cel mai scurt timp. Dacă despre cele două orga­nizaţii de bază din Gorneşti se poate spune că şi-au îmbună­tăţit simţitor activitatea în pri­vinţa întăririi rîndurilor lor, despre munca organizaţiei de bază, din întovărăşirea agricolă din Periş (secretar Kurcs Ba­lázs) nu prea se pot aduce cuvin­te de laudă. Această organizaţie de bază a primit doar un singur candidat, pe tov. Kunes Lajos. Nu a atras în rîndurile sale în­tovărăşiţi fruntaşi, din cei care au muncit pentru înfiinţarea întovărăşirii, şi luptă pentru consolidarea ei, pentru efectua­rea lucrului în comun etc La Periş există o atmosferă foarte bună in rîndurile tinere­tului. Tineretul de aici s-a pre­zentat in grupuri la sfatul popular, cerind să li se dea sarcini, să li se spună ce să lu­creze, căci ei doresc să-şi aducă partea de contribuţie la reali­zarea sarcinilor economice ale comunei, la lucrările de înfru­museţare a satului, de curăţire a păşunilor sau la alte lucrări. Nu este însă admisibil ca or­ganizaţia de bază din Periş să manifeste atîta nepăsare faţă de atragerea în rîndurile candi­daţilor de partid a acestor ti­neri atît de entuziaşti. Organizaţia de bază din Pe­riş trebuie ajutată de către co­mitetul raional de partid să-şi schimbe atitudinea faţă de ca­drele tinere care pot aduce o mare şi însemnată contribuţie la transformarea satului, la lupta pentru traducerea în via­ţă a măreţelor sarcini politice şi economice ce stau în faţa noastră. * O. FEKETE Sfatul popular sprijină campania de recoltare In raionul Tg. Mureş, marea majoritate a sfaturilor populare comunale, sprijinite de către or­ganizaţiile de partid şi sfatul popular raional, au luat nume­roase măsuri pentru ca secerişul să se execute la timpul optim şi să fie terminat intr-un timp cit mai scurt. La Band, de exemplu, au fost insăminţate cu păioase anul a­­cesta peste 1.200 ha. In scopul a­­sigurării strângerii fără pierderi a recoltei de pe aceste suprafeţe, sfatul popular comunal a întoc­mit din timp un plan de muncă, bine chibzuit. Deputaţii au avut sarcina să desfăşoare în circum­scripţiile lor electorale munca politică în aşa fel ca toţi ţăranii muncitori, cu toate braţele de muncă, să iasă la secerat. Pă­trunşi de importanţa ce o are se­ceratul la timp, deputaţii îşi duc la îndeplinire cu cinste această sarcină. Zilnic ei sunt în mijlo­cul ţăranilor muncitori, îi mobi­lizează atît prin exemplul lor personal, cit şi prin discuţii, la s­trîngerea recoltei şi paralel cu aceasta la treierat şi la efectua­rea de arături de vară. Ca rezul­tat, de pe toate cele 1.200 ha recolta de n­ăi oase a fost strîn­­să. Secerişul a fost terminat aici în decurs de cîteva zile. In acelaşi timp, aici s-au exe­cutat arături de vară pe o supra­faţă de peste 80 ha, pe care au însămînţat-o apoi cu porumb fu­rajer sau alte plante. Grija pe ca­re o poartă sfatul popular al comunei Band faţă de plinea po­porului reiese şi din felul cum sunt organizate cele 8 arii, din sprijinul pe care îl acordă înto­vărăşirilor şi gospodăriei agrico­le de stat din comună în desfăşu­rarea muncilor agricole. Pentru odihna plăcută, mulţumim partidul. De cîteva zile, în pitoreasca vale a Gurghiului au sosit din toate colţurile ţării elevi din şcolile profesionale din cadrul Ministerului Economiei Fores­tiere. In frumosul local al cen­trului şcolar silvic Gurghiu ele­vii venii în tabără­­au găsit cele mai bune condiţii de desfăşu­rare a activităţii lor­ Sub îndrumarea profesorilor aflaţi în tabără, elevii au vizi­tat şi au primit explicaţii de­spre împrejurimile Gurghiului. Ei au făcut de asemeni excursii la cabana turistică Lăpuşna şi au vizitat parcul natural cu monumentul naturii „Stejarul de 700 ani“ din pădurea Mociar. Tov. Gliga Dumitru, inginer sil­vic şi director al taberei a dat explicaţii interesante despre speciile aflate în parcul dendro­­logic al şcolii şi materialele a­­flate în muzeu, cît şi despre isto­ricul cetăţii Gurghiului pentru care elevii au arătat un deose­bit interes. Programul variat a înlesnit ca elevii să vizioneze pină în prezent 3 filme, iar din biblioteca căminului au fost citite peste 400 volume. In pre­zent elevii desfășoară o vie acti­vitate sportivă și cultural-artis­tică pentru a prezenta un pro­gram artistic în cadrul căminu­lui cultural din localitate. Con­comitent cu aceste activităţi, elevii au efectuat la lucrările din pepiniera şcolii silvice, peste 500 ore de muncă volun­tară. Zilele petrecute în tabără vor rămîne neuitate. Pentru bunele condiţii de odihnă şi distracţii create aici, elevii îşi exprimă mulţumirile lor partidului. prof. ORPHAN NICOLAE, tabăra de vară din Gurghiu ! O­O Scurte ştiri culturale . In urma concursurilor culturale desfă­şurate în cele 5 centre de com­ună din raionul G­­georgiu de Pădure, pe primele locuri s-au clasat echipele de dans din Ocna de Jos, Ghi­­neşti şi Ohendu-Mare. Dintre echipele de cor s-au evidenţiat cele din Praid şi Agrişteu, iar dintre echipele de teatru cele din Praid şi Ere­­mieni au reuşit să se situeze pe locuri de frunte. Dintre cele 19 brigăzi de agitaţie ce acti­vează în satele raionului, cele mai bune s-au dovedit a fi cele din localităţile Neaua şi Abud­­a Cei peste o mie de cititori ai bibliotecii raionale din Cristuru-Secuiesc se pregătesc în vederea întîlnirii cu scriitorul Francisc Muntea­­n­u pe care l-au invitat să vină în localitatea lor la sfîrșitul lunii august. In vederea întîlnirîi, operele­ acestui apreciat scriitor au fost citite de către numeroși oameni ai muncii din această locali­tate.

Next