Steaua Roşie, ianuarie 1961 (Anul 10, nr. 1-25)
1961-01-03 / 1. szám
2 Zilele acestea am vizitat gospodăria agricolă colectivă „7 Noiembrie“ din Sîngeorgiu de Mureş. Opriş Gheorghe, preşedintele gospodăriei, ne-a vorbit despre istoria gospodăriei, despre succesele ei şi despre viaţa tot mai îndestulată a colectiviştilor. Era în vara anului 1953. Atunci, o mînă de oameni, 27 la număr au pus bazele gospodăriei agricole colective „7 Noiembrie“. Cele 27 familii erau hotărîte, ca urmînd calea indicată de partid, să-şi făurească o viaţă tot mai bună şi fericită. Au trecut de atunci şapte ani. Rezultatele obţinute de colectivişti an de an au demonstrat satului întreg superioritatea agriculturii socialiste, a cultivării în comun a pămîntului pe suprafeţe mari, cu mijloace mecanizate. „Diploma de onoare“ cîştigată pe ţară la concursul „Pentru Unitatea cu cea mai mare densitate de vaci la 100 de hectare“, precum şi premiul III, pe regiune obţinut la concursul cultivatorilor de porumb, dovedesc că la Sîngeorgiu de Mureş se lucrează cu spor. Colectiviştii de aici au obţinut an de an producţii tot mai mari la grîu, orz, sfeclă de zahăr, cartofi etc. O mare atenţie s-a acordat dezvoltării averii obşteşti, care constituie principalul izvor al veniturilor. Astfel, faţă de 10 vaci, 1 cai şi 6 oi în 1953, acum gospodăria deţine în proprietate obştească 94 vaci, 23 cai, 202 oi şi 62 porcine, din care 18 scroafe Valoarea fondului de bază depăşeşte 400.000 lei, faţă de 30.000 lei, cît a fost la înfiinţare. Colectiviştii au executat numeroase construcţii gospodăreşti. Pe locul unde în 1955 erau încă bălării, s-au construit două grajduri, o maternitate pentru scroafe, remiză pentru maşini şi unelte, o fierărie şi rotărie, siloz pentru furaje etc. In afară de acestea în curtea gospodăriei s-au început şi alte construcţii, care în curînd vor fi terminate; de pildă, prelungirea grajdului, un coteţ pentru păsări, o remiză, un pătul etc. — Cu toate că avem construcţii multe — intervine preşedintele gospodăriei, — totuşi ele nu sunt destule. Noi ne-am propus pe viitor, să construim încă un grajd cu o capacitate de 100 capete, o maternitate cu padoc, un coteţ pentru păsări, o magazie pentru cereale, încă două remize, un siloz etc, şi totodată să sporim numărul de animale. Şi iată că colectiviştii şi-au îndeplinit cu cinste sarcina de seamă, de a demonstra tuturor superioritatea gospodăriei colective faţă de gospodăriile individuale. Anul acesta ei au obţinut cu 370 kg grîu mai mult la hectar decît gospodăriile individuale, iar la sfecla de zahăr au obţinut cu 4.840 kg mai mult la hectar etc. Faptele constituie o mărturie concretă a rezultatelor obţinute. Iată de ce tot mai mulţi ţărani muncitori din sat, convingîndu-se de superioritatea gospodăriei colective cer să fie primiţi în rîndurile colectiviştilor. Anul acesta încă 62 familii s-au alăturat colectiviştilor. Numai în luna decembrie au fost primite 50 familii. In prezent gospodăria numără 138 familii. Numărul ţăranilor muncitori care depun cereri de înscriere în gospodăria colectivă creşte zi de zi. POPA SIMION GOSPODĂRIA AGRICOLĂ DE STAT REGHIN Angajeaza — Un inginer pomicol — Un maistru agricol — Doi maistri zootehnicieni — Un maistru veterinar — Un inginer constructor — Un maistru agronom — Doi contabili principali CONDIȚII: Studii corespunzătoare. Angajarea se va face prin examen de concurs care se va ține la sediul G.A.S. Reghin la data de 10 ianuarie 1961. Pin nou mari reduceri