Steaua Roşie, octombrie 1960 (Anul 9, nr. 848-856)

1960-10-01 / nr. 848

Colectivişti pasionaţi de creşterea animalelor In activitatea gospodăriei a­­gricole colective din Chilieni, raionul Sf. Gheorghe, alături de producţia vegetală, sectorul zoo­tehnic ocupă un foc de frunte. Creşterea vacilor de lapte, a oilor şi a porcilor a luat aici în ultimul timp o mare dezvoltare. Astfel, de la 143 bovine (din ca­re vaci de lapte 50), cit au avut colectiviştii din Chilieni la sfîr­­şitul anului 1959, s-a ajuns a­­cum la un număr total de 231 capete, din care 116 vaci de lap­te. Colectiviştii s-au angajat să depăşească numărul de animale prevăzut la suta de hectare în baza indicaţiilor conferinţei re­gionale de partid. Pînă la sfîr­şitul acestui an ei vor deţine la suta de hectare teren agricol 57 bovine, din care 23 vaci de lap­te. De asemeni, s-a mărit simţi­tor şi numărul oilor şi porcilor. Astfel, ferma de oi a gospodăriei colective numără astăzi 470 ca­pete, iar cea de porci 277 capete. Colectiviştii din Chilieni nu se mulţumesc însă cu mărirea numărului de animale, di în a­­celaşi timp luptă pentru spori­rea producţiei acestora. Produc­ţia de lapte, de pildă, a ajuns pînă la sfîrşitul lunii august a.c. la peste 1.800 litri pe cap de vacă furajată, ceea ce ne în­dreptăţeşte să presupunem că pînă la sfîrşitul anului gospodă­ria va realiza o producţie de pes­te 2.800 litri lapte pe cap de vacă furajată. In mare măsură a crescut in acest an şi produc­ţia de lapte de oaie, cit şi cea de lină şi de purcei. — Noi am reuşit să ridicăm producţia pe cap de animal da­torită­­­reţinerii în producţie a celor mai bune exemplare şi creşterii unui tineret valoros din punct de vedere zootehnic. Am acordat o mare atenţie şi între­ţinerii şi furajării raţionale — ne-a declarat Vereş Iuliu, pre­şedintele gospodăriei. Hrănite pe grupe de producţie şi întreţinu­te bine, vacile au dat o produc­ţie de lapte din ce în ce mai ma­re. De asemeni, prin buna adă­­postire, îngrijire şi hrănire a scroafelor şi a oilor mame în perioada de gestaţie şi după fă­­tare, s-a ajuns în acest an la o producţie de­ peste 7 purcei la o fătare şi la cite un miel înţăr­cat de fiecare oaie. Producţia de lapte a depăşit 55 litri de fie­care palte. Experienţa anilor trecuţi a a­­rătat colectiviştilor că în obţi­nerea unor rezultate bune în sectorul zootehnic un rol hotă­­rîtor îi are priceperea oameni­lor care îngrijesc animalele. De aceea, pentru această muncă au fost selecţionaţi colectiviştii cei mai harnici şi pricepuţi, care muncesc cu tragere de inimă pentru realizarea de producţii tot mai mari. La cursurile agro­zootehnice, aceşti oameni şi-au însuşit cunoştinţele zootehnice de bază, îngrijitorii Dénes Io­sif, Székely Paraschiva, Dénes A. şi alţii, au multă experienţă în îngrijirea vacilor de lapte. Ei furajează vacile pe grupe de producţie. Anul trecut, de la a­­numite grupe de vaci îngrijite de ei, au obţinut producţii cu­prinse între 3.000—4.000 litri lapte pe cap de vacă furajată. De la un grup de 5 vaci s-a ob­ţinut o producţie de lapte de peste 4.000 litri pe cap de vacă furajată. In asemenea condiţii nu este de mirare că la Chilieni colecti­viştii obţin venituri însemnate. In acest an bunăoară, din creş­­terea animalelor