Steaua Roşie, noiembrie 1960 (Anul 9, nr. 857-865)

1960-11-02 / nr. 857

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! rosie ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID SI Al SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE Anul IX. Nr. 857. Miercuri, 2 noiembrie 1960. 6 pagini 20 bani. COMUNICAT In ziua de 31 octombrie a. c., în sala de şe­dinţe a Marii Adunări Naţionale, au început lucră­rile plenarei lărgite a Comitetului Central al Par­tidului Muncitoresc Romin La plenară iau parte, în afara membrilor şi membrilor supleanţi ai Comitetului Central, primii secretari şi secretari ai comitetelor regionale şi ai unor comitete orăşeneşti şi raionale de partid, pre­şedinţii comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale şi ale unor sfaturi populare orăşeneşti şi raionale, miniştri, miniştri adjuncţi şi secretari generali ai ministerelor, şefi ai secţiilor C. C. al P.M.R, conducerile centrale ale sindicatelor, U.T.M.-ului şi ale altor organizaţii de masă, preşe­dinţii consiliilor regionale ale sindicatelor, direc­tori şi secretari de partid din marile întreprinderi, academicieni, oameni de ştiinţă, directori ai insti­tutelor de cercetări ştiinţifice şi de proiectări, re­dactori responsabili de ziare şi publicaţii, precum şi alţi activişti de partid, de stat şi din economie. Plenara a ascultat expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comite­tului Central al Partidului Muncitoresc Român, asu­pra proiectului planului de dezvoltare a economiei naţionale pe anul 1961. Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C. C. al P. M. 8. Tovarăşi. Plenara Comitetului Central a fost convocată pentru a exa­mina proiectul planului de d­ez­­voltare a economiei naţionale pe anul 1961, îndeplinirea cu succes a sar­cinilor trasate pentru primul a­n al planului de şase ani creează condiţii favorabile pen­tru realizarea prevederilor sta­bilite de Congresul al vI-lea al partidului cu privire la dezvol­tarea­­ economiei naţionale şi creşterea continuă a nivelului de trai,­rea continuă a calificării mun­citorilor, maiştrilor şi ingineri­lor. Economia ţării noastre se ca­racterizează prin dezvoltarea în ritm intens a forţelor de pro­ducţie, prin creşterea însemna­tă a venitului naţional, a acu­mulărilor şi prin continua ridi­care a nivelului de trai al oa­menilor muncii. Veniturile statului depăşesc cu 8 la sută pe cele din 1959 şi sunt mai mari decit prevederile planului. P­rin intrarea in producţie a noilor întreprinderi şi lărgirea celor existente, prin creşterea însemnată a volumului de con­strucţii şi extinderea activităţii de deservire, numărul de sala­riaţi ocupaţi în economia naţio­nală a crescut in 1960 cu aproa­pe 160.000 faţă de 1959. In anul 1960 a fost îmbunătă­ţită salarizarea cadrelor tehni­ce şi economice, au fost efectu­ate reduceri de preţuri la unele produse, ceea ce a sporit pute­rea de cumpărare a populaţiei cu aproximativ 2 miliarde lei anual. Volumul desfacerilor de măr­furi a crescut cu aproape 15­ la sută faţă de anul 1959. S-au realizat progrese simţitoare în privinţa calităţii, lărgirii sorti­mentelor şi îmbunătăţirii prezen­tării bunurilor de consum. In re­ţeaua comercială au fost puse în funcţiune 700 unităţi noi, în­zestrate cu utilaje moderne ca­re contribuie la îmbunătăţirea aprovizionării şi deservirii popu­laţiei. S-a intensificat construcţia,,­de locuinţe, dîndu-se in fotostraţă oamenilor muncii peste 30.000 apartamente, aproximativ cu 35­ la sută mai mult dectt în prul trecut. S-au dat in folosinţă 2.600 săl de clasă pentru învăţămi­ntul de cultură generală, 13 cinemato­grafe în oraşe; reţeaua cinema­tografică în mediul rural s-a mărit cu 700 aparate noi, s-au construit un număr însemnat de aşezăminte culturale la ora­şe şi sate. Pentru îmbunătăţirea alimen­tării cu apă şi energie electrică, a transportului in comun şi a salubrităţii î­n oraşe, precum şi pentru alte acţiuni de gospodă­rie comunală, s-au investit peste 800 milioane lei. Reţeaua sanitară a crescut fa­ţă de 1959 