da preturi Cereţi în librarii noile liste de preturi. la cărţii Şi cercetătorii trebuie să-şi aducă contribuţia Pentru sporirea producţiei de cereale — arată tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în raportul prezentat la Congresul al II-lea al P.M.R. — se impune să ne preocupăm mult mai îndeaproape de folosirea deplină şi raţională a mijloacelor mecanizate şi a îngrăşămintelor chimice şi organice, de generalizarea în producţie a soiurilor selecţionate de mare productivitate, de executarea lucrărilor la un înalt nivel agrotehnic — factori din cei mai de seamă ai creşterii randamentului la hectar şi reducerii preţului de cost în agricultură". Partidul şi guvernul nostru au acordat şi acordă o atenţie tot mai mare ridicării continue a nivelului de mecanizare şi de chimizare a agriculturii. Anul acesta, bunăoară, staţiunile de maşini şi tractoare din regiunea noastră au fost înzestrate cu 263 tractoare şi tot atîte pluguri petru tractoare, cu 380 semănători, 50 combine pentru recoltat păioase, precum şi un mare număr de alte maşini agricole perfecţionate. In 1961 ele vor primi încă 300 tractoare, 335 pluguri pentru tractoare, 570 semănători, 100 combine de recoltat păioase etc. Ca rezultat al dezvoltării industriei chimice, cantitatea de îngrăşăminte /Chimice pusă la dispoziţia unităţilor agricole socialiste creşte an de an. De asemeni, au fost create institute de cercetări agricole, care au menirea de a crea noi soiuri de grîu, porumb etc., de mare productivitate, de a studia şi experimenta aplicarea diferenţiata a metodelor agrotehnice pe zone pedoclimatice, de a stabili mijloacele folosirii cu randament tot mai sporit a maşinilor agricole, a îngrăşămintelor, irigaţiei etc. Astfel în regiunea noastră, la Sîngeorgiu de Mureş, funcţionează o staţiune experimentală agricolă. Cercetătorii acestei staţiuni, în fiecare an, ameliorează numeroase soiuri de plante, experimentează aplicarea metodelor agrotehnice şi a îngrăşămintelor etc. Anul trecut la gospodăria agricolă colectivă din Curteni s-au experimentat 20 diferite soiuri de grîu. Prin aplicarea unui complex de măsuri agrotehnice, la nici unul din soiuri nu s-a obţinut producţii sub 2.000 kg la hectar. La soiurile mai productive producţia medie la hectar a trecut de 3.000 kg. Anul trecut, pe terenul staţiunii, pe baza unor experienţe, s-a extins aplicarea îngrăşămintelor dulnice în doze mari, pe două hectare cultivate cu sfeclă de zahăr. Pe fiecare hectar s-au administrat cîte 400 kg superfosfat, 400 kg azotat de amoniu şi 400 kg sare potasică, aplicîndu-se jumătate din cantitate înainte de însămînţare, iar jumătate în timpul vegetaţiei, mai precis după răritul sfeclei. Terenul a fost arat adînc în toamnă şi îngrăşat în anul precedent, cu cîte 30.000 kg gunoi de grajd la hectar. Rezultatul a fost, că pe acest teren s-a realizat o producţie medie de 50.000 kg la hectar, faţă de 25.000 kg cît s-a realizat pe suprafeţele unde nu s-au aplicat îngrăşâminte chimice. Acest lucru a demonstrat că prin aplicarea unei cantităţi de îngrăşăminte în valoare de 800 lei la hectar se obţine un spor de producţie de 25.000 kg rădăcini de sfeclă. Toate acestea arată că oamenii de ştiinţă pot şi trebuie să aducă o contribuţie de seamă la lupta oamenilor muncii din agricultură pentru sporirea producţiei agricole. Din păcate, aportul staţiunii experimentale din Sîngeorgiu de Mureş în privinţa ameliorării şi a generalizării de noi soiuri şi aplicării de metode agrotehnice