gospodăria va realiza un ven­it de 293.438 lei, faţă de 268.500 lei realizaţi din producţia vegetală. Pînă în pre­zent numai din producţia de lapte s-a obţinut un venit de peste 110.000 lei, iar din cele 2,00 kg caş şi 550 kg lină con­tractate cu statul au realizat un venit de peste 47.000 lei. Prin vînzarea purceilor şi a celor 50 porci puşi la îngrăşat ce vor fi valorificaţi în trimestrul IV se vor obţine de asemeni însemna­te venituri băneşti. Sporirea numărului de ani­male şi a productivităţii acesto­ra este strins legată de asigura­rea bazei furajere. In această privinţă, pe lingă păşune, colec­tiviştii au asigurat un conveier verde bogat, format din borceag de toamnă, borceag de primăva­ră şi alte plante furajere care au fost eşalonate în aşa fel in­cit tot timpul au existat furaje de bună calitate, din abundenţă. Pentru baza furajeră pe pe­rioada de iarnă şi pînă la recol­ta anului viitor, colectiviştii au asigurat 3.000 tone furaje. Po­rumbul pentru siloz a dat anul acesta o producţie de aproape 40.000 kg la hectar. Toată canti­tatea de masă verde a fost însi­­lozată la timp şi în bune condi­­ţiuni, fiind asigurate astfel pes­te 900 tone de porumb însilozat de cea mai bună calmate. Dezvoltindu-şi multilateral gospodăria şi acordînd o aten­ţie deosebită dezvoltării creşte­rii animalelor, colectiviştii din Chilieni aduc o preţioasă con­tribuţie la traducerea în viaţă a sarcinilor puse în faţa oameni­lor muncii din agricultură de cel de al ni-lea Congres a! par­tidului nostru. T. GABOR Ritmul lucrărilor agricole trebuie mult intensificat In ultimul timp în regiunea noa­stră lucrările agricole s-au aglo­merat mult. Sînt în toi însămînţă­­rile de toamnă, recoltatul şi însilo­­zatul porumbului siloz, recoltatul porumbului pentru boabe, al carto­filor, sfeclei de zahăr etc.; în multe locuri mai este încă mult de treierat şi chiar de transportat ce­reale păioase de pe cimp. Ritmul în care se desfăşoară aceste lucrări, cu toate că în unele locuri s-au obţinut rezultate bune, încă nu este satisfăcător. In ce priveşte treieratul păioa­selor, bunăoară, doar raioanele Tg. Mureş şi Sf. Gheorghe l-au termi­nat. In raionul Topliţa de exemplu, pînă la 29 septembrie s-a treierat abia 43,2 la sută din recolta de păioase. Mare rămînere în urmă se ob­servă la însămînţările de toamnă. Pînă la 29 septembrie s-au execu­tat însămînţări de toamnă abia pe 12,6 la sută din suprafaţa planifi­cată, în timp ce în anul trecut pînă la 27 septembrie planul de însă­mînţări era realizat în proporţie de 31,2 la sută. In raionul Reghin bunăoară, în timp ce anul trecut pînă la 27 septembrie se executa­seră însămînţări pe 11,8 la sută din suprafaţă (fiind raion codaş), anul acesta s-au executat abia pe 2,2 la sută. Cu mare încetineală se desfă­şoară arăturile şi însămînţările în majoritatea raioanelor. O atenţie deosebită trebuie acor­dată recoltării sfeclei de zahăr, porumbului şi cartofilor. Acest lucru este necesar tocmai datorită faptului că mari suprafeţe cu grîu urmează să fie însămînţate în te­renurile ocupate cu aceste culturi. Pînă în prezent în regiunea noa­stră porumbul s-a recoltat abia de pe 2.867 ha, iar sfecla de zahăr de pe 520 ha. Este cu totul nejustificată rămî­­nerea în urmă a recoltării