Steaua Roşie, februarie 1961 (Anul 10, nr. 26-49)

1961-02-01 / nr. 26

Şi-au realizat planul înainte de termen Primele zile ale noului an pre­vesteau rezultate frumoase la tur­nătorie. Ante­bazinul mont­at la mijlocul lunii decembrie e folosit din plin in orice moment. Intro­ducerea lui în turnătorie a ridicat simţitor productivitatea muncii, uşurînd totodată şi munca turnă­torilor. Masele pe care se fac for­mele în nisip (prevăzute în planul de măsuri teh­nico-organizatorice pe anul 1961) sînt înşirate de-a lungul pereţilor în secţie, iar mun­citorii, execută formele pieselor pentru turnare în condiţiuni opti­me. Desfăşurînd larg întrecerea socialistă, turnătorii de la „Repu­blica“ Reghin şi-au realizat planul de producţie pe prima lună a anu­lui 1961 în ziua de 26 ianuarie. Pînă acum au dat peste plan 25 tone piese din fontă. Fruntaşii sec­ţiei sînt turnătorii Viorel Petru, Szász Béla, Magyari Ludovic, Su­chi Florea și mulți alții. I.R.U.M. Reghin este una din numeroasele obiective in­dustriale înălţate în anii regi­mului democrat-popular în re­giunea noastră. Construită şi utilată după cerinţele teh­nicii moderne, această între­prindere execută reparaţii ge­nerale la locomotivele C.FIF. şi fabrică cele mai felurite utilaje necesare industriei noastre forestiere. Succesele obţinute în această întreprin­dere sunt bine cunoscute atît in regiune cit şi în ţară. In clişeu : Secţia fabricaţie de la I.R.U.M Reghin, unde lu­crează peste 80 la sută tineri. Această secţie îşi depăşeşte în fiecare lună sarcinile de plan. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI ORGAN AL COMITETULUI DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL AL REGIUNII MURES—AUTONOMA MAGHIARA Anul X, Nr. 26 (900) Miercuri, 1 februarie 1961 4 pagini 20 bani Mica mecanizare — izvorul sporirii producţiei An de an, muncitorii, tehnicie­nii, inginerii, cit şi conducerile în­treprinderilor lucrează cu avînt sporit pentru ridicarea continuă a producţiei şi îmbunătăţirea tehno­logiei acesteia. In întreprinderile din regiunea noastră se extinde continuu mica mecanizare şi pe zi ce trece se îmbunătăţeşte tehnolo­gia producţiei. In anul 1960 de pildă au fost efectuate un număr de 280 lucrări tehnice în valoare de 8.537.000 lei, din care pentru mica mecanizare 216 lucrări în valoare de 6.379.000 lei, iar pentru producţia bunurilor de larg consum şi deservire socia­lă 61 de lucrări, în valoare de 2.150.000 lei. Faţă de anul 1959 se constată o depăşire de 71 la sută. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de către întreprinderile din raioanele Tg. Mureş (inclu­siv unităţile din fostul raion Sîn­­georgiu de Pădure), care au reali­zat un număr de 92 lucrări în valoare de 4.055.000 lei (ex. „Lá­zár Ödön“, Ilefor, „Ludovic Min­szki“, I.R.I.C., Topitoria Ghindarî), Miercurea-Ciuc (ex. I.R.E.M.) 32 lucrări în valoare de 1.080.000 lei, Odorhei 23 lucrări în valoare de 932.000 lei (Uzinele Vlăh­iţa, Fa­brica de confecţii), iar Gheor­­ghieni 20 lucrări în valoare de 410.000 lei. întreprinderile nu s-au limitat­­ însă numai la găsirea unor so­luţii tehnice care să ducă la îm­bunătăţirea proceselor de pro­ducţie şi a calităţii produselor, ci au ales, acele lucrări care au pre­zentat şi cea mai bună eficienţă economică, cu alte cuvinte lucră­rile care aduc întreprinderii cele mai mari economii, într-un ter­men relativ scurt. Iată cîteva exemple în această privinţă: întreprinderea „23 Au­-------.-----------------——- v­.x” OVIDIU ENĂCICA şeful serviciului plan econo­mic al sucursalei din Tg. Mu­reş a B. R.P.R. gust“ din Tg. Mureş a construit o bandă rulanta în vederea montării dulapului, în valoare de 22.400 lei.