diferenţiate în funcţie de solul respectiv din regiune, este cît se poate de mic. Inginerii agronomi şi cercetătorii de aici îşi desfăşoară activitatea de cercetare doar în „bîrlogul“ lor, în staţiune, sau în cel mai bun caz, în gospodăriile colective învecinate. Staţiunea dispune de 117 hectare de pămînt, pe care se efectuează experienţele. Astfel de teren (sol aluvial) este foarte puţin în regiune. Soiurile de plante ameliorate aici şi metodele agrotehnice experimentate pe solul din Sîngeorgiu de Mureş, situat pe malul Mureşului, nu mai corespund în celelalte părţi ale regiunii noastre. Aici, de cîţiva ani se ameliorează şi chiar au fost create soiuri de in pentru fuior. Oare acest in corespunde să fie cultivat cu randament în raioanele Topliţa sau Gheorghieni, unde de fapt este dezvoltată cultura iiului? Desigur că nu. Tocmai de aceea, se impune ca cercetătorii de la Staţiunea experimentală din Sîngeorgiu de Mureş să-şi părăsească „cuibul“, să-şi mute centrul de activitate în gospodării de stat şi colective, situate în diferite zone pedoclimatice din regiune, pe soluri brune de pădure şi podzoluri. Pentru anul acesta, staţiunea şi-a propus să organizeze cîmpuri de experienţă în gospodăriile colective din Ernei şi Sîngeorgiu de Mureş. Solul din aceste gospodării, nu diferă însă cu nimic de cel deţinut de staţiune. Ar fi de dorit ca astfel de cîmpuri de experienţă, pe suprafeţe cît mai întinse, să fie organizate în gospodării colective situate în alte raioaie. La Batoş, sau la Vătava, bunăoară, se cere ameliorarea şi crearea unor soiuri de porumb dublu hibrid de mare productivitate şi cît mai timpuriu. In raioanele Gheorghieni şi Topliţa s-ar putea cerceta soiurile cele mai productive şi metodele agrotehnice cele mai potrivite pentru creşterea producţiei la tulpinele de in. lată deci, direcţia în care trebuie să-şi îndrepte atenţia cercetătorii staţiunii. In această privinţă are sarcina să militeze şi organizaţia de bază de aici. Planul de activitate al staţiunii în domeniul cercetării pe anul 1961 trebuie să cuprindă măsuri concrete în vederea asigurării obţinerii în anii viitori de producţii tot mai sporite la toate culturile. P. POPSOR Biroul local pentru expertize contabile judiciare al Sfatului Popular Regional aduce la cunoştinţă celor interesaţi că Ministerul Finanţelor a amînat ţinerea examenului pentru atribuirea calităţii de expert-contabil pe data de 26 februarie 1961. înscrierile se fac, în continuare pînă la 15 ianuarie 1961 la sediul Sfatului popular al Regiunii Mureş—Autonome Maghiare, camera 30, parter. Cei ce vor să participe la acest examen inclusiv acei care pînă în prezent au depus cereri cu acte incomplete sînt rugați a depune pînă la data de mai sus, următoarele documente: 1. Cerere de înscriere; 2. Copie legalizată după diploma de studii (de specialitate); 3. Adeverință din care sa rezulte stagiul în munca de evidență contabilă; 4. Adeverință din care să rezulte calitatea de salariat, iar pentru pensionari copie legalizată după decizia de pensionare; 5. 