Steaua Roşie, octombrie 1960 (Anul 9, nr. 848-856)

1960-10-01 / nr. 848

reaua ro ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID SI AL SfATU­LUI POPULAR .__________AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE Anul IX. Nr. 848.­­ Stmibătă, 1 octombrie 1960. | 6 pagini 20 bani. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! PENTRU TRIUMFUL PĂCII IN LUME Masele sprijină cu hotărîre poziţia delegaţiei ţării noastre la O.M.II. Propuneri care ne umplu inima de bucurie — „Noi dorim pace, dezarmare generală şi completă, coexistenţă paşnică, transformarea regiunii balcano-adriatice într-o zonă a păcii din care să fie eliminate ba­zele militare străine, armele nu­cleare“.­­ Iată cuvintele pronun­ţate la mitingul ce a avut loc zi­lele trecute la Combinatul de in­dustrializare a lemnului din Re­ghin. La însufleţitul miting de la Re­ghin, tovarăşul Dumitru Turcuş, şeful secţiei de propagandă şi a­­gitaţie a comitetului regional de partid, a prezentat o amplă expu­nere despre „Desfăşurarea lucră­rilor sesiunii a 15-a a O.N.U.“. In cuvîntarea sa, vorbitorul­­a arătat, printre altele : „Un mare eveniment îl constituie pentru po­porul nostru cuvîntarea iubitului nostru tovarăş Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, de la înalta tribună a O.N.U., care şi-a găsit un ecou larg în inimile prietenilor noştri de peste hotare, întregul nostru popor a primit cu căldură cuvîn­tarea tovarăşului Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej“. Expunerii, întrerupte în repetate rînduri de îndelungi a­­plauze, i-au urmat discuţii emo­ţionante în care muncitorii fores­tieri au arătat interesul pe care-l prezintă pentru ei cuvîntarea ros­tită la O.N.U. de tovarăşul N. S. Hruşciov, întărită cu toată ener­gia de cuvîntare a tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. — Am ascultat la radio cu mare atenţie, şi am citit cu mult interes cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej — a spus Lateş I­lie. — „Propunerile pentru pace, pentru crearea în Balcani a unei zone fără arme nucleare, fără baze militare străine, ne umplu inima de bucurie. Am doi copii şi vreau să-i cresc fără a cunoaşte cuvîntul război. Noi muncitorii secţiei de la depo­zitul de cherestea, ne angajăm ca zi de zi, prin eforturile noastre în producţie, să apărăm pacea“. A luat cuvîntul apoi Iepure Ioa­­chim, care a remarcat: „Sîntem aici la o adevărată sărbătoare, în care putem arăta că declaraţia tovarăşului N. S. Hruşciov pentru dezarmare generală şi completă, întărită cu atîta putere prin cu­vîntarea scumpului nostru tovarăş Gheorghe Gheorghiu-Dej, sînt do­cumente istorice, care, suntem­ si­guri că-şi vor găsi rezolvarea ne­­întîrziată. Noi muncitorii sectoru­lui I, ne angajăm să luptăm cu toată energia pentru traducerea în fapte a sarcinilor trasate de Con­gresul al III-lea al F.M.R., să ——TM oooc luptăm cu sirguință pentru conso­lidarea păcii“. — Noi cei care am cunoscut ororile războiului — a spus mun­citorul Şerbănuţ Ioan — nu vrem să se mai repete o asemenea ca­tastrofă în lume. Fabrica in care noi muncim astăzi, a fost făcută praf şi cenuşă în focul războiului trecut, dar astăzi am construit una mai modernă, în care vrem să muncim în pace şi in linişte. — Susţinerea propunerilor so­vietice pentru dezarmare generală şi completă, pentru desfiinţarea ruşinosului sistem colonial, cit şi propunerile noi făcute de tovară­şul Gheorghe Gheorghiu-Dej arată întrutotul gindurile şi năzuinţele poporului nostru — a spus în cu­vinte calde — Ionescu Gheorghe. Noi muncitorii de la secţia bu­toaie transmitem cel mai călduros salut delegaţiei noastre şi o asi­gurăm că aici, la locul nostru de muncă, vom depăşi