Steaua Roşie, septembrie 1960 (Anul 9, nr. 840-847)
1960-09-03 / nr. 840
Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a Republicii Populare Române Iohiaie din pag. S-a priveşte, guvernul romin va acţiona pentru ca dezbaterea sa se desfăşoare tocmai in acest spirit. Ne exprimăm convingerea că Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite va acţiona astfel incit să răspundă aşteptărilor popoarelor, care doresc nu discuţii de dragul discuţiilor, ci măsuri e■fective în înfăptuirea concretă a programului dezarmării generale şi totale. Adversarii dezarmării se vor strădui şi de aci înainte să bage •beţe în roate tratativelor de dezarmare. Militariştilor înrăiţi, maniia?elor atomici le vine greu să cont*ceapă lumea de astăzi altfel decît ln termeni militari, după cum prostitorii cursei înarmărilor nu se potconsola cu gîndul că ar putea se Tovarăşi, Partidul şi guvernul nostru consideră că aderarea la principiul negocierilor ca şi la celelalte principii alle coexistenţei paşnice trebuie să fie susţinută de acţiuni concrete, de iniţiative, de o lupta consecventă pentru triumful lor în viaţa internaţională. Coexistenţa, dezarmarea, rezolvarea problemelor litigioase, pot fi obţinute numai pe baza unei activităţi permanente care să ducă la înlăturarea obstacolelor din calea normalizării şi îmbunătăţirii climatului internaţional. Pornind de la aceste considerente, guvernul român a manifestat iniţiativă şi perseverenţă în rezolvarea litigiilor cu ţări capitaliste, atît în domeniul politico-diplomatic, cit şi în domeniul economic şi cultural. Un exemplu concret îl consti- tuie rezolvarea litigiilor financiare cu Grecia, Elveţia, Franţa, Statele Unite şi alte ţări. In toate cazurile cînd am întîmpinat la partenerii noştri de negocieri bunăvoinţă şi dorinţa de a trata pe baza respectării intereselor reciproce şi a egalităţii în drepturi, noi am răspuns în acelaşi spirit. In cadrul iniţiativelor de politică externă pe linia coexistenţei paşnice, guvernul român a acordat atenţia cuvenită promovării bunelor relaţiicu statele din cadrul zonei noastre geografice. Ne-am străduit — şi cred că într-o bună măsură am izbutit — să rezolvăm un şir de probleme în suspensie şi să dezvoltăm relaţii de colaborare cu statele din apropierea noastră care au orînduiri sociale diferite. Ne-au preocupat şi ne preocupă în mod deosebit relaţiile paşnice între ţările din Peninsula Balcanică. Guvernul român depune mari eforturi pentru a promova între statele din sud-estul Europei relaţii de bună vecinătate şi de colaborare multilaterală pentru a crea astfel în balcani o zonă a păcii în care să nu existe arme de distrugere în masă, rampe de lansare a rachetelor şi baze militare străine. Ecoul deosebit de favorabil pe care propunerile noastre l-au avut în ţările balcanice, adeziunea pe care şi-au dat-o majoritatea guvernelor din această regiune precum şi cercuri largi ale opiniei publice din Grecia şi Turcia, arată că colaborarea multilaterală interbalcanică este cerută de interesele popoarelor din această regiune şi corespunde unei necesităţi obiective. Nu încape îndoială că, dacă va exista bunăvoinţă reciprocă, diferendele dintre unele ţări balcanice vor putea găsi soluţii corespunzătoare. Aşa cum am mai arătat în repetate rînduri, realizarea propunerilor Republicii Populare Române ar uşura şi ar grăbi neîndoios adoptarea unor astfel de soluţii. O atitudine favorabilă a guvernelor grec şi turc faţă de problema colaborării multilaterale balcanice ar fi în interesul comun al tuturor ţărilor balcanice şi al păcii generale. După cum se ştie, iniţiativa noastră nu a avut ecoul cuvenit la fostul guvern turc condus de Menderes, care promova cu mult zel politica războiului rece. Noul guvern turc, de sub conducerea generalului Gürsel, a proclamat în politica sa externă