­­Numai după două luni de la punerea ei în funcţiu­ne, la preţul de cost s-au obţinut economii în valoare de 18.500 lei, prin creşterea productivităţii mun­cii. Întreprinderea „Petőfi Sándor“ din Tg. Mureş a efectuat o lu­crare în valoare de 10.000 lei, care face posibilă spălarea chimică a linei rămase de la tăbăcărie. Da­torită acestei lucrări, valoarea lî­­nei vîndute a crescut de la 16 la 25 lei pe kg și, ca urmare, în­treprinderea a realizat economii de peste 650.000 lei. La întreprinderea forestieră So­­vata, o lucrare executată pentru fabrica de doage și lăzi (Iuhod) în valoare de 88.000 lei, aduce economii antecalculate în valoare de 177.000 lei, ceea ce duce la recuperarea costurilor acestei lu­crări în mai puţin de un an. Toate aceste mici mecanizări urmăresc uşurarea şi înlocuirea muncii fizice grele, precum şi ri­dicarea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor. întreprinderile economice din re­giunea noastră, sub îndrumarea şi sprijinul organelor locale de par­tid şi sindicale, au căutat şi pen­tru anul 1961 noi surse pentru ex­tinderea micii mecanizări şi intro­ducerea tehnicii noi, respectiv pentru lărgirea producţiei bunuri­lor de larg consum şi dezvoltarea­­ unităţilor de deservire a popu­laţiei. Volumul acestora este într-ade­­văr remarcabil, în comparaţie cu anii precedenţi. Numai lucrările de mică mecanizare însumează im­portanta cifră de 14.444.000 lei (din totalul lucrărilor planificate de 18.364.000 lei) ceea ce consti­tuie o depăşire de 125 la sută faţă de anul 1960. Lucrări importante şi-au înscris în plan întreprinderi­le din raioanele Tg. Mureş (I.R.I.G., I.L.M.C., I.L.E.F O.R., „Lázár Ödön“), Reghin (C.I.L., „Republica“), Topliţa (întreprin­derea forestieră, „Apemin“-Bor­­sec) şi Odorhei (fabrica de con­fecţii, Iprofil, „Steaua roşie", între­prinderea forestieră) O trăsătură pozitivă a planului pe 1961 faţă de realizările anului 1960 o cons­tituie faptul că în planul pe 1961, pe lingă sectoarele preponderen­te, participă mult mai multe între­prinderi din sectoarele industriei grele şi cooperaţiei meşteşugă­reşti, mai slab preocupate în anul 1960. Rezultatele bune obţinute de majoritatea întreprinderilor, pre­cum şi perspectivele pentru anul 1961, constituie rodul unei munci consecvente şi al străduinţei lor de a da viaţă sarcinilor izvorite din documentele plenarelor C.C. al P.M.R. Nu acelaşi lucru se poate spune însă despre unele întreprin­deri care au avut o preocupare foarte slabă faţă de această pro­blemă. Astfel, întreprinderea „Par­tizanul“ Gheorghieni deşi prevă­zuse 3 lucrări de mică mecaniza­re pe anul 1960, nu a realizat niciuna, întreprinderea „7 Noiem­brie“ din Miercurea-Ciuc, de ase­menea nu se poate spune că a avut o preocupare în această di­recţie, deşi condiţiunile de lucru actuale ar necesita îmbunătăţirea tehnologiei producţiei. Această si­tuaţie se observă, în general, la întreprinderile din industria lo­cală care lucrează cu multe uti­laje vechi sau chiar manual. La uzinele de fier Vlăhița, de exemplu, este în studiu de doi ani o lucrare pentru mecanizarea încărcării furnalelor, lucrare foar­te importantă, fără însă ca­ orga­nele tehnice ale întreprinderii să fi reuşit pînă în prezent să întoc-­ mească calculaţiile respective. Cu toate că pentru anul 1961 sarcinile de plan au fost cunoscu­te cu mult înainte de începutul anului şi deci pentru întocmirea graficelor de lucrări de mică me­­canizare, pentru bunurile de larg consum şi lărgirea reţelei de des­facere şi deservire socială, au fost create condiţiuni mai bune decît în anul 1960, se găsesc încă în­treprinderi care nu au făcut nici o propunere în acest sens, ca de exemplu: Topitoria