planul pe luna octombrie cu 8 la sută. Au mai vorbit în continuare nu­meroşi muncitori ale căror gînduri, năzuinţe, angajamente au fost ex­primate în telegrama adresată de­legaţiei­ ţârii noastre la sesiunea a 15-a a Adunării Generale a O.N­.U. Mitingul de la­ Institutul de medicina, şi farmacie Cetatea universitară din Tg Mureş. Sunt de faţă profesori şi conferenţiari universitari, asistenţi şi lectori, studenţi, medici, şi an număr mare de muncitori sanitari. Pe panoul de pe lingă masa pre­zidiului o inscripţie reaminteşte cuvintele tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, cuprinse în Decla­raţia făcută de iubitul conducător al partidului şi poporului nostru, la sosirea la New-York: „Republica Populară Romînă va face tot ce­­ stă în putinţă pentru a contribui la consolidarea păcii, pe care o doresc arzător toate po­poarele planetei noastre“. Iau cuvîntul pe rînd: Wiener Ferenc, candidat în ştiinţe medi­cale; Antalffy András, secretarul comitetului, de partid al salariaţilor din instituţiile sanitare; profesorii universitari Székely Károly şi­­Săbădeanu Va­sile, conferenţiarii Krepsz Iván şi Sava Ioan; prof. univ. Gündisch Mihály. Cuvintele lor înflăcărate sunt expresii vii ale ataşamentului şi dragostei cu care întregul nostru popor muncitor înconjoară parti­dul şi guvernul nostru, ale bucu­riei şi satisfacţiei pentru faptul că de la înalta tribună a O.N.U., de­legaţia ţării noastre, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, a transmis de fapt tuturor po­poarelor lumii mesajul de pace al poporului nostru muncitor, năzuin­ţele noastre cele mai fierbinţi. „Atitudinea hotărîtă şi consec­ventă de pace a iubitului conducă­tor al partidului şi poporului nos­tru, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, ce caracterizează cuvîntarea sa rostită la cea de a 15-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. — spune Antalffy András — ne însu­fleţeşte la noi victorii însemnate în lupta noastră nobilă pentru construirea socialismului şi apăra­rea păcii mondiale“. „Din nou puternicul stat so­vietic a luat iniţiativa in sesiunea Adunării Generale a O.N.U., făcînd noi propuneri epocale. Iar delega­ţia ţării noastre, în frunte cu to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. (Continuare în pag. 3­ a) Aspect din sală. Pentru o lume fara arme, fără războaie Am ascultat cu deosebit interes cuvîntarea rostită de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej de la înalta tribună a Organizaţiei Na­ţiunilor Unite. Cuvintele scumpului nostru conducător, rostite in fa­ţa delegaţiilor din aproape Întreaga lume, au dat glas hotărîr­ii poporului nostru muncitor de a lupta pentru o pace trainică şi bună înţelegere în lume, pentru o lume fără arme, fără războaie. Noi, muncitorii de la C.I.L. Gă­­lăuţaş, ne exprimăm întreaga ade­ziune la politica de pace a guver­nului nostru. Propunerile­­acute de delegaţia ţării noastre la cea de a 15-a sesiune a Adunării Gene­rale a O.N.U. constituie o contri­buţie de preţ la rezolvarea proble­melor aflate în dezbaterea sesiunii Adunării Generale a O.N.U. Ele oglindesc cit se poate de clar nă­zuinţele de pace ale poporului ro­mân şi eforturile depuse pentru o cît mai grabnică rezolvare a pro­blemelor internaţionale actuale: dezarmarea generală şi completă, lichidarea sistemului colonial, sta­tornicirea unor relaţii de coexis­tenţă paşnică între toate ţările lumii. Căci, ce poate fi mai înăl­ţător pentru oameni decit, ca trăind în bună înţelegere, să mun­cească liberi şi în pace, pentru fău­rirea unui viitor fericit? Tocmai de aceea, îmi alătur şi eu glasul la cel al sutelor de mi­lioane de oameni cinstiţi din lu­me, cerind Adunării Generale