Steaua Roşie, octombrie 1960 (Anul 9, nr. 848-856)
1960-10-01 / nr. 848
Colectivişti pasionaţi de creşterea animalelor In activitatea gospodăriei agricole colective din Chilieni, raionul Sf. Gheorghe, alături de producţia vegetală, sectorul zootehnic ocupă un foc de frunte. Creşterea vacilor de lapte, a oilor şi a porcilor a luat aici în ultimul timp o mare dezvoltare. Astfel, de la 143 bovine (din care vaci de lapte 50), cit au avut colectiviştii din Chilieni la sfîrşitul anului 1959, s-a ajuns acum la un număr total de 231 capete, din care 116 vaci de lapte. Colectiviştii s-au angajat să depăşească numărul de animale prevăzut la suta de hectare în baza indicaţiilor conferinţei regionale de partid. Pînă la sfîrşitul acestui an ei vor deţine la suta de hectare teren agricol 57 bovine, din care 23 vaci de lapte. De asemeni, s-a mărit simţitor şi numărul oilor şi porcilor. Astfel, ferma de oi a gospodăriei colective numără astăzi 470 capete, iar cea de porci 277 capete. Colectiviştii din Chilieni nu se mulţumesc însă cu mărirea numărului de animale, di în acelaşi timp luptă pentru sporirea producţiei acestora. Producţia de lapte, de pildă, a ajuns pînă la sfîrşitul lunii august a.c. la peste 1.800 litri pe cap de vacă furajată, ceea ce ne îndreptăţeşte să presupunem că pînă la sfîrşitul anului gospodăria va realiza o producţie de peste 2.800 litri lapte pe cap de vacă furajată. In mare măsură a crescut in acest an şi producţia de lapte de oaie, cit şi cea de lină şi de purcei. — Noi am reuşit să ridicăm producţia pe cap de animal datorităreţinerii în producţie a celor mai bune exemplare şi creşterii unui tineret valoros din punct de vedere zootehnic. Am acordat o mare atenţie şi întreţinerii şi furajării raţionale — ne-a declarat Vereş Iuliu, preşedintele gospodăriei. Hrănite pe grupe de producţie şi întreţinute bine, vacile au dat o producţie de lapte din ce în ce mai mare. De asemeni, prin buna adăpostire, îngrijire şi hrănire a scroafelor şi a oilor mame în perioada de gestaţie şi după fătare, s-a ajuns în acest an la o producţie de peste 7 purcei la o fătare şi la cite un miel înţărcat de fiecare oaie. Producţia de lapte a depăşit 55 litri de fiecare palte. Experienţa anilor trecuţi a arătat colectiviştilor că în obţinerea unor rezultate bune în sectorul zootehnic un rol hotărîtor îi are priceperea oamenilor care îngrijesc animalele. De aceea, pentru această muncă au fost selecţionaţi colectiviştii cei mai harnici şi pricepuţi, care muncesc cu tragere de inimă pentru realizarea de producţii tot mai mari. La cursurile agrozootehnice, aceşti oameni şi-au însuşit cunoştinţele zootehnice de bază, îngrijitorii Dénes Iosif, Székely Paraschiva, Dénes A. şi alţii, au multă experienţă în îngrijirea vacilor de lapte. Ei furajează vacile pe grupe de producţie. Anul trecut, de la anumite grupe de vaci îngrijite de ei, au obţinut producţii cuprinse între 3.000—4.000 litri lapte pe cap de vacă furajată. De la un grup de 5 vaci s-a obţinut o producţie de lapte de peste 4.000 litri pe cap de vacă furajată. In asemenea condiţii nu este de mirare că la Chilieni colectiviştii obţin venituri însemnate. In acest an bunăoară, din creşterea animalelor gospodăria va realiza un venit de 293.438 lei, faţă de 268.500 lei realizaţi din producţia vegetală. Pînă în prezent numai din producţia de lapte s-a obţinut un venit de peste 110.000 lei, iar din cele 2,00 kg caş şi 550 kg lină contractate cu statul au realizat un venit de peste 47.000 lei. Prin vînzarea purceilor şi a celor 50 porci puşi la îngrăşat ce vor fi valorificaţi în trimestrul IV se vor obţine de asemeni însemnate venituri băneşti. Sporirea numărului de animale şi a productivităţii acestora este strins legată de asigurarea bazei furajere. In această privinţă, pe lingă păşune, colectiviştii au asigurat un conveier verde bogat, format din borceag de toamnă, borceag de primăvară şi alte plante furajere care au fost eşalonate în aşa fel incit tot timpul au existat furaje de bună calitate, din abundenţă. Pentru baza furajeră pe perioada de iarnă şi pînă la recolta anului viitor, colectiviştii au asigurat 3.000 tone furaje. Porumbul pentru siloz a dat anul acesta o producţie de aproape 40.000 kg la hectar. Toată cantitatea de masă verde a