porum­bului pentru siloz şi a încă­lozări­lor. Pînă la 29 septembrie s-au în­silozat abia 21,2 la sută din can­titatea planificată. Această lucrare deosebit de importantă se desfă­şoară cu mare încetineală în ra­ioanele Reghin, Sîngeorgiu de Pă­dure, Gheorghieni şi Topliţa. Este de datoria organizaţiilor de partid şi a sfaturilor populare de a mobiliza toate forţele pentru f­alalsificarea lucrărilor agricole. Anunţ Direcţia regională de econo-­­ mie forestieră Tg. Mureş, cau-­­ tă ingineri constructori sau­­ forestieri cu practică în con- , strucţii şi proiectări de dru- j muri, căi ferate şi poduri. Cererile de angajare se tri­mit pe adresa direcţiei, Tg. Mureş, str. Enescu 6. Condiţii: diplomă de inginer și 3 ani practică. ANUNŢ ÎNTREPRINDEREA „VIN ALCOOL" SIBIU angajează prin transfer un maistru în specialitatea industrializarea rachiurilor, la unitatea din Sibiu. Se asigură locuinţă corespun­zătoare, informaţii suplimentare la telefon: 2376, Sibiu______ ■ o­o ——— ­Secţii noi ale cooperativei „Mureşul“ La cooperativa „Mureşul“ din Tg. Mureş, pentru satisfacerea ne­voilor oamenilor muncii cu con­fecţii şi încălţăminte la comandă, s-au înfiinţat în ultimele trei luni 9 secţii noi, printre care : ateliere mecanice pentru plisat fuste, dan­telărie, croitorie, broderie. La toate aceste secţii cît şi la cele vechi, comenzile au sporit. Numai încasările în numerar în urma comenzilor executate sunt astăzi de 2.018.000 lei peste plan faţă de angajamentul anual de 1.135.000 lei. Paralel cu aceste rea­lizări preţul de cost s-a redus sim­ţitor. Până la 1 septembrie, la preţul de cost s-au­ realizat economii în valoare de 664.000 lei. I Publicaţie j[­a Direcţiunea regională P.T.AR. aduce la cunoş-­­ I iinţa publicului că s-a început contractarea abona- 8 m­entelor pentru presa din ţară şi din străinătate pe ,• § anul 1961, după cum urmează: jj — Pentru presa sovietică se fac abonamente £ § pînă la 25 octombrie a. c. 9 î § Pentru presa celorlalte ţări socialiste între 10­­ octombrie — 10 noiembrie a.c. 5 8 — Pentru presa din R.P.R. pînă la 27 decem­­­brie a. c. ? ft Publicul este rugat să-şi încheie abonamentele în termenele de mai sus la oficiile şi agenţiile poş- * tale, la factoriii poştali şi la difuzorii de presă din­­ întreprinderi. | Răsplata muncii Zilele trecute, în gospodăria a­­gricolă colectivă „8 Martie“ din Tg. Secuiesc s-au împărţit avan­surile de 40 la sută. Ca şi în alţi ani, anul acesta, colectiviştii de aici au­ obţinut producţii de grîu, orz şi secară cu mult mai mari decît atunci cînd lucrau pămîntul individual. Pregătind terenul după indica­ţiile date de specialişti, executînd însămînţatul griului şi lucrării,­ de întreţinere la timp şi la un înalt nivel agrotehnic, colectiviştii din Tg. Secuiesc au obţinut în a­cest an o producţie de peste 2.450 kg grîu-secară la hectar. După terminarea treierişului, colectiviştii au trecut la lucrările de pregătire în vederea împărţirii avansului din cereale. S-au predat mai întîi cantităţile de cereale contractate, şi s-a efectuat plat­a pentru muncile S.M.T. După ce s-au reţinut cantităţile necesare pentru seminţe, pentru fondul alimentar de rezervă, pen­tru fondul de bază etc., colectiviş­tii au trecut la împărţirea avansu­lui de 