să rezolve cit mai grabnic problema cea mai arzătoare a popoarelor — pacea. ■Noi, muncitorii Combinatului din Gălăuţaş, aprobind întrutotul pro­punerile făcute de delegaţiile ţă­rilor socialiste, în frunte cu Uniu­nea Sovietică, suntem hotăriţi să obţinem succese tot meri de seamă'' în muncă, conştienţi fiind că prin aceasta contribuim la întărirea păcii, la bunăstarea celor ce mun­cesc. SIMON CAROL, maistru C,KL, Goll­krtaş Omenirea merge înainte spre socialism, spre pace Declaraţia tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej făcuta corespondenţilor ziarului „Izvestia” NEW YORK — corespondentul Agerpres transmite: Ivt­­egătmă cu editarea unei a doua cărţi „O zi in lume“, corespondenţa că la New York ai sfor­­iei „Izvestia“ s-au adresat conducătorilor unor delegaţii care participă la lucrările celei de-a 15-a sesiuni a Adunării Generate a O.N.U., cu rugămintea de a te ivcodridşi gindurile şi imipresiile despre acea­stă zi. F­trm ediţie a acestei cărţi a apărut in urmă cu un sfert de veac din fraţiaMva­ha Macsiv­ Gorki şi a cuprins relatări asupra evenimentelor şi faptelor din viaţa oamenilor şi a statelor petre­cute în ziua de 27 septembrie 1935. In declaraţia făcută corespondenţilor ziarului „Izvestia“, to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a stins: Un sfert de veac constituie o epocă întreagă in viaţa omenirii. Aceasta a fost o perioadă furtunoasă. In acest răstimp, ţara noastră şi-a schimbat complet înfăţişarea : a fost lichidat regimul burghezo­­moşieresc, s-a instaurat puterea populară, socialismul triumfă în toate sectoarele economiei şi vieţii sociale. România anului 1935 a fost o ţară a înapoierii economice şi cul­turale; comuniştii şi ceilalţi luptători pentru democraţie, pentru pro­gres, pentru independenţă naţională şi prietenie cu Uniunea Sovietică erau supuşi unor represiuni sălbatice. Pentru mine personal anul acela este legat de amintirea anilor îndelungaţi petrecuţi la închisoare, im­preună cu alţi participanţi la mişcarea muncitorească. La 27 septem­brie 1935 mă aflam între zidurile Doftanei, pe care poporul nostru o poreclise ,, Basti­li­a romineasca“. Astăzi ruinele acestei închisori sunt prefăcute în muzeu, iar în împrejurimile Doftanei, ca şi în întreaga ţară, clocoteşte munca crea­toare a poporului nostru liber. La 27 septembrie 1960 noi ne aflăm la , New York unde delegaţia Republicii Populare Române, alături de dele­gaţia Uniunii Sovietice şi ale altor ţări socialiste, face să răsune che­marea la pace, la înfăptuirea dezarmării generale şi totale, la abolirea ruşinii secolului nostru — sistemul colonial. Acum un sfert de veac, U.R.S.S. era singura ţară socialistă. Azi în lume fiinţează puternicul lagăr socialist, a cărui existenţă exer­cită o inrîurire determinantă asupra evoluţiei contemporane. Omeni­rea nu stă pe loc, ea merge înainte, spre socialism, spre bună stare, spre pace şi nu există forţă in lume care să poată opri acest mers irezistibil înainte. ------—------------ O o — ----—-----—­Noul­­ şcolii In invätämmniiig He pariin Deschiderea noului an şcolar în învaţamîntul de partid are loc în condiţiile cind întregul nostru po­por muncitor participă cu însufle­ţire la lupta pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al III-lea al P.M.fR. m această etapă istorică de desărăşire a construi­rii sociafcwswHihH. hi această etapă creşte şi mai mult rolul conducă­tor al partidului, sporeşte Însem­nătatea şi necesitatea muncii po­­litice-ideologice desfăşurată de partidul nostru. Invăţămiîntul de partid este chemat­­ să-şi aducă contribuţia sa de preţ la îndeplini­rea hotărîrilor Congresului, fiind în întregime subordonat realizării sarcinilor