2 fotografii tip legitimaţii. Informaţii suplimentare se pot obţine telefonic (nr. 4919), personal sau în scris de la biroul de expertiză. CINEMA TG. MUREŞ N. BALCESCU: (reprezentaţiile au loc la orele 11, 15, 17, 19 şi 21). Darclée (film românesc). PROGRESUL: Doamna ministru (film iugoslav). STEAGUL ROŞU: Norii părăsesc cerul (film sovietic). TINERETULUI: Palatul de cristal (film sovietic). MUNCITORESC: Povestea tinerilor căsătoriţi (film sovietic). DÓZSA GHEORGHE: Pentru viaţa lui Kaspar (film cehoslovac). CASA DE CULTURA A SINDICATELOR: Moartea in şa. (film cehoslovac).REGHIN. VICTORIA: Comandantul detaşamentului (film sovietic). TOPLIŢA. MUNCITORESC: De simbătă pînă luni (film maghiar), teatru TEATRUL SECUIESC DE STAT prezintă la orele 20 piesa „Omul care aduce ploaie" (al 100-lea spectacol). ★ Programul Casei de cultură a sindicatelor: — Din basmele lui Octav Pancu- Iaşi (orele 10).— Serbarea pomului de iarnă „Ce ne spune. Moş Gerilă“ (orele 17). De la întovărăşire, la gospodărie colectivă în raionul Reghin, suprafaţa colectivizată creşte de la o zi la alta. Şi în comuna Breaza din acest raion, unde agricultura este complet cooperativizată, ţăranii întovărăşiţi convinşi de rezultatele bune obţinute de colectivişti au hotărît să treacă la o forma mai superioară de lucru a pămîntului: gospodăria colectivă. Pînă la 30 Decembrie 1960 în satul Breaza din raionul Reghin, un număr de 22 familii, cu o suprafață de 35 ha teren au făcut cereri de înscriere în G. A.C. Printre primii care au depus cererile de înscriere au fost tov. Szabados Paul, Buzgău Traian, Szőcs Iuliu, Ciumaş Gheorghe, Butiurcă Niţă, Váradi Károly, Promm Egore ş. a. Aflînd despre hotărîrea celor din Breaza şi întovărăşiţii din satul Filpişul Mare au cerut înfiinţarea unei gospodării colective. Aici, pînă în prezent şi-au înaintat cereri de înscriere un număr de 14 familii, înscriindu-se cu o suprafaţă de 20 ha teren. Printre primii care s-au înscris se numără: Boţan Simion, Tintoşan Simion, Alexa Ion Chimu, Alexa Alexandru, Rusu Ioan, Copandi Francisc şi Bartha Ludovic. NICOLAE CRIHAN, coresp STEAUA ROȘIE CIFRE ŞI FAPTE • îngrijitorii de oi de la G.A.S din Lăzarea, raionul Gheorghieni, au obţinut anul trecut 44 litri de lapte pe cap de oaie. De la cele 1603 oiei au obţinut peste plan 9.800 l de lapte. De asemenea, au obţinut de la fiecare oaie cîte 2,45 kg lină faţă de 2,10 kg planificat. • Membrii gospodăriei agricole colective din comuna Iernut, raionul Luduş, dezvoltă continuu sectorul zootehnic, care se aduce mari venituri bănești. In prezent, numărul bovinelor a ajuns la 300 capete, din care vaci de lapte 124 capete. Numărul porcilor a crescut de la 81 la 381 capete. Din sectorul zootehniei ei au realizat un venit de peste 500.000 lei. Aceasta a permis gospodăriei să împartă membrilor în numerar câte 12 lei pentru fiecare zi muncă. • Gospodăria agricolă de stat din Iernut deţine peste 4.200 porci. Muncitorii de aici au livrat oamenilor muncii în anul trecut peste 140 vagoane de carne, dînd peste plan cca. 300.000 kg carne. Mulgătorii Bacsó Francisc şi Marton loan de la G.A.S. Sinpaul în anul trecut au obţinut de la cele 24 vaci îngrijite de ei cîte 3.900 lapte pe cap de vacă furajată în loc de 3.100 planificat, dînd peste planul anual 19.200 litri. Cel mai preţios cadou este cartea! Vizitaţi librăriile care va pun la dispoziţie un bogat sortiment de cărţi din toate tematicile, in atenţia comitetelor sindicale din întreprinderi şi instituţii! Mare sortiment de cărţi şi jucării pentru copii şi tineret în toate librăriile. Vinzarea se face si prin virament. O nouă producţie a studiourilor romineşti DARCLEE Acest film, realizat după un veac de la naşterea Haricleei Hartulai (Darclée), marea cîntăreaţă moartă în anul 1939, în sărăcie şi uitare, este, închinat celor care au pus bazele artei Lirice romineşti, dorindu-i o consacrare mondială ... Dacă bine ne aducem aminte acesta