cu 2.500 paturi in spi­tale şi sanatorii­­şi cu 9 policli­nici, creindu-se condiţi tot mai bune pentru ocrotirea sănătăţii oamenilor muncii de la oraşe şi sate; au fost trimişi la odihnă şi tratament balneo-climateric peste 575.000 persoane. Rezultatele obţinute in toate sectoarele demonstrează forţa economiei noastre naţionale in plin avînt, reflectă însufleţirea şi entuziasmul cu case oamenii muncii, insuşitite­ şi politica partidului, luptă pertmnit tradu­cerea ei în viață. Planul pe 1960 va fi îndeplinit şi depăşit După datele preliminate, se poate aprecia că in acest an producţia industrială va creşte, comparativ cu 1659, cu circa 15,5 la sută, faţa de 14 la sută cit a fost prevăzut în plan. O importanţă deosebită are fap­tul că se realizează creşteri în­semnate în toate ramurile indus­triale şi îndeosebi în ramurile ho­­tăritoare pentru industrializarea socialistă, în industria construc­ţiilor de maşini şi prelucrării metalelor — o creştere de 20 la sută, in industria siderurgică de 30 la sută, în industria ener­giei electrice şi termice — de 14 la sută. Aprovizionarea oamenilor muncii a fost simţitor îmbună­tăţită prin realizările obţinute in ramurile producătoare d­e bunuri de consum; in industria textila producţia a crescut cu­­16 la su­tă faţă de 1959, in industria ali­mentară cu peste 11 la sută şi in industria confecţiilor cu 40 la sută. S-au obţinut însemnate spo­ruri de producţie la principalele maşini, utilaje, materii prime, materiale, bunuri de consum. Producţia anului 1960 va fi mai mare decit aceea a anului 1959 cu peste 370 mii tone oţel, 175 mii tone fontă, 320 mii tone la­minate finite, 400 mii tone mi­nereu de fier, 210 mii tone cocs ■metalurgic, 6.100 tractoare, 5.000 tone mase plastice, 14 mii tone plăci aglomerate. De asemenea, producţia principalelor bunuri de consum va fi mai mare de­cit a anului 1959 cu peste 39 mi­lioane m.p. ţesături, aproape 1,7 milioane perechi încălţăminte, peste 30 mii tone carne, aproa­pe 135 mii tone zahăr, cu 56 mii tone ulei comestibil. A continuat să se lărgească baza tehnico-materială a agri­culturii socialiste; parcul de maşini şi utilaje ale unităţilor agricole creşte cu 11.600 trac­toare, 5.300 combine, 14.000 se­mănători şi alte maşini. Producţia agricolă obţinută în 1960 asigură toate nevoile de consum ale economiei naţionale şi creşterea rezervelor statului, cu toate că in anumite regiuni condiţiile climaterice n-au fost favorabile. Contribuţia sectorului socia­list din agricultură la forma­rea fondului central de cereale a fost în acest an de peste 85 la sută. Un rol important l-au avut gospodăriile agricole de stat care au asigurat 39 la sută la grîu şi 26 la sută la porumb din fondul central de cereale. De asemenea, ele au livrat im­portante cantităţi de carne, lâ­­nă, lapte şi alte produse. Rezultate bune au fost obţinu­te la producţia de sfeclă de zahăr şi floarea-soarelui, care asigură nevoile de consum spo­rite de zahăr şi ulei ale popu­laţiei, rămbund disponibilităţi şi pentru export. Ca urmare a efortului susţi­nut in dezvoltarea continuă a forţelor de producţie şi a creş­terii acumulărilor, volumul de investiţii in economia naţională creşte în 1960 faţă de 1959 cu aproape 33 la sută. Fondurile fixe ce vor fi puse in funcţiune vor fi de 22 miliarde lei faţă de 15,5 miliarde lei cit au fost in anul 1959. In acest an intră în produc­ţie 17 întreprinderi noi, 17 sec­ţii noi şi vor fi dezvoltate şi re­­utilate 82 de uzine şi fabrici. Printre obiectivele noi sunt: o baterie de cocs, o secţie de do­­lomită şi un cuptor Martin de 400 tone la Combinatul Siderur­gic Hunedoara, o fabrică de ţevi sudate la Bucureşti, uzinele de produse sodice Govora şi Bor­zeni, fabrica de celuloză din stuf de la Chişcani-Brăila şi fabrica de semiceluloză din paie de la Palas-Constanţa, o insta­laţie de cracare catalitică la Borzeşti, complexul de indus­trializare a lemnului Tg. Jiu, fabricile de mobilă din Iaşi şi Militari-Bucureşti, fabricile de zahăr de la Bucecea şi Luduş, Combinatul de produse