din industrie, agricul­tură, comerţ, din ştiinţă şi cultu­ră, din toate sectoarele de activi­tate. „Complexitatea sarcinilor politi­ce şi economice care ne stau în faţă în actuala etapă de dezvolta­re a societăţii — se arată în ra­portul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la cel de­al III-lea Congres al partidului — cere fiecărui membru de partid să îmbine munca practică de îndepli­nire a sarcinilor încredinţate cu o permanentă preocupare pentru în­suşirea bazelor ideologiei mar­­xist-leniniste şi a politicii parti­dului“. An de an, organele şi organiza­ţiile de partid obţin rezultate tot mai bune în educarea membrilor­­şi candidaţilor de partid, a oame­nilor muncii fără de partid în spi­ritul nemuritoarelor idei ale mar­­xism-leninismului, în înarmarea lor cu cunoaşterea politicii parti­dului. II. anul de învăţămînt 1959— 1960, în regiunea noastră au ab­solvit diferite cursuri şi cercuri de învăţămînt de partid, învăţămînt politic U.T.M. şi ideologic al ca­drelor didactice peste 100.000 de membri şi candidaţi de partid şi oameni ai muncii fără de partid, cu mult mai mulţi decit în anul precedent, ceea ce demonstrează hotarirea comunişti­lor, a oameni­lor muncii fără de partid, de a-şi în­suşi bazele marxiemi-lorministra­­tori, de a cunoaşte în tot mai mare m­oară poafeea partatului nostru. Conducerea mai competentă a în­văţământului de partid de către organele şi organica îşîfie de par­tid a cor­tribui­t şi contribuie la îm­bogăţirea cunoştinţelor politice şi ideologice ale membrilor şi can­didaţilor de partid, ale tuturor oamenilor muncii, la­­îmbunătăţi­rea muncii şi vieţii interne de par­tid, la adîncirea patriotismului socialist şi a internaţionalismului proletar, ceea ce în viaţă îşi are expresia în formarea şi statorni­cirea conştiinţei noi, socialiste, a atitudinii noi faţă de muncă, de avutul obştesc, în cimentarea fră­ţiei dintre oamenii muncii rom­âni şi cei apa­rţinând naţionalităţilor conlocuitoare, în rezultatele tot mai mari pe care oamenii muncii le obţin sub conducerea partidu­lui în făurirea economiei şi cultu­rii noastre noi, socialiste. Numai în primele 7 luni ale anului cu­rent, colectivele de muncitori, teh­nicieni şi ingineri din regiunea noastră au dat produse peste plan în valoare de 66 milioane lei, re­zultat la care a contribuit din plin şi învăţămîntul de partid. Date fiind sarcinile noi şi com­plexe pe care Congresul al III-lea le-a pus în faţa partidului şi a în­tregului nostru popor muncitor, comitetul regional şi comitetele raionale şi orăşeneşti de partid au luat din timp măsurile necesa­re pentru ca în acest an, învăţă­mîntul de partid, propaganda­ de partid în ansamblu, să fie ridica­(Continuare în pag. 3-a) ■oooo- Deschiderea festivă a Casei prieteniei rom­âno-sovietice Casa prieteniei romîno-sovietice din Tg. Mureş îşi desfăşoară acti­vitatea începînd din ziua de 28 septembrie, intr-un loc nou, în clă­direa din Piaţa Stalin nr. 21, unde dispune de condiţii de activitate­­dintre cele mai bune. Cu prilejul reînceperii activită­ţii, a avut loc o festivitate, în cadrul căreia acad. prof. Miskolczy Dezső, Veres Károly, directorul fabricii de zahăr „Bermito An­drei“, Pojan Romeo, director ad­junct al Studiou­ui regional de radio şi Oláh Tibor, critic literar, au relevat importanţa acestei in­stituţii, căreia ii revine importanta şi nobila misiune de a contribui la popularizarea măreţelor înfăptuiri ale Uniunii Sovietice, ale politicii ei de pace şi prietenie vn de po­poare. A urmat un frumos program artistic. In interesantul program al Ca­sei prieteniei româno-sovietice sunt cuprinse manifestări zilnice­­=• conferinţe, simpozioane, prezentaţi de filine etc.

Next