necesitatea relaţiilor de colaborare cu toate ca izvorul celor mai fabuloase profituri. In zilele noastre, însă, cuvîntul hotărîtor nu le mai aparţine lor, ci popoarelor însetate de pace trainică. Stă în puterea popoarelor nu numai să preîntînpine războiul, ci să şi asigure făurirea unei societăţi fără arme, fără războaie. Iată o perspectivă capabilă să însufleţească, să dinamizeze şi să unească într-un front larg toate forţele iubitoare de pace. (Aplauze prelungite). Republica Populară romînă va sta şi de aci înainte în primele rînduri ale luptei pentru promovarea coexistenţei paşnice şi a dezarmării generale şi complete, suprema garanţie că relaţiile de coexistenţă paşnică vor fi pe deplin respectate ţările şi îndeosebi cu cele vecine. Apreciem în mod pozitiv această declaraţie şi sperăm că ea se va manifesta practic pe linia colaborării interbalcanice. Este bine cunoscut că într-un trecut nu tocmai îndepărtat zona balcano-adriatică a fost un permanent focar de conflicte şi de nelinişte în Europa. Iie atunci multe s-au schimbat însă în această zonă, ca şi în întreaga lume. Noi considerăm că azi există condiţii favorabile pentru ca între popoarele care locuiesc în zona balcanoadriatică să se statornicească şi să se dezolte relaţii, de pace, prietenie, bună vecinătate, schimburi de valori materiale şi spirituale, însăşi viaţa, rezultatele obţinute pînă acum în dezvoltarea relaţiilor dintre ţările acestei zone demonstrează realismul şi justeţea propunerilor noastre. Sîntem convinşi că înfăptuirea colaborării regionale în zona halcano-ardriatică, ca şi în alte zone ale Europei, ar aduce un aport important la cauza păcii şi securităţii şi ar constitui totodată un exemplu folositor pentru colaborarea rodnică între state cu orînduiri sociale diferite din alte regiuni ale lumii. Tocmai aceasta a determinat guvernul român să propună înscrierea pe ordinea de zi a apropiatei sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite a unui punct. „Acţiuni pe plan regional în vederea îmbunătăţirii relaţiilor de bună vecinătate dintre state europene aparţinînd unor sisteme social-politice diferite“. Este deosebit de necesar ca în regiunile în care cele două sisteme social-politice diferite — capitalism şi socialism — vin în contact direct sau apropiat, să se ia măsuri pentru eliminarea încordării şi pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre statele respective. Noi am considerat şi considerăm că, aşa cum rezultă şi din principiile Chartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, deosebirea dintre sisteme social-politice nu trebuie să constituie o sursă de conflicte militare între state. Socotim că este de datoria Organizaţiei Naţiunilor Unite, ca organizaţie menită să apere pacea şi securitatea internaţională, să recomande statelor aparţinînd diferitelor sisteme să facă totul pentru a dezvolta relaţii de bună vecinătate, a rezolva problemele litigioase pe cale paşnică, a promova relaţii de coexistenţă. Ţinînd seama că Europa a fost continentul unde au izbucnit cele două războaie mondiale care au cauzat omenirii atîtea dezastre şi suferinţe şi că Europa joacă un rol de cea mai mare însemnătate în viaţa internaţională, este limpede căasemenea acţiuni de întărire a păcii între statele europene ar avea o mare influenţă pozitivă asupra păcii generale. Guvernul român îşi exprimă speranţa că iniţiativa sa îndreptată în această direcţie va găsi înţelegerea şi sprijinul statelor europene şi al tuturor statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite la sesiunea 15-a a Adunării Generale. De asemenea, sperăm că ţările care fac parte din Organizaţia Naţiunilor Unite vor primi în mod favorabil şi o altă iniţiativă a Republicii Populare Române: înscrierea pe ordinea de zi a apropiatei sesiuni a Organizaţiei Naţiunilor Unite a