de in Joseni, „7 Noiembrie" Miercurea-Ciuc, F.C.L. „Mureşul“ Remetea, coo­perativa meşteşugărească „Texti­­la-Mureş", cooperativa mixtă Sînt­georgiu de Pădure şi altele. Se recomandă conducerilor în­treprinderilor citate mai sus ca şi celorlalte care se află în aceeaşi situaţie, să-şi revizuiască neîntîr-­ ziat atitudinea în ce privește lu­crările de mică­ mecanizare. -----------------------------­ ­oooo-Se dezvoltă Gospodăria agricolă colectivă din Curteni Satul Curteni este complet co­lectivizat. Membrii gospodăriei agricole colective de aici au în­registrat şi înregistrează an de an succese tot mai de seamă în creşterea producţiei agricole. In creşterea averii obşteşti şi a ve­niturilor băneşti. Acest lucru este oglindit cît se poate de lim­pede în aceste două grafice, care ne înfăţişează creşterea fondului de bază al gospodăriei, precum şi veniturile băneşti realizate. In numărul de azi: — „Lagărul socialist *­* for­ţa conducătoare a dezvoltă­rii internaţionale“ — de tovarăşul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej". (Articol apărut în revista „Probleme ale păcii şi so­cialismului“ nr. 1 (29) 1961). Artiștii amatori se pregătesc pentru concurs In clişeu, echipa de dansuri a Casei raionale de cultură din Miercurea-Ciuc, pregătindu-se pentru cel­­«a al­ei­lea Concurs al formațiilor artistice 4» Mtertori. Maistrul Fekete Alexandru Cînd lui Zólyomi Márton i-a venit ideea că ar fi bine să con­fecţioneze un dispozitiv de fre­­zare a coamelor de bronz, s-a sfătuit mult cu maistrul de sec­ţie Fekete Alexandru, li cu­noştea experienţa nn ale inova­ţiei şi apoi mai ştia că dacă ideea lui e bună va primi tot sprijinul în înfăptuirea ei. Căci vorba ni mai de secţie, ci mai întîi de toate, de marca fabri­cii. Inovaţia lui Z­oly­o­mi a fost apreciată de cabinetul tehnic şi se aplică cu­ mult succes, adu­­cînd economii valoroase între­prinderii. Maistrul n-are cu mult peste 40 de ani, dar băieţii îi spun .,Sam­i bácsi". Asta nu-l supăra cu nimic, deoare­ce fiecare, atît Şomfăleanu Va­sile, cit şi Fo­­garas Pavel, Pus­kás Balázs sau Jánosi Béla şi mulţi alţii au crescut sub mina lui, el le-a destăinuit tainele meseriei, i-a îndrumat să de­vină meşteri pri­cepuţi. Utemiştii îşi amintesc, cum cu ocazia ale­gerilor U.T.M. pe secţie, la aduna­re a venit şi maistrul secţiei. Le-a vorbit a­­tunci despre fe­lul cum a învă­ţat el meseria pe­­vremea regi­mului burghezo­­moşieresc, mai mult pe furate, —­cum trebuie să preţuiască ei condiţiile pe care partidul şi statul nostru democrat-popular le-au creat pentru fiii oamenilor muncii, pentru ca aceştia să poată în­văţa in condiţii despre care In trecut nu putea fi vorba. Ce-i drept, ciţiva au simţit atunci critica aspră dar principială a maistrului, dar se putea oare supăra pe el? Recent la fabrică, au sosit pentru munca de practică elevii din anul 111 al şcolii profesio­­nale. Câţiva dintre ei au fost repartizaţi în secţia de piese şie schimb, condusă de maistrul Fekete Alexandru. Mai întîi a stat de vorbă cu ei părinteşte, le-a arătat felul cum se mun­ceşte în secţie, cum trebuie să se comporte faţă de tovarăşii mai virstnici, apoi a spus fie­căruia pe lingă cine anume are să-şi însuşească cunoştinţele practice. Grija maistrului faţă de viitoarele cadre se oglindeş­te şi aici. Elevii au fost repar­tizaţi, fiecare pe lingă cei ma buni muncitori, care le împăr­tăşesc cu dragoste cunoştinţele acumulate de-a lungul anilor. Aşa e maistrul Fekete Ale­xandru de la fabrica „Encsel Mauriciu" şi in viaţa din afara fabricii. In cartierul unde locu­ieşte cetăţenii i se adresează cu încredere pentru rezolvarea treburilor obşteşti. El a fost propus pentru a treia oară can­didat al F.D.P.