este motto-ul înscris de realizatorii noului film romînesc — Darclée — pe opera lor cinematografică. Acest motto este de fapt simbolul întregii acţiuni a filmului, căci Darclée dincolo de a fi numai redarea „romanţioasă" a vieţii uneia dintre cele mai mari cîntăreţe a poporului nostru, înmănunchiază de fapt străduinţa unei întregi pleiade de cîntăreţi romîni, a căror faimă a cucerit de mult capitalele lumii, de a înfiinţa şi în Bucureşti un teatru permanent de operă. Şi dacă Darclée, după o muncă perseverentă, înfruntînd afronturi şi invidii din partea guvernanţilor cosmopoliţi de odinioară, a impresarilor de tot felul, a reuşit să triumfe, aceasta se datoreşte înaltului spirit patriotic de care au fost animaţi muzicienii şi cintăreţii romîni, progresişti, in frunte cu compozitorul Gh. Ştefănescu, pentru înfiinţarea operei române. Iată Bucureştiul anului 1885. O mînă de muzicieni, în frunte cu Ştefănescu primesc (pentru a cita oară?) ruşinosul răspuns din partea ministrului liberal... — „Este o aberaţie domnilor gîndul că în Bucureşti ar putea să existe o operă în care să se cînte romîneşte.“ Cu toate acestea, înfruntînd lipsuri şi greutăţi materiale, muzicienii şi intelectualii progresişti ai vremii pun bazele „Campaniei lirice române". Este invitată să evite celebra Adelina Patti. Întruna din loji, Hariclee Hartular ascultă vrăjită. Încă din acea clipă Hariclee este hotărită să se dedice carierii lirice. Cum la Bucureşti nu exista o şcoală superioară de muzică, sfătuită de compozitorul Gh. Ştefănescu, ea pleacă la Paris cu soţul ei şi cu buna sa doică Ţinea. De acum, urmărindu-şi, am putea spune cu incăpăţinare ţelul propus, realizatorii filmului au marele merit de a nu fixa obiectivul cinematografic asupra faptului mărunt, de toate zilele, ci, purtîndu-ne acolo unde Hariclee muncea pentru cultivarea vocii, ei sădesc în inima spectatorului ideea că exilul marei cîntăreţe a fost impus de burghezia şi moşierimea romînă Cosmopolită pînă în măduva oaselor. Elevă a profesorului Duvernois care se ocupă de ea cu multă căldură şi răbdare, prezentînd-o în cele din urmă celebrului compozitor al vremii Gounod (care-i dă şi pseudonimul Darclée), muncind cu stăruinţă şi abnegaţie, înfruntînd greutăţi materiale în tovărăşia unui soţ descompus care o părăseşte pînă la urmă. Darclée, animată de un iait spirit patriotic ajunge In scurt timp cea mai mare cîntăreaţă a vremii, cucerind capitalele muzicale ale lumii de la Moscova, la Milano. Batăr în felul acesta — se gindea Darclée alături de ceilalţi cîntăreţi romîni — ducînd faima artei romineşti peste hotare să poată s-o impună intr-o bună zi in ţară, in ciuda opreliştii şi a cosmopolitismului vremii. Acest vis al marii cîntăreţe, nevoită să-şi valorifice talentul în străinătate deoarece stăpînii de atunci ai ţării refuzau să înfiinţeze un teatru de operă romînesc, se vede împlinit abia peste mulţi ani — în 1921 — cinci alături de Gh. Ştefănescu şi de alţi reprezentanţi progresişti ai culturii romineşti pun bazele primului teatru le operă în Bucureşti. Darclée îşi vede visul împlinit. Aşa stînd lucrurile, „Darclée" alături de „Valurile Dunării" şi alte filme romineşti, a înscris încă o filă frumoasă in istoria tinerii noastre cinematografii. Realizatorii filmului — scenariştii Constantin Cirjan şi Ionel Hristea, regia Mihai Iacob, muzica Alfred Mendelssohn, regia scenelor de operă Jean Rînzescu — au realizat intr-un chip minunat îmbinarea scenariului propriu zis cu scenele de