Steaua Roşie, septembrie 1960 (Anul 9, nr. 840-847)

1960-09-03 / nr. 840

Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a Republicii Populare Române I­o­­hiai­e din pag. S-a­ priveşte, guvernul romin va ac­ţiona pentru ca dezbaterea sa se desfăşoare tocmai in acest spirit. Ne exprimăm convingerea că Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite va acţiona astfel incit să răspundă aşteptărilor po­poarelor, care doresc nu discuţii de dragul discuţiilor, ci măsuri e­­■fective în înfăptuirea concretă a programului dezarmării generale şi totale. Adversarii dezarmării se vor strădui şi de aci înainte să bage •beţe în roate tratativelor de dezar­mare. Militariştilor înrăiţi, maniia­­?elor atomici le vine greu să con­­t*ceapă lumea de astăzi altfel decît l­n termeni militari, după cum pro­­stitorii cursei înarmărilor nu se pot­­consola cu gîndul că ar putea se­ Tovarăşi, Partidul şi guvernul nostru con­sideră că aderarea la principiul negocierilor ca şi la celelalte prin­cipii alle coexistenţei paşnice tre­buie să fie susţinută de acţiuni concrete, de iniţiative, de o lupta consecventă pentru triumful lor în viaţa internaţională. Coexistenţa, dezarmarea, rezol­varea problemelor litigioase, pot fi obţinute numai pe baza unei ac­tivităţi permanente care să ducă la înlăturarea obstacolelor din ca­lea normalizării şi îmbunătăţirii­ climatului internaţional. Pornind de la aceste consideren­te, guvernul român a manifestat iniţiativă şi perseverenţă în rezol­varea litigiilor cu ţări capitaliste, atît în domeniul politico-diploma­tic, cit şi în domeniul economic şi cultural. Un exemplu concret îl consti- tuie rezolvarea litigiilor financia­­re cu Grecia, Elveţia, Franţa, Sta­­­tele Unite şi alte ţări. In toate ca­zurile cînd am întîmpinat la par­tenerii noştri de negocieri bună­voinţă şi dorinţa de a trata pe ba­za respectării intereselor reciproce şi a­ egalităţii în drepturi, noi am răspuns în acelaşi spirit. In cadrul iniţiativelor de politi­că externă pe linia coexistenţei paşnice, guvernul român a acordat atenţia cuvenită promovării bu­nelor relaţii­­cu statele din cadrul zonei noastre geografice. Ne-am străduit — şi cred că în­­tr-o bună măsură am izbutit — să rezolvăm un şir de probleme în suspensie şi să dezvoltăm relaţii de colaborare cu statele din apro­pierea noastră care au orînduiri sociale diferite. Ne-au preocupat şi ne preocupă în mod deosebit relaţiile paşnice între ţările din Peninsula Balca­nică. Guvernul român depune mari eforturi pentru a promova între statele din sud-estul Europei rela­ţii de bună vecinătate şi de cola­borare multilaterală pentru a crea astfel în balcani o zonă a păcii în care să nu existe arme de distru­gere în masă, rampe de lansare a rachetelor şi baze militare străi­ne. Ecoul deosebit de favorabil pe care propunerile noastre l-au avut în ţările balcanice, adeziunea pe care şi-au dat-o majoritatea gu­vernelor din această regiune pre­cum şi cercuri largi ale opiniei pu­blice din Grecia şi Turcia, arată că colaborarea multilaterală inter­­balcanică este cerută de interesele popoarelor din această regiune şi corespunde unei necesităţi obiec­tive. Nu încape îndoială că, dacă va exista bunăvoinţă reciprocă, dife­rendele dintre unele ţări balcani­ce vor putea găsi soluţii corespun­zătoare. Aşa cum am mai arătat în repetate rînduri, realizarea pro­punerilor Republicii Populare Ro­mâne ar uşura şi ar grăbi neîndo­ios adoptarea unor astfel de solu­ţii. O atitudine favorabilă a guver­nelor grec şi turc faţă de proble­ma colaborării multilaterale bal­canice ar fi în interesul comun al tuturor ţărilor balcanice şi al păcii generale. După cum se ştie, iniţiativa noastră nu a avut ecoul cuvenit la fostul guvern turc condus de Menderes, care promova cu mult zel politica războiului rece. Noul guvern turc, de sub conducerea generalului Gürsel, a proclamat în politica sa