­in circumscrip­ţia electorală orăşenească Nr. 61 pentru alegerile de deputaţi care vor avea loc la 5 martie. Alegătorii din circumscripţie l-au susţinut cu încredere, vă­­zînd în el omul care se preo­cupă cel mai mult de probleme­le cartierului, care luptă pen­tru ca viaţa oamenilor muncii să devină tot mai frumoasă, aşa e el, maistrul de secţie. Pune mult suflet în promovarea noului, iar dacă cineva dintre „băieţii lui" vine cu vreo pro­punere valoroasă, nu se lasă pînă n-o scoate la capăt. Nu-i In raionul Topliţa Activitate bogată la Casele alegătorului La Casele alegătorului din raio­nul Topliţa, se desfăşoară o acti­vitate bogată. Cele 38 de case ale alegătorului şi-au întocmit programe zilnice de activitate. Pînă în prezent peste 25.000 de cetăţeni au participat la manifes­tările care au avut loc la casele alegătorului. Planurile cuprind activităţi multilaterale. La Casa alegătorului din Bilbor se fac au­diţii colective ile radio şi de citire a presei, se organizează recenzii şi se fac diferite expuneri în le­­gătură cu problemele cele mai actuale. La Casa alegătorului din comu­na Sărmaş s-a ţinut conferinţa cu titlul „Despre superioritatea de­mocraţiei socialiste“, iar la Casa alegătorului nr. 2 din Topliţa, bri­gada artistică de agitaţie a pre­zentat un program legat de rea­lizările din oraş în domeniul dez­voltării economice, a construcţii­lor de şcoli şi a construcţiei de locuinţe muncitoreşti. Trei brigăzi ştiinţifice au dat răspunsuri în faţa alegătorilor la întrebări despre sarcinile deputa­tului, drepturile lui, numărul de­putaţilor care se aleg în întreaga ţară etc. Cu acest prilej brigăzile ştiinţifice au dat răspunsuri şi la întrebări asupra unor probleme a­­gricole, cu caracter ştiinţific sau despre situaţia internaţională. La casele alegătorului, cluburile şi căminele culturale din raion au fost ţinute pînă în prezent aproape 3.000 de expuneri şi conferinţe. Cele 126 formaţii culturale de amatori din raion pregătesc noi programe pe care Ie vor expune în faţa alegătorilor în perioada campaniei electorale. CU 5 ZILE ÎNAINTE DE TERMEN Muncind cu sipor, chimiştii din Tîrnăveni au predat în primele 26 de zile ale lunii ianuarie 86 tone fier vechi, ceea ce reprezintă realizarea şi depăşirea angaja­mentului pe luna ianuarie cu 3 tone. Pînă la sfârşitul lunii vor mai fi colectate şi predate încă 16 tone fier vechi, ceea ce va în­semna realizarea angajamentului pe prima lună a anului 1961 în proporţie de peste 120 la sută. *A 20-A INOVAŢIE Zilele acestea la cabinetul teh­nic de la Fabrica de piese de schimb „Encsel Mauriciu“ din Tg. Mureş a fost înregistrată cea de-a 20-a propunere de inovaţie din acest an. NOI LOCUINŢE PENTRU OAMENII MUNCII Două blocuri, fiecare cu câte 24 apartamente, din cartierul 7 No­i­­embrie“ din Tg. Mureş sunt gata­­ pentru a-i primi pe noii locatari. Alte două blocuri urmează să fie date în folosinţă oamenilor mun­cii în cursul lunii februarie 1961. CONSFĂTUIRE CU ACTIVUL CULTURAL Miercuri, 1 februarie a. c., la orele 18, în sala de conferinţe de la etajul II a Casei de cultură a sindicatelor din Tg. Mureş, va a­­vea loc în cadrul cursului pentru activul cultural din întreprinderi şi instituţii, consfătuirea pe tema : „Principalele sarcini ale activului cultural privind munca cu cartea în rândurile maselor“. Conferen­ţiar : Mészáros József. CUM VA FI VREMEA? Timpul continuă să se încăl­zească, cerul înnourîndu-se mai pronunţat. Vor cădea precipitaţii sub formă de ninsoare. Tempera­tura în creștere, noaptea, minimele vor fi cuprinse între —5 și —12 grade, ziua maximile între —5 și +5 grade. Viat cu intensificări temporare