operă, ferind spectacolul cinematografic in sine de acele discrepanţe supărătoare, pină aici scenariul, de aici încolo aria respectivă — îmbinind de aşa manieră celebrele arii sau scene din „Cavaleria rusticană", „Tannhäuser", „Aida", „Iris", „Tosca" etc. incit acestea să se contopească cu acţiunea propriu zisă a filmului. Sarcina realizatorilor filmului a fost cu atît mai grea — şi s-ai, achitat cu cinste de ea — cu di nici unul dintre interpreţii filmului nu este cîntăreţ de operă. Silvia Popovici, in rolul Haricleei Darclée dublată de Arta Florescu, putem spune că s-a întrecut pe ea. In duetul dintre Tosca şi Scarpia şi apoi în aria „Visi d'arte visi d'amore", Silvia Popovici ne apare ca o adevărată Darclée. Alături de ceilalţi interpreţi ai filmului: Toma Dimitriu, Victor Rebengiuc, Cristea Avram, Marcel Anghelescu, Costache Antonia, etc., cu care spectatorii vin direct în contact, nu trebuie să uităm că la succesul filmului au contribuit in aceeaşi măsură şi apariţiile „invizibile" ale cintăreţilor noştri de frunte: Arta Fiorescu, Octav Enigărescu, Valentin Teodorian, Magda Iancuiescu şi Nicolae Herlea, care prin cocile lor pătimaşe, vor parcă cu tot dinadinsul să ne amintească de înaintaşii cintecului romînesc ce şi-au dorit atît de mult un lăcaşde cultură in ţara rominească. Scena din final, care ne înfăţişează adevărata operă de stat din Bucureşti — rod al poporului eliberat — îl face pe spectator să se gîndească cu şi mai multă mîndrie la munca neprecupeţită a înaintaşilor culturii noastre. Căldura şi entuziasmul cu care este primit de public noul film romînesc „Darclée" este dovada cea mai elocventă că cineaştii noştri sînt pe drumul cel bun. ATANASII FORA un PORTRET ORIGINAL Am uitat să-mi notez ce fel de ochi are Truţa Carolina, bibliotecara din Chiherul de Sus. In schimb remarcasem, că atunci cind stătea de vorbă cu cea de-a 700-a cititoare din sat, Suciu Valeria, care scosese tocmai alături de „Amintiri din copilărie“ de Ion Creangă şi Zaharia Stancu : „Povestind copiilor“, — cărticica intitulată „Petre, eu și atomul“ — de V. Koval, ochii bibliotecarei străluceau de parcă îmi spuneau : — Ei vezi ce mai cititori avem noi aici la Chiher ?! Fetișcana aceasta de 16 ani, pe lingă faptul că nu încetează să rămînă fidelă nemuritoarelor poveşti ale copilăriei, vrea să se familiarizeze şi cu tainele energiei atomice. N-am remarcat nici statura Carolinei, căci era aplecată tocmai asupra cartotecii lui Cioloca Vasile, unul dintre cei mai activi cititori, care împreună cu fiica sa Floarea, a împrumutat de la începutul anului 96 de cărţi. Un mic calcul, şi iată rezultatul: 8 cărţi citite lunar in casa lui Cioloca. Şi pe cartotecă, în dreptul numelui acestui ţăran întovărăşit din Chiler figurau asemenea nume ca: Sadoveanu, Perrault, Şolohov, Almaş, Jules Verne, Tolstoi, Oscar Wilde (in ordine cronologică). Am omis să notez şi celelalte trăsături ale bibliotecarei. N-aş putea decide dacă părul ei e blond sau castaniu. Nu-mi aduc aminte nici cum vorbeşte, cum e glasul ei ? Dar acest lucru îl ştiu bine ţăranii din comună. Căci Carolina le citeşte din cind în cînd poezii de Mihail Eminescu, de Tudor Arghezi. Ii cunosc glasul şi cei 57 participanţi la recenzia romanului „Bătălie In marş" de Galina Nicolaieva, şi cei ce au fost de faţă, la seara literară cu întrebări şi răspunsuri, închinată transformării socialiste a agriculturii. N-aş putea descrie nici faţa bibliotecarei. Atîta ştiu doar că e senină atunci cînd vorbeşte despre cercul de citit condus de Utalie, de la numărul 43, care e unul şi cel mai activ din cele 7 cercuri care funcţionează in comun. Nu ştiu ce trăsături o fi avind Truţa Carolina, dacă e îndemînatecă sau nu? Dar ştiu că pentru cercurile de citit a întocmit un plan de lectură bine chibzuit, care cuprinde asemenea teme ca: „Apariţia religiei şi a credinţei in Dumnezeu“, „întrebări şi răspunsuri despre transformarea socialistă a agriculturii“, „Există oare viaţă pe alte planete?