fost însilozată la timp şi în bune condiţiuni, fiind asigurate astfel peste 900 tone de porumb însilozat de cea mai bună calmate. Dezvoltindu-şi multilateral gospodăria şi acordînd o atenţie deosebită dezvoltării creşterii animalelor, colectiviştii din Chilieni aduc o preţioasă contribuţie la traducerea în viaţă a sarcinilor puse în faţa oamenilor muncii din agricultură de cel de al ni-lea Congres a! partidului nostru. T. GABOR Ritmul lucrărilor agricole trebuie mult intensificat In ultimul timp în regiunea noastră lucrările agricole s-au aglomerat mult. Sînt în toi însămînţările de toamnă, recoltatul şi însilozatul porumbului siloz, recoltatul porumbului pentru boabe, al cartofilor, sfeclei de zahăr etc.; în multe locuri mai este încă mult de treierat şi chiar de transportat cereale păioase de pe cimp. Ritmul în care se desfăşoară aceste lucrări, cu toate că în unele locuri s-au obţinut rezultate bune, încă nu este satisfăcător. In ce priveşte treieratul păioaselor, bunăoară, doar raioanele Tg. Mureş şi Sf. Gheorghe l-au terminat. In raionul Topliţa de exemplu, pînă la 29 septembrie s-a treierat abia 43,2 la sută din recolta de păioase. Mare rămînere în urmă se observă la însămînţările de toamnă. Pînă la 29 septembrie s-au executat însămînţări de toamnă abia pe 12,6 la sută din suprafaţa planificată, în timp ce în anul trecut pînă la 27 septembrie planul de însămînţări era realizat în proporţie de 31,2 la sută. In raionul Reghin bunăoară, în timp ce anul trecut pînă la 27 septembrie se executaseră însămînţări pe 11,8 la sută din suprafaţă (fiind raion codaş), anul acesta s-au executat abia pe 2,2 la sută. Cu mare încetineală se desfăşoară arăturile şi însămînţările în majoritatea raioanelor. O atenţie deosebită trebuie acordată recoltării sfeclei de zahăr, porumbului şi cartofilor. Acest lucru este necesar tocmai datorită faptului că mari suprafeţe cu grîu urmează să fie însămînţate în terenurile ocupate cu aceste culturi. Pînă în prezent în regiunea noastră porumbul s-a recoltat abia de pe 2.867 ha, iar sfecla de zahăr de pe 520 ha. Este cu totul nejustificată rămînerea în urmă a recoltării porumbului pentru siloz şi a încălozărilor. Pînă la 29 septembrie s-au însilozat abia 21,2 la sută din cantitatea planificată. Această lucrare deosebit de importantă se desfăşoară cu mare încetineală în raioanele Reghin, Sîngeorgiu de Pădure, Gheorghieni şi Topliţa. Este de datoria organizaţiilor de partid şi a sfaturilor populare de a mobiliza toate forţele pentru falalsificarea lucrărilor agricole. Anunţ Direcţia regională de econo- mie forestieră Tg. Mureş, cau- tă ingineri constructori sau forestieri cu practică în con- , strucţii şi proiectări de dru- j muri, căi ferate şi poduri. Cererile de angajare se trimit pe adresa direcţiei, Tg. Mureş, str. Enescu 6. Condiţii: diplomă de inginer și 3 ani practică. ANUNŢ ÎNTREPRINDEREA „VIN ALCOOL" SIBIU angajează prin transfer un maistru în specialitatea industrializarea rachiurilor, la unitatea din Sibiu. Se asigură locuinţă corespunzătoare, informaţii suplimentare la telefon: 2376, Sibiu______ ■ oo ——— Secţii noi ale cooperativei „Mureşul“ La cooperativa „Mureşul“ din Tg. Mureş, pentru satisfacerea nevoilor oamenilor muncii cu confecţii şi încălţăminte la comandă, s-au înfiinţat în ultimele trei luni 9 secţii noi, printre care : ateliere mecanice pentru plisat fuste, dantelărie, croitorie, broderie. La toate aceste secţii cît şi la cele vechi, comenzile au sporit. Numai încasările în numerar în urma comenzilor executate sunt astăzi de 2.018.000 lei peste plan faţă de angajamentul anual de 1.135.000 lei. Paralel cu aceste realizări preţul de cost s-a redus simţitor. Până la 1 septembrie, la preţul de cost s-au realizat economii în valoare de 664.000 lei. I Publicaţie j[a Direcţiunea regională P.T.AR. aduce la cunoş- I iinţa publicului că s-a început contractarea abona- 8 mentelor pentru presa din ţară şi din străinătate pe ,• § anul 1961, după cum urmează: jj — Pentru presa sovietică se fac abonamente £ § pînă la 25 octombrie a. c. 9 î § Pentru presa celorlalte ţări socialiste între 10 octombrie — 10 noiembrie a.c. 5 8 — Pentru presa din R.P.R. pînă la 27 decembrie a. c. ? ft Publicul este rugat să-şi încheie abonamentele în termenele