externă necesitatea relaţiilor de colaborare cu toate ca izvorul celor mai fabuloase pro­fituri. In zilele noastre, însă, cu­­vîntul hotărîtor nu le mai aparţi­ne lor, ci popoarelor însetate de pa­ce trainică. Stă în puterea popoarelor nu numai să preîntînpine războiul, ci să şi asigure făurirea unei socie­tăţi fără arme, fără războaie. Ia­tă o perspectivă capabilă să însu­fleţească, să dinamizeze şi să u­­nească într-un front larg toate forţele iubitoare de pace. (Aplauze prelungite). Republica Populară romînă va sta şi de aci înainte în primele rînduri ale luptei pentru promo­varea coexistenţei paşnice şi a de­zarmării generale şi complete, su­prema garanţie că relaţiile de co­existenţă paşnică vor fi pe deplin respectate­ ţările şi îndeosebi cu cele vecine. Apreciem în mod pozitiv această declaraţie şi sperăm că ea se va manifesta practic pe linia colabo­rării interbalcanice. Este bine cunoscut că într-un trecut nu tocmai îndepărtat zona balcano-adriatică a fost un perma­nent focar de conflicte şi de neli­nişte în Europa. Iie atunci multe s-au schimbat însă în această zo­nă, ca şi în întreaga lume. Noi considerăm că azi există condiţii favorabile pentru ca între popoa­rele care locuiesc în zona balcano­­adriatică să se statornicească şi să se dez­olte relaţii, de pace, prie­tenie, bună vecinătate, schimburi de valori materiale şi spirituale, însăşi viaţa, rezultatele obţinute pînă acum în dezvoltarea relaţiilor dintre ţările acestei zone demon­strează realismul şi justeţea pro­punerilor noastre. Sîntem convinşi că înfăptuirea colaborării regionale în zona hal­ca­no-ardriatică, ca şi în alte zone ale Europei, ar aduce un aport important la­ cauza păcii şi secu­rităţii şi ar constitui totodată un exemplu folositor pentru colabo­rarea rodnică între state cu orîn­duiri sociale diferite din alte re­giuni ale lumii. Tocmai aceasta a determinat guvernul român să propună în­scrierea pe ordinea de zi a apro­piatei sesiuni a Adunării Genera­le a Organizaţiei Naţiunilor Uni­te a unui punct. „Acţiuni pe plan regional în vederea îmbunătăţirii relaţiilor de bună vecinătate dintre state europene aparţinînd unor sisteme social-politice diferite“. Este deosebit de necesar ca în regiunile în care cele două siste­me social-politice diferite — capi­talism şi socialism — vin în con­tact direct sau apropiat, să se ia măsuri pentru eliminarea încordă­rii şi pentru îmbunătăţirea relaţii­lor dintre statele respective. Noi am considerat şi considerăm că, aşa cum rezultă şi din princi­piile Chartei Organizaţiei Naţiu­nilor Unite, deosebirea dintre sis­teme social-politice nu trebuie să constituie o sursă de conflicte mi­litare între state. Socotim că este de datoria Organizaţiei Naţiuni­lor Unite, ca organizaţie menită să apere pacea şi securitatea in­ternaţională, să recomande state­lor aparţinînd diferitelor sisteme să facă totul pentru a dezvolta re­laţii de bună vecinătate, a rezolva problemele litigioase pe cale paş­nică, a promova relaţii de coexis­tenţă. Ţinînd seama că Europa a fost continentul unde au izbucnit cele două războaie mondiale care au cauzat omenirii atîtea dezastre şi suferinţe şi că Europa joacă un rol de cea mai mare însemnătate în viaţa internaţională, este lim­pede că­­asemenea acţiuni de întă­rire a păcii între statele europene ar avea o mare influenţă pozitivă asupra păcii generale. Guvernul român îşi exprimă speranţa că iniţiativa sa îndrepta­tă în această direcţie va găsi în­ţelegerea şi sprijinul statelor eu­ropene şi al tuturor statelor mem­bre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite la sesiunea 15-a a Adunării Generale. De asemenea, sperăm că ţările care fac parte din Organizaţia Naţiunilor Unite vor primi în mod favorabil şi o altă iniţiativă a Re­publicii Populare Române: înscrie­rea pe ordinea de zi a apropiatei sesiuni a Organizaţiei Naţiunilor Unite a problemei „Măsuri pentru