problemei „Măsuri pentru promovarea în rindurile tineretului a ideilor păcii, respectului reciproc şi înţelegerii între popoare“. Propunând acest punct, noi am pornit de la ideea că Organizaţia Naţiunilor Unite poate şi trebuie să joace un însemnat rol pozitiv în promovarea unei educaţii a tinerei generaţii bazată pe ideile coexistenţei paşnice, pe condamnarea spiritului militarist, a urii rasiale şi naţionale şi ,a oricăror forme de propagandă războinică. De educația care se dă tineretului de astăzi, chemat într-un viitor apropiat să conducă societatea, depinde în mare măsură dacă eforturile depuse pentru a apăra generaţiile viitoare de ororile războiului vor fi încununate de succes. (Aplauze). Tovarăşi, Promovînd consecvent principiile coexistenţei paşnice, guvernul român a dezvoltat relaţiile politice, economice şi culturale cu state capitaliste mari şi mici. Noi preţuim legăturile tradiţionale de prietenie care leagă poporul român şi poporul francez şi depunem eforturi pentru lărgirea în diferite domenii de activitate a colaborării dintre ţările noastre. In relaţiile dintre Franţa şi Republica PopularăRomina s-au înregistrat unele progrese : schimburile de delegaţii Parlamentare, încheierea unui nou acord economic în curs de aplicare, reglementarea schimburilor culturale, inaugurarea liniei aeriene directe Bucureşti— Paris sînt semnele unei evoluţii pozitive a relaţiilor noastre. Se dezvoltă de asemenea în mod favorabil relaţiile noastre cu Italia, Austria, Elveţia şi alte state europene. Apreciem că există bune perspective ca aceste relaţii să se dezvolte şi pe viitor în mod rodnic, pe bază de interese reciproce şi respect mutual. Poate fi remarcată o dezvoltare a legăturilor dintre Republica Populară Romînă şi Statele Unite ale Americii. In urma tratativelor desfăşurate nu de mult la Washington, odată cu încheierea acordului privind soluţionarea problemelor financiare litigioase, a fost semnată o declaraţie comună care deschide perspectiva extinderii comerţului între cele două ţări. Aşteptăm ca, pe linia acestei declaraţii, guvernul american să înlăture acele obstacole şi discriminări care au împiedicat pînă acum dezvoltarea comerţului românoamerican. Sunt în curs negocieri pentru încheierea unei înţelegeri care va duce la dezvoltarea schimburilor culturale şi ştiinţifice. Desigur, trebuie observat că aceşti paşi înainte spre dezvoltarea relaţiilor romîno-americane, ca şi declaraţiile autorizate care le-au însoţit se pot cu greu concilia cu asemenea manifestări ostile ca aşazisa „săptămână a naţiunilor captive“, manifestări care au devenit atît de lipsite de sens Incit par a fi produsul unui mecanism care lucrează în afara timpului şi a realităţilor. O schimbare pozitivă s-a produs în ce priveşte legăturile noastre cu Anglia. In tratativele privind reglementarea unor probleme financiare litigioase există în momentul de faţă o apropiere a punctelor noastre de vedere şi e de sperat ca în scurt timp să se încheie o înţelegere în această problemă, odată cu un acord comercial între cele două state. In America Latină ţara noastră are relaţii diplomatice, doar cu Argentina şi Uruguay. Deşi suntem despărţiţi de ţările Americii Latine printr-o distanţă geografică apreciabilă, există toate condiţiile pentru a lărgi relaţiile diplomatice şi a dezvolta relaţii economice, culturale şi ştiinţifice trainice cu aceste ţări. Se întîmplă însă să auzim pe de o parte declaraţii autorizate în care se exprimă dorinţa creării unor asemenea relaţii, iar, pe de altă parte, agitaţii zgomotoase îndreptate împotriva lor. Noi recunoaştem uşor în acest caz vocea grupurilor monopoliste nordamericane care caută să pună piedici stabilirii unor relaţii normale între ţara noastră şi statele Americii Latine. Depinde de guvernele acestor state să fie înlăturate piedicile