de mai sus la oficiile şi agenţiile poş- * tale, la factoriii poştali şi la difuzorii de presă din întreprinderi. | Răsplata muncii Zilele trecute, în gospodăria agricolă colectivă „8 Martie“ din Tg. Secuiesc s-au împărţit avansurile de 40 la sută. Ca şi în alţi ani, anul acesta, colectiviştii de aici au obţinut producţii de grîu, orz şi secară cu mult mai mari decît atunci cînd lucrau pămîntul individual. Pregătind terenul după indicaţiile date de specialişti, executînd însămînţatul griului şi lucrării, de întreţinere la timp şi la un înalt nivel agrotehnic, colectiviştii din Tg. Secuiesc au obţinut în acest an o producţie de peste 2.450 kg grîu-secară la hectar. După terminarea treierişului, colectiviştii au trecut la lucrările de pregătire în vederea împărţirii avansului din cereale. S-au predat mai întîi cantităţile de cereale contractate, şi s-a efectuat plata pentru muncile S.M.T. După ce s-au reţinut cantităţile necesare pentru seminţe, pentru fondul alimentar de rezervă, pentru fondul de bază etc., colectiviştii au trecut la împărţirea avansului de 40 la sută. Cu toţii erau curioşi să afle cît o să primească pe zi muncă. Din darea de seamă prezentată de preşedintele gospodăriei au aflat că anul acesta vor primi pentru fiecare zi muncă, în contul avansului de 40 la sută, cîte 3.030 kg de cereale. Veniturile mari obţinute din sectorul zootehnic, precum şi din produsele vegetale vîndute statului pe bază de contract, au permis gospodăriei să împartă membrilor tot la acea dată drept avans cîte 4 lei pentru fiecare zi-muncă. In total, de la începutul anului, s-au împărţit cîte 6 lei la zi-muncă. ★ După terminarea festivităţii ţinute cu ocazia repartizării avansului, căruţe încărcate cu saci degrîu se îndreptau spre căminele colectiviştilor. Sacii au început să le îngreuneze podurile, umplîndule inimile de bucurie. Cine se putea măsura în ziua primirii avansului cu familia colectivistului Mike Andrei care a dus acasă, pentru cele 567 zile-muncă efectuate, pe lingă cereale și o sumă de 2.260 lei, sau cu colectivistul Szöcs Mihai, sau cu mulţi alţii care au primit pentru munca lor o frumoasă răsplată. Cantităţi mari de grîu şi însemnate sume de bani au primit toţi colectiviştii care au muncit cu sîrg în gospodăria colectivă. Peste cîteva luni, la împărţirea definitivă a veniturilor, alte cantităţi şi mai mari de produse vor fi transportate în casele colectiviştilor. ■»♦o« La G.A.C. Sîntana de Mureş Recoltatul sfeclei de zahăr este în foî. Tractoristul Găgyî Francîsc de la S.M.T. Tg. Mureş, numaî în 4 zile a semănat peste 50 ha cu grîu şi orz. Preocupări ale pomi-viticultorilor La marginea regiunii noastre, in apropiere de Teaca, cunoscutul bazin pomivîticol, se află aşezat satul Vila. Dealurile ce-nconjoară satul sunt acoperite cu vii şi livezi care în aceste zile de toamnă sânt un punct de atracţie. Mai sunt doar cîteva săptămîni ci va începe una din cele mai plăcute lucrări — culesul viilor. Cîntecele culegătorilor de struguri vor răzbate pînă departe, în vale, iar sub povara butoaielor umplute cu struguri care le vor coborî unul după altul, spre crame. Viticultorii pricepuţi după ce şi au evaluat recolta nu stau cu braţele încrucişate, ci-şi pregătesc butoaiele: le spală, le dezinfectează, introduc în pivniţe nisip uscat, şi cîte altele nu fac. Asemenea preocupări aveau zilele trecute şi Farr Jakab, şeful secţiei Vila a G.A.S. Batos, ca şi pivraderul Kessel Ioan. Cu pasiunea aceluia ce-şi iubeşte me-seria, aceşti oameni mi-au povestit multe lucruri frumoase despre sectorul lor — via şi livada — unde-şi desfăşoară de mulţi ani activitatea. De exemplu, după evaluări, producţia medie de struguri va fi în anul acesta de 5.500 kg la ha, iar pe unele parcele va fi, poate de două ori atîta. Livada ce se întinde pe o su-prafaţă de peste 200 ha, se prezintă bine. Lucrările de îngrijire sînt în toi. Pe o suprafaţă de 50 ha s-a efectuat arătura, iar pe altele 20 ha unde a fost cultivat lupinul, din curînd s-a terminat aratul, acest preţios îngrăşămînt verde, fiind introdus sub brazdă, iar pe alte 20 ha plantate cu pomi s-au administrat în jurul fiecărui pom, unde locul e săpat, îngrăşăminte chimice. Pe alte 30 ha a fost terminat semănatul sparcetei în vederea înţelenirii solului.