promovarea în rindurile tineretu­lui a ideilor păcii, respectului re­ciproc şi înţelegerii între popoa­re“. Propunând acest punct, noi am pornit de la ideea că Organizaţia Naţiunilor Unite poate şi trebuie să joace un însemnat rol pozitiv în promovarea unei educaţii a ti­nerei generaţii bazată pe ideile coexistenţei paşnice, pe condamna­rea spiritului militarist, a urii ra­siale şi naţionale şi ,a oricăror for­me de propagandă războinică. De educația care se dă tineretu­lui de astăzi, chemat într-un viitor apropiat să conducă societatea, de­pinde în mare măsură dacă efor­turile depuse pentru a apăra gene­raţiile viitoare de ororile războiu­lui vor fi încununate de succes. (Aplauze). Tovarăşi, Promovînd consecvent princi­piile coexistenţei paşnice, guver­nul român a dezvoltat relaţiile po­litice, economice şi culturale cu state capitaliste mari şi mici. Noi preţuim legăturile tradiţio­nale de prietenie care leagă po­porul român şi poporul francez şi depunem eforturi pentru lărgirea în diferite domenii de activitate a colaborării dintre ţările noastre. In relaţiile dintre Franţa şi Repu­blica Populară­­Romina s-au înre­gistrat unele progrese : schimburi­le de delegaţii Parlamentare, în­cheierea unui nou acord economic în curs de aplicare, reglementarea schimburilor culturale, inaugurarea liniei aeriene directe Bucureşti— Paris sînt semnele unei evoluţii pozitive a relaţiilor noastre. Se dezvoltă de asemenea în mod fa­vorabil relaţiile noastre cu Italia, Austria, Elveţia şi alte state eu­ropene. Apreciem că există bune perspective ca aceste relaţii să se dezvolte şi pe viitor în mod rod­nic, pe bază de interese reciproce şi respect mutual. Poate fi remarcată o dezvoltare a legăturilor dintre Republica Populară Romînă şi Statele Unite ale Americii. In urma tratativelor desfăşurate nu de mult la Wa­shington, odată cu încheierea a­­cordului privind soluţionarea pro­blemelor financiare litigioase, a fost semnată o declaraţie comună care deschide perspectiva extinde­rii comerţului între cele două ţări. Aşteptăm ca, pe linia acestei de­claraţii, guvernul american să în­lăture acele obstacole şi discrimi­nări care au împiedicat pînă acum dezvoltarea comerţului româno­­american. Sunt în curs negocieri pentru încheierea unei înţelegeri care va duce la dezvoltarea schim­burilor culturale şi ştiinţifice. De­sigur, trebuie observat că aceşti paşi înainte spre dezvoltarea rela­ţiilor romîno-americane, ca şi de­claraţiile autorizate care le-au în­soţit se pot cu greu concilia cu a­­semenea manifestări ostile ca aşa­­zisa „săptămână a naţiunilor cap­tive“, manifestări care au devenit atît de lipsite de sens Incit par a fi produsul unui mecanism care lucrează în afara timpului şi a realităţilor. O schimbare pozitivă s-a produs în ce priveşte legăturile noastre cu Anglia. In tratativele privind reglementarea unor probleme fi­nanciare litigioase există în mo­mentul de faţă o apropiere a punc­telor noastre de vedere şi e de sperat ca în scurt timp să se în­cheie o înţelegere în această pro­blemă, odată cu un acord comer­cial între cele două state. In America Latină ţara noastră are relaţii diplomatice, doar cu Argentina şi Uruguay. Deşi sun­tem­ despărţiţi de ţările Americii Latine printr-o distanţă geografică apreciabilă, există toate condiţiile pentru a lărgi relaţiile diplomati­ce şi a dezvolta relaţii economice, culturale şi ştiinţifice trainice cu aceste ţări. Se întîmplă însă să auzim pe de o parte declaraţii au­torizate în care se exprimă dorin­ţa creării unor asemenea relaţii, iar, pe de altă parte, agitaţii zgo­motoase îndreptate împotriva lor. Noi recunoaştem uşor în acest caz vocea grupurilor monopoliste nord­­americane care caută să pună pie­dici stabilirii unor relaţii normale între ţara noastră şi statele Ame­ricii Latine. Depinde de guvernele acestor state să fie înlăturate pie­dicile artificiale care se