“, „Originea omului“ etc. “ ... Şi culmea! Am uitat măcar să-i cer o fotografie. Adică , de ! Nu-mi pare rău. Căci fotografia, fie ea cît de reuşită, nu poate reda dinamismul cu care Carolina ia în primire volumele noi, întocmeşte cartoteci, discută despre pregătirea celor 25 de oameni care vor să devină şi ei pină la sfirşitul anului, purtători ai Insignei „Prieten al cărţii". Un portret — creat chiar de artişti plastici cu renume — nu poate reda seninătatea, duioşia cu care bibliotecara noastră stă de vorbă cu oamenii, recomandindule ce să citească; seriozitatea cu care sfătuieşte pe o fetiţă să citească poveştile lui Grimm; promptitudinea cu care răsfoieşte cărţile, căutînd planşe colorate despre evoluţia vieţuitoarelor pe Pămint, spre a le arăta unui cititor curios. Dar poate fi redată oare plăcerea cu care oamenii din sat vin la bibliotecă ? Căci biblioteca e aranjată frumos, cu gust şi e totdeauna căldură aici. Geamurile sunt acoperite cu perdeluţe cochete, prin care răzbat cu voioşie razele soarelui. Toate acestea sínt insă „trăsături" nu ale bibliotecarei, ci ale bibliotecii. Şi totuşi, ele întregesc portretul Carolinei. ŞTEFAN IZSÁK RADIO 3 IANUARIE BUCUREŞTI. (Spicuiri) Programul L: Lucrări pe tineri compozitori romîni — 8,30, Cîntece şi jocuri populare româneşti — 9,00, Potpuriuri de muzică uşoară — 9.30, Fragmente din opera „Cavaleria rusticana“ de Mascagni — 10,00, „Moş Gerilă printre cei mici“, montaj literar muzical — 11,45, Muzică populară romînească din Moldova — 12,00, Muzică ușoară — 13,25, Din muzica popoarelor sovietice ■— 14,30, Muzică din operete — 15,10, Concert simfonic — 15,39, Muzică de estrada — 17,15, Cîntece de compozitori remini — 18,40, Revista economica radio — 19,00, Muzică populară romînească — 19,25, Muzică uşoară romînească — 20,30, Muzică de estradă — 21,30. Programul II.: Muzică populara romînească — 14,15, Concert popular — 15,00, Cîntece sovietice — 15,40, Melodii populare romineşti — 16,30, Tribuna radio: Marea forţă ştiinţifică şi rolul eficient al marxism-leninismului creator — de Gh. P. Apostol, lector univ. — 16,45, Emisiune muzicală pentru copii — 17,35, Din folclorul popoarelor — 18,15, Muzică uşoară — 19.30, Opera „Tosca" de Puccini — 20,05. TG. MUREŞ. Orele 5—5,30 în limba romînă: Din întovărăşiri la G.A.C.: „Văsălie—Văsălie“ — program de muzică populară; Ne scriu corespondenţii de la sate. Buletin meteorologic. Orele 5,30- 6 în limba maghiară. Acum e timpul. Cîntă orchestra lui Salamon Kálmán. La G.A.C. din Sintimbru Muzică pentru fanfară; Buletin meteorologic. Orele 14,30—15 în limba maghiară; Din cutia de sensori; Fragmente din opereta „Silvia". Notă: „Familia". Orele 17-17,30 în limba romînă: Buletin de știri; Popas cu microfonul; Un deputat; Muzică populară romînească. Orele 17,30—18,30 în limba maghiară; Produse de calitate la un preţ de cost redus; Cîntă Corul Ansamblului de stat; Biblioteca din Gorneşti pentru dezvoltarea culturii; Emisiune pentru tineret; Muzică uşoară.