artificiale care se interpun în calea unor relaţii economice multilaterale, reciproc avantajoase. In acelaşi timp, ţinînd daTa de afinităţile de limbă, de interesut pe care îl manifestă în acest sens popoarele noastre, noi ne pronunţăm pentru lărgirea legăturilor culturale, ştiinţifice cu ţările latino- americane. Pe arena internaţională un rol din ce în ce mai mare îl joacă statele care, doborînd jugul colonialist, şi-au cucerit independenţa naţională. Poporul român îşi manifestă deplina solidaritate cu mişcarea pentru libertate şi independenţă naţională a popoarelor din Asia şi Africa şi salută orice pas înainte în progresul şi consolidarea statelor lor; ţara noastră este dornică să dezvolte relaţiile politice, economice şi culturale cu aceste state. (Aplauze). Prietenia sinceră a poporului român faţă de ţările care şi-au scuturat de curând jugul colonial se manifestă în sprijinul pe care 11 acordăm luptei juste duse de popoarele din Congo şi Cuba, în recunoaşterea guvernelor ţărilor care şi-au cucerit în ultimul timp independenţa, în relaţiile de colaborare statornicite pe baza principiilor egalităţii şi sprijinului reciproc. Relevăm cu satisfacţie rezultatele rodnice obţinute în relaţiile cu India, Indonezia, Birmania; se dezvoltă schimburile noastre economice cu aceste ţări, precum şi cu alte ţări din Asia şi Africa ; în unele dinr aceste ţări specialişti români acordă asistenţă tehnicoştiinţifică în vederea valorificării bogăţiilor naturale şi dezvoltării unor ramuri ale industriei. Popoarele care şi-au cucerit independenţa naţională, ca şi cele care mai luptă pentru scuturarea jugului colonial, pot fi sigure că au în popoarele marii familii a ţărilor socialiste, printre care se numără şi poporul român, prieteni sinceri şi de nădejde. (Aplauze puternice). tovarăşi, Coexistenţa paşnică şi comerţul internaţional sînt strîns legate şi se condiţionează reciproc. Slăbirea încordării favorizează comerţul în care sînt interesate toate statele, iar dezvoltarea legăturilor economice constituie un factor al consolidării păcii. Odată cu creşterea schimburilor noastre cu ţările socialiste, există posibilităţi largi de dezvoltare a comerţului nostru cu ţări capitaliste ; creşterea impetuoasă a economiei ne permite ca în viitorii şase ani să dublăm sau chiar să triplăm comerţul nostru cu aceste ţări. Considerăm de bun augur că oameni de afaceri, reprezentanţi ai firmelor industriale şi comerciale din occident, manifestă un interes crescând în încheierea de tranzacţii comerciale cu Republica Populară Romînă. Adepţii „războiului rece“ au născocit şi practicat politica restricţiilor şi a discriminărilor faţă de ţările lagărului socialist, dar, vorbind în limbaj de afaceri, contul lor de profit şi pierdere n-a înregistrat din această cauză dcît pierderi. Nu numai că economia ţărilor noastre n-a fost strangulată, ci, beneficiind de avantajele pieţii socialiste, ea s-a dezvoltat cu succes. Este îmbucurător de constatat că în ultima vreme se aud tot mai multe glasuri care exprimă un punct de vedere raţional în această problemă. Astfel, W. L. Pierson, preşedintele Consiliului Camerei de Comerţ, internaţionale din Statele Unite ale Americii, a declarat că vrea să vadă revizuirea politicii americane în ce priveşte comerţul est-vest, deoarece aceasta „va preveni mai bine războiul decît toate embargourile“. Nu putem decît să urăm d-lui Pierson şi acelor colegi ai săi care-i împărtăşesc vederile succes în promovarea ideii de dezvoltare a relaţiilor comerciale dintre est şi vest, avantajoase din punct de vedere economic, ele favorizează totodată instaurarea unui climat de destindere, atît de necesar tuturor popoarelor lumii. O cale bine cunoscută care duce la apropierea, cunoaşterea şi înţelegerea între popoare este aceea a schimburilor reciproce în domeniile