interpun în calea unor relaţii economice multilaterale, reciproc avantajoase. In acelaşi timp, ţinînd da­­­T­a de afinităţile de limbă, de interesut pe care îl manifestă în acest sens popoarele noastre, noi ne pronun­ţăm pentru lărgirea legăturilor culturale, ştiinţifice cu ţările lati­no- am­e­r­ic­an­e. Pe arena internaţională un rol din ce în ce mai mare îl joacă sta­tele care, doborînd jugul colonia­list, şi-au cucerit independenţa naţională. Poporul român îşi manifestă de­plina solidaritate cu mişcarea pen­tru libertate şi independenţă na­ţională a popoarelor din Asia şi Africa şi salută orice pas înainte în progresul şi consolidarea state­lor lor; ţara noastră este dornică să dezvolte relaţiile politice, eco­nomice şi culturale cu aceste sta­te. (Aplauze). Prietenia sinceră a poporului român faţă de ţările care şi-au scu­turat de curând jugul colonial se manifestă în sprijinul pe care 11 acordăm luptei juste duse de po­poarele din Congo şi Cuba, în re­cunoaşterea guvernelor ţărilor ca­re şi-au cucerit în ultimul timp independenţa, în relaţiile de cola­borare statornicite pe baza princi­piilor egalităţii şi sprijinului reci­proc. Relevăm cu satisfacţie rezulta­tele rodnice obţinute în relaţiile cu India, Indonezia, Birmania; se dezvoltă schimburile noastre eco­nomice cu aceste ţări, precum şi cu alte ţări din Asia şi Africa ; în unele dinr aceste ţări specialişti români acordă asistenţă tehnico­­ştiinţifică în vederea valorificării bogăţiilor naturale şi dezvoltării unor ramuri ale industriei. Popoarele care şi-au cucerit in­dependenţa naţională, ca şi cele care mai luptă pentru scuturarea jugului colonial, pot fi sigure că au în popoarele marii familii a ţărilor socialiste, printre care se numără şi poporul român, prieteni sinceri şi de nădejde. (Aplauze puternice). tovarăşi, Coexistenţa paşnică şi comerţul internaţional sînt strîns legate şi se condiţionează reciproc. Slăbirea încordării favorizează comerţul în care sînt interesate toate statele, iar dezvoltarea legăturilor econo­mice constituie un factor al con­solidării păcii. Odată cu creşterea schimburilor noastre cu ţările socialiste, există posibilităţi largi de dezvoltare a comerţului nostru cu ţări capitalis­te ; creşterea impetuoasă a econo­miei ne permite ca în viitorii şase ani să dublăm sau chiar să tri­plăm comerţul nostru cu aceste ţări. Considerăm de bun augur că oameni de afaceri, reprezentanţi ai firmelor industriale şi comer­ciale din occident, manifestă un interes crescând în încheierea de tranzacţii comerciale cu Republica Populară Romînă. Adepţii „războiului rece“ au născocit şi practicat politica res­tricţiilor şi a discriminărilor faţă de ţările lagărului socialist, dar, vorbind în limbaj de afaceri, con­tul lor de profit şi pierdere n-a înregistrat din această cauză d­­cît pierderi. Nu numai că econo­mia ţărilor noastre n-a fost stran­gulată, ci, beneficiind de avanta­jele pieţii socialiste, ea s-a dezvol­tat cu succes. Este îmbucurător de constatat că în ultima vreme se aud tot mai multe glasuri care exprimă un punct de vedere raţional în aceas­tă problemă. Astfel, W. L. Pierson, preşedintele Consiliului Camerei de Comerţ, internaţionale din Sta­tele Unite ale Americii, a decla­rat că vrea să vadă revizuirea po­liticii americane în ce priveşte co­merţul est-vest, deoarece aceasta­ „va preveni mai bine războiul de­cît toate embargourile“. Nu putem decît să urăm d-lui Pierson şi acelor colegi ai săi ca­­re-i împărtăşesc vederile succes în promovarea­ ideii de dezvoltare a relaţiilor comerciale dintre est şi vest, avantajoase din punct de vedere economic, ele favorizează totodată instaurarea unui climat de destindere, atît de necesar tu­turor popoarelor lumii. O cale bine cunoscută care du­ce la apropierea, cunoaşterea şi înţelegerea între popoare este a­­ceea a schimburilor reciproce în domeniile cultural şi artistic, teh­nic