40 la sută. Cu toţii erau cu­rioşi să afle cît o să pri­mească pe zi­ muncă. Din darea de seamă prezentată de preşedintele gospodăriei au aflat că anul acesta vor primi pentru fiecare zi­ muncă, în con­tul avansului de 40 la sută, cîte 3.030 kg de cereale. Veniturile mari obţinute din sec­­­torul zootehnic, precum şi din pro­dusele vegetale vîndute statului pe bază de contract, au permis gospodăriei să împartă membrilor tot la acea dată drept avans cîte 4 lei pentru fiecare zi-muncă. In total, de la începutul anului, s-au împărţit cîte 6 lei la zi-muncă. ★ După terminarea festivităţii ţi­nute cu ocazia repartizării avan­sului, căruţe încărcate cu saci de­­grîu se îndreptau spre căminele colectiviştilor. Sacii au început să le îngreuneze podurile, umplîndu­­le inimile de bucurie. Cine se pu­tea măsura în ziua primirii avan­sului cu familia colectivistului Mi­ke Andrei care a dus acasă, pen­tru cele 567 zile-muncă efectuate, pe lingă cereale și o sumă de 2.260 lei, sau cu colectivistul Szöcs Mi­­hai, sau cu mulţi alţii care au pri­mit pentru munca lor o frumoasă răsplată. Cantităţi mari de grîu şi însemnate sume de bani au pri­mit toţi colectiviştii care au mun­cit cu sîrg în gospodăria colectivă. Peste cîteva luni, la împărţirea definitivă a veniturilor, alte can­tităţi şi mai mari de produse vor fi transportate în casele colecti­viştilor. ■»♦o« La G.A.C. Sîntana de Mureş Recoltatul sfeclei de zahăr este în foî. Tractoristul Găgyî Francîsc de la S.M.T. Tg. Mureş, numaî în 4 zile a semănat peste 50 ha cu grîu şi orz. Preocupări ale pomi-viticultorilor La marginea regiunii noastre, in apropiere de Teaca, cunoscu­tul bazin pomivîticol, se află a­­şeza­t satul Vila. Dealurile ce-n­­conjoară satul sunt acoperite cu vii şi livezi care în aceste zile de toamnă sânt un punct de a­­tracţie. Mai sunt doar cîteva săptămîni ci va începe una din cele mai plăcute lucrări — culesul viilor. Cîntecele culegătorilor de stru­guri vor răzbate pînă departe, în vale, iar sub povara butoaie­lor umplute cu struguri care le vor coborî unul după altul, spre crame. Viticultorii pricepuţi după ce şi au evaluat recolta nu stau cu braţele încrucişate, ci-şi pregă­tesc butoaiele: le spală, le dezin­fectează, introduc în pivniţe ni­sip uscat, şi cîte altele nu fac. Asemenea preocupări aveau zi­lele trecute şi Farr Jakab, şeful secţiei Vila a G.A.S. Batos, ca şi piv­rad­er­ul Kessel Ioan. Cu pa­siunea aceluia ce-şi iubeşte m­e-­­seria, aceşti oameni mi-au po­­­vestit multe lucruri frumoase despre sectorul lor — via şi liva­da — unde-şi desfăşoară de mulţi ani activitatea. De exem­plu, după evaluări, producţia medie de struguri va fi în anul acesta de 5.500 kg la ha, iar pe unele parcele va fi, poate de două ori atîta. Livada ce se întinde pe o su-­­prafaţă de peste 200 ha, se pre­zintă bine. Lucrările de îngrijire sînt în toi. Pe o suprafaţă de 50 ha s-a efectuat arătura, iar pe altele 20 ha unde a fost cultivat lupinul, din curînd s-a terminat­ aratul, acest preţios îngrăşămînt verde, fiind introdus sub brazdă, iar pe alte 20 ha plantate cu pomi s-au administrat în jurul fiecărui pom, unde locul e săpat, îngrăşăminte chimice. Pe alte 30 ha a fost terminat semănatul sparcetei în vederea înţelenirii solului.

Next