lactate din Bucureşti, fabrica de lapte praf din Cîmpulung şi altele. Au început să producă energie electrică primele agregate ale hidrocentralei „V. I. Lenin“, unul din principalele obiective ale planului de electrificare de zece ani. Puterea instalată in cen­trale electrice creşte în 1960 cu 180 MW şi vor fi date în ex­ploatare 1150 km. de linii de înaltă tensiune. Folosirea în 1960 cu mai mult spirit gospodăresc a fondurilor de investiţii alocate a contribuit la creşterea eficienţei economi­ce a acestora, a crescut preocu­parea pentru organizarea raţio­nală a lucrărilor, iar aprovizio­narea cu materiale s-a făcut in condiţii mult mai bune. Sub conducerea organizaţiilor de partid, muncitorii, inginerii şi tehnicienii constructori au redus consumurile de materiale, au realizat lucrări de o calitate mai bună. Trebuie subliniat în mod deosebit scurtarea duratei de executare a construcţiilor. Astfel, cuptorul Martin de 400 tone de la Combinatul Siderur­gic Hunedoara a fost realizat în numai 11 luni, fabrica de semi­­celuloză din paie de la Palas- Constanţa In 14 luni, iar fabri­cile de zahăr de la Luduş şi Bu­cecea în 17 luni, perioade mult mai mici faţă de cele în care s-au executat In trecut con­strucţii similare. Scurtarea ter­menelor de executare a construc­ţiilor a dus la obţinerea de mari economii şi la punerea in func­ţiune de noi capacităţi care au contribuit la creşterea produc­ţiei. Aceste succese mari pe care le-au obţinut muncitorii, tehni­cienii şi inginerii din industria construcţiilor arată capacitatea lor creatoare şi dovedesc că e­­xistă mari posibilităţi de a ob­ţine rezultate şi mai bune in reducerea termenelor de execu­ţie a lucrărilor care trebuie să constituie o preocupare de zi cu zi a conducerilor ministerelor şi întreprinderilor. Anul acesta, întreaga activita­te economică s-a desfăşurat la un nivel mai înalt, ceea ce a­­rată că organele de partid şi de stat au pus in centrul preocu­părilor lor problemele concrete ale economiei, pe care le rezol­vă cu tot mai multă competen­ţă. Trebuie să subliniem cu deo­sebită satisfacţie entuziasmul cu care oamenii muncii — sub con­ducerea organizaţiilor de partid — au desfăşurat întrecerea socialistă în cinstea celui de-al lll-lea Congres al partidului. Avântul creator al celor ce mun­cesc şi priceperea lor in folosi­rea rezervelor interne ale eco­nomiei şi-au găsit o vie expre­sie in importantele angajamente luate in întrecerea socialistă, ca şi in hotărirea cu care acestea sint traduse in viaţă. In primele zece luni, planul de producţie a fost depăşit la majoritatea produselor indus­­­triale, dîndu-se peste plan o producţie în valoare de peste 1,6 miliarde lei. Pina la 1 sep­tembrie a. c. s-au realizat, pes­te prevederile planului, econo­mii în sumă de peste 1 miliard lei și beneficii de aproape 300 milioane lei. Traficul de mărfuri cu mij­loace de deservire generală va fi in 1960 cu cca. 13,5 la sută mai mare decit în 1959. A crescut ponderea transporturilor auto, în volumul total al încărcărilor, de la 29 la sută in anul 1959 la 37 la sută in acest an, datorită creşterii parcului şi folosirii lui m­ai eficiente prin concentrarea autovehiculelor in organizaţii specializate ale Ministerului Transporturilor şi Telecomuni­caţiilor. Productivitatea muncii se pre­vede a fi anul acesta in indus­trie cu circa 10,5 la sută mai mare ca în anul 1959, ceea ce reflectă creşterea generală a nivelului tehnic in întreprin­deri, înzestrarea economiei cu tehnică modernă. Îmbunătăţirea organizării productivi­ei ridica­Tovarăşi. Proiectul planului de stat pe a­­nul 1961, pe care îl supunem dez­baterii plenarei, prevede concen­trarea eforturilor pentru continua­rea în ritm susţinut a industriali­zării socialiste, creşterea mai de­parte a producţiei agricole vegetale şi animale şi ridicarea bunăstării materiale şi culturale a oamenilor muncii. Pe baza noilor capacităţi ce vor intra în producţie şi a mai bunei folosiri a celor existente, precum şi a creşterii productivităţii muncii, proiectul de plan