din nord-vest. Era în toamna anului 1956 cînd tînărul inginer Florea Ioan şi-a luat în primire postul la Depoul de locomotive C.F.R. din Tg. Mu­reş. De atunci, a dovedit multă dra­goste şi pricepere în munca sa Tovarăşii săi de muncă l-au apre­-----------OOO v ---------­ ■■ — unimtim ! d­at, încredinţîndu-i postul de şef­­adjunct al Depoului de reparaţii a locomotivelor. Şi aici a dovedit că prin perseverenţa în muncă de care dă dovadă, reuşeşte să obţină rezultate frumoase. In trimestrul 11 al anului 1960, unitatea din care face parte a primit Diploma de onoare pe ramură în Direcţia regională C.F.R. Braşov. El munceşte mult şi pe tărîm obştesc. Sarcinile care-i sunt în­credinţate le duce la îndeplinirii cu mult succes. Despre el, feroviarii Complexu­lui C.F.R. din Tg. Mureş, nu pot spune decit cuvinte de laudă. Es­­te un om harnic, cinstit şi price­­put. Ca o dovadă a preţuirii de care se bucură, tovarăşii lui de mun­că şi cetăţenii circumscripţiei elec­torale nr. 9 l-au propus candidat al Frontului Democraţiei Populare pentru alegerile de deputaţi in Sfatul popular al oraşului Tg. Mureş. însemnate cantităţi de masă lemnoasă peste plan Muncitorii de la I. F. Reghin întîmpină alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională şi Sfaturile populare cu noi suc­cese în muncă. Astfel ei au dat peste plan în primele 29 de zile ale anului 1961, 100 tone mangal de bocşă, 100 m­­o­bile manele ră­­şinoase, 300 m c buşteni de ruiaj, 500 m c buşteni de fag pentru fa­brică, 1.000 m c lemn rotund ră­­şinoase etc.... La un cerc agrozootehnic Cînd am ajuns la Cotuş peste patruzeci de săteni întovărăşiţi,, în frunte cu preşedintele lor, co­munistul Magyari Albert, o aş­teptau pe tînâra tehniciană Fü­­­­öp Borbála, de la Staţiunea ex­perimentală agricolă din Sîn­­georgiu de Mureş, pentru ca să as­culte şi să discute despre cultura cartofului şi dăunătorii lui. Ur­ma să se ţină cea de-a opta lec­ţie din planul tematic în cadrul cercului agrozootehnic. Tovarăşa Fülöp Borbála, obiş­nuind să predea liber lecţiile a ciştigat multă încredere în rîndul auditorilor. Ea foloseşte la preda­re planşe demonstrative. Regularitatea cu care se pre­-oppo­zintă la ore şi modul ei viu de a preda, au atras de două ori mai mulţi săteni de­cît s-au înscris prima dată. De obicei vin atâţia cţi încap în sală. Pentru o lecţie e prevăzută o singură oră. In realitate se pe­trece cu totul altfel. Sătenii, cu­noscând subiectul cu o sâptămînă înainte, pun de obicei numeroase întrebări, ba mai pregătesc şi ma-­ terial didactic. Aşa s-a intimplat şi în seara aceasta. Primele 10 minute tehniciană le-a vorbit celor prezenţi despre cultura unui soi de mere, temă care rămăsese de lămurit din lec­ţia precedentă. Apoi s-a trecut la agrotehnica culturii cartofului şi la dăunăto­rii acestuia. La sate, în aceste zile de iarnă, colectiviştii şi întovărăşiţii se a­­dună pentru a asculta lecţiile ce se ţin în cadrul învăţămîntului a­­grozootehnic de masă. Este un prilej minunat pentru oamenii muncii de pe ogoare de a-şi în­suşi noi cunoştinţe, care să-i aju­te să sporească producţia­­agri­colă. Pentru aceasta lectorii trebuie să fie bine pregătiţi. In acest sens candidata de partid Fülöp Bor­bála de la Staţiunea experimen­tală agricolă din Sîngeorgiu de Mureș poate fi dată ca exemplu. B. CONSTANTIN ----------- oop----------­ Meci de hochei la Tîrnaveni Duminică, a avut loc la Tîrnă­veni prima întâlnire amicală de hochei din acest an. Intîlnirea s-a desfăşurat pe noul patinoar amenajat în incinta Stadionului „23 August“ din localitate. S-au întîlnit cu acest prilej formaţiile „Chimia“ Tîrnăveni şi Selecţio­nata oraşului. Intîlnirea s-