cultural şi artistic, tehnic şi ştiinţific, turistic şi sportiv. Schimburile culturale între Republica Populară Romina şi celelalte ţări socialiste se lărgesc şi se dezvoltă an de an în spiritul de strinsa colaborare frăţească, într-ajutorare şi schimb de experienţă ce caracterizează relaţiile din cadrul lagărului socialist. Relaţiile noastre culturale cu alte state au înregistrat o dezvoltare substanţială în ultimii ani. A crescut considerabil schimbul de delegaţii de oameni de ştiinţă şi artă, de sportivi şi turişti; cu unele ţări au fost încheiate acorduri culturale sau planuri de schimburi culturale şi ştiinţifice. Vom dezvolta şi pe viitor aceste schimburi; avem convingerea că politica de coexistenţă paşnică şi de destindere în relaţiile internaţionale este singura în măsură să creeze condiţiile unui schimb tot mai larg de valori spirituale, spre binele progresului uman. In acelaşi timp, dezvoltarea schimburilor culturale este ea însăşi un factor puternic al înţelegerii şi păcii între popoare. Tovarăşi, Analiza situaţiei internaţionale şi a raportului de forţe pe arena mondială demonstrează că există premize serioase pentru a se face noi paşi pe calea promovării cauzei păcii. In jurul steagului luptei pentru coexistenţă paşnică, purtat cu hotărîre şi clarviziune de Uniunea Sovietică şi de celelalte state ale lagărului socialist, se raliază sute de milioane de oameni din lumea întreagă.Popoarele din occident înţeleg tot mai bine primejdia pe care o reprezintă pentru Însăşi soarta lor activitatea provocatoare a cercurilor agresive şi întreaga politică a acestora de încordare internaţională. Toate popoarele au astăzi o năzuinţă comună — aceea de a înlătura primejdia unui nou război. Păstrînd mereu trează vigilenţa poporului nostru faţă de uneltirile cercurilor agresive îndreptate împotriva păcii, noi am pus şi vom pune întreaga noastră energie pentru a face să triumfe principiul coexistenţei paşnice, care a devenit o necesitate vitală pentru întreaga omenire. (Aplauze). Faţă de însemnătatea capitală a problemei dezarmării şi faţă de impasul în care au fost aduse tratativele de către puterile occidentale, este cu totul îndreptăţită propunerea guvernului sovietic ca delegaţiile la sesiunea Adunării Generale să fie alcătuite la cel mai înalt nivel. Participarea factorilor de cea mai mare răspundere din fiecare ţară, investiţi cu cele mai mari împuterniciri, ar da o mare greutate politică dezbaterilor, ar contribui la crearea condiţiilor favorabile adoptării unor hotărîri concrete şi eficace în problema dezarmării, ca şi în alte probleme ale relaţiilor internaţionale. Delegaţia Republicii Populare Române va trebui să aducă o contribuţie activă la discutarea problemei dezarmării în ansamblul ei şi să militeze pentru ca Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite să ia hotărâri menite să grăbească încheierea unui Tratat de dezarmare generală şi totală. (Aplauze). Delegaţia ţării noastre la sesiunea a 15-a al Organizaţiei Naţiunilor Unite se va călăuzi după aceeaşi dorinţă sinceră de înţelegere care a caracterizat şi pînă acum poziţia guvernului român în problema dezarmării, ca dealtfel in toate problemele care formează ansamblul activităţii Republicii Populare Romíne în domeniul relaţiilor internaţionale, îmi exprim convingerea că dezbaterea problemelor situaţiei internaţionale şi al politicii externe a Republicii Populare Romíne de către Marea Adunare Naţională va fi o nouă şi puternică manifestare a hotărîrii poporului nostru de a-şi aduce contribuţia la triumful principiilor coexistenţei paşnice, la dezvoltarea colaborării între toate ţările, la consolidarea păcii în întreaga lume. (Aplauze puternice, îndelung repetate. Asistenţa se ridică în picioare). Acţiuni concrete în scopul îmbunătăţirii climatului internaţional Steaua roşie