prevede ca pro­ducţia globală a industriei socia­liste să reprezinte in anul viitor 88,7 miliarde lei, corespunzător unei creşteri cu 13,5 la sută faţă de realizările preliminare ale anu­lui 1960, din care producţia mijloa­celor de producţie — grupa A — cu 13,8 la sută, iar producţia bu­nurilor de consum — grupa B — cu 13 la sută. Producţia industriei energiei electrice şi termice va creşte cu 22 la sută, a industriei siderurgice cu 16,6 la sută, a industriei construc­ţiilor de maşini cu circa 16 la sută, a industriei chimice, celulozei ,­ hîrtiei cu 18 la sută, a industriei uşoare cu 16 la sută şi a industriei alimentare cu 11 la sută. Producţia de energie electrică va fi de 8,8 miliarde kWh; se prevede creşterea puterii instalate în cen­trale electrice cu aproape 250 MW, va începe construcţia de noi cen­trale printre care termocentrala de la Luduş şi hidrocentrala de pe Argeş; se vor pune în funcţiune 1700 km. reţele de înaltă tensiune, dintre care liniile de 110 kV Fîntî­­nele—Luduş—Cluj, Govora—Băr­băteşti, Craiova—Caracal, Hune­doara—Brad, Baia Mare—Satu Mare şi se vor construi primele li­nii de transport de 220 kV. Se va dezvolta acţiunea de termoficare prin extinderea reţelelor în oraşele Bucureşti, Reşiţa şi Oneşti şi prin introducerea termoficării industria­le şi urbane în Timişoara, Arad, Hunedoara, Vulcan şi alte centre industriale. In oraşul Iaşi va începe cons­trucţia centralei de termoficare pentru alimentarea cu energie şi căldură a oraşului şi a întreprin­derilor industriale. Producţia de energie termică din centrale publice va creşte de peste 3 ori.­­ industria siderurgică, produc­ţia, de fontă în 1961 va ajunge la 1.080.000 tone, iar cea de oţel la 2.100.000 tone — cu peste 300.000 tone mai mult decit in 1960 — creşterea producţiei siderurgice ur­­mînd să fie obţinută, în mare mă­sură, pe sea­ma îmbunătăţirii indi­cilor de utilizare a agregatelor. Proiectul de plan prevede creşterea producţiei de laminate finite pline cu circa 20 la sută faţă de 1960, prin folosirea mai deplină a lami­­noarelor şi, în principal, a lamino­rului de 650 de la Hunedoara. In anul viitor se vor pune In funcţiune, la Hunedoara, cuptorul numărul 5 de 400 tone la noua oţelarie Martin, linia de sirma din noua secţie de laminoare şi se vor executa lucrări pentru mărirea ca­pacităţii blumingului cu 700.000 tone pe an; la Reşiţa se va termina reconstrucţia secţiei furnale, pu­­nîndu-se în funcţiune două furnale de cite 700 m.c. şi va intra in pro­ducţie o nouă fabrică de aglome­rare. In 1961 se vor deschide lucrările de construcţie ale Combinatului Siderurgic de la Galaţi. Va începe construcţia forjei şi turnătoriei cu o capacitate anuală de 25.000 tone piese oţel, 7.000 tone piese fontă şi 40.000 tone lingouri forjate, a atelierului de construcţii metalice şi a atelierului de întreţinere me­canică. Pentru lucrătorii combina­tului vor fi construite locuinţe în sumă de 75 milioane lei.­Ministerul Industriei Grele, or­ganizaţiile de proiectare, construc­torii vor trebui să folosească cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi teh­nicii in proiectarea şi construcţia acestui mare combinat. Pentru dezvoltarea în continuare a bazei proprii de materii prime a industriei siderurgice, producţia de minereu de fier va creşte cu 20 la sută, iar cea de cocs cu 22 la sută. Vor începe lucrările de deschidere a minei de la Căpuş—Cluj, care va intra in producţie în anul 1962. Va intra în producţie, în trimestrul II 1961, la Călan, uzina experimen­tală pentru punerea la punct a noului procedeu de cocsificare a cărbunilor din Valea Jiului. (Continuare In pag. 2-a) Dezvoltarea producţiei industriale în anul 1961 In ziarul de azi : § 0 Comunicatul asupra plenarei C.C. al P.M.R. g 8 0 Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C.C.tg § al P­MPIR. § 0 Noi unităţi comerciale moder­ne la Tg. Mureş g 0 ,kir«atu­l muncilor agricole a g 0Omagiu­ hii Mihail Sa­doveaiu. » g 0 Luna prieteniei romîno-sovie­tice. § 1­0 Pentru o lume fără arme și războaie. s

Next