şi ştiinţific, turistic şi sportiv. Schimburile culturale între Re­publica Populară Romina şi cele­lalte ţări socialiste se lărgesc şi se dezvoltă an de an în spiritul de strinsa colaborare frăţească, în­­tr-ajutorare şi schimb de experien­ţă ce caracterizează relaţiile din­ cadrul lagărului socialist. Relaţiile noastre culturale cu alte state au înregistrat o dezvol­tare substanţială în ultimii ani. A crescut considerabil schimbul de delegaţii de oameni de ştiinţă şi­ artă, de sportivi şi turişti; cu une­le ţări au fost încheiate acorduri culturale sau planuri de schimburi culturale şi ştiinţifice. Vom dezvolta şi pe viitor aceste schimburi; avem convingerea că politica de coexistenţă paşnică şi de destindere în relaţiile interna­ţionale este singura în măsură să creeze condiţiile unui schimb tot mai larg de valori spirituale, spre binele progresului uman. In acelaşi timp, dezvoltarea schimbu­rilor culturale este ea însăşi un factor puternic al înţelegerii şi păcii între popoare. Tovarăşi, Analiza situaţiei internaţionale şi a raportului de forţe pe arena mondială demonstrează că există premize serioase pentru a se face noi paşi pe calea promovării cau­zei păcii. In jurul steagului luptei pentru coexistenţă paşnică, purtat cu ho­­tărîre şi clarviziune de Uniunea Sovietică şi de celelalte state ale lagărului socialist, se raliază sute de milioane de oameni din lumea întreagă.­­­Popoarele din occident înţeleg tot mai bine primejdia pe care o reprezintă pentru Însăşi soarta lor activitatea provocatoare a cercu­rilor agresive şi întreaga politică a acestora de încordare interna­ţională. Toate popoarele au astăzi o nă­zuinţă comună — aceea de a în­lătura primejdia unui nou război. Păstrînd mereu trează vigilenţa poporului nostru faţă de uneltirile cercuri­lor agresive îndreptate îm­potriva păcii, noi am pus şi vom pune întreaga noastră energie pentru a face să triumfe princi­piul coexistenţei paşnice, care a devenit o necesitate vitală pentru întreaga omenire. (Aplauze). Faţă de însemnătatea capitală a problemei dezarmării şi faţă de­ impasul în care au fost aduse tra­tativele de către puterile occiden­tale, este cu totul îndreptăţită pro­punerea guvernului sovietic ca delegaţiile la sesiunea Adunării Generale să fie alcătuite la cel mai înalt nivel. Participarea facto­rilor de cea mai mare răspundere din fiecare ţară, investiţi cu cele mai mari împuterniciri, ar da o mare greutate politică dezbateri­lor, ar contribui la crearea condi­ţiilor favorabile adoptării unor ho­tărîri concrete şi eficace în pro­blema dezarmării, ca şi în alte probleme ale relaţiilor internaţio­nale. Delegaţia Republicii Populare Române va trebui să aducă o con­tribuţie activă la discutarea pro­blemei dezarmării în ansamblul ei şi să militeze pentru ca Aduna­rea Generală a Organizaţiei Naţi­u­­nilor Unite să ia hotărâri menite să grăbească încheierea unui Tra­tat de dezarmare generală şi to­­tală. (Aplauze). Delegaţia ţării noastre la sesiunea a 15-a al Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite se va călăuzi după aceeaşi dorinţă sin­ceră de înţelegere care a caracte­rizat şi pînă acum poziţia guver­­nului român în problema dezarmă­rii, ca dealtfel in toate problemele care formează ansamblul activită­ţii Republicii Populare Romíne în domeniul relaţiilor internaţionale, îmi exprim convingerea că dez­baterea problemelor situaţiei in­ternaţionale şi al politicii externe a Republicii Populare Romíne de către Marea Adunare Naţională va fi o nouă şi puternică manifes­tare a hotărîrii poporului nostru de a-şi aduce contribuţia la­ trium­ful principiilor coexistenţei paşni­ce, la dezvoltarea colaborării între toate ţările, la consolidarea păcii în întreaga lume. (Aplauze puter­nice, îndelung repetate. Asistenţa se ridică în picioare). Acţiuni concrete în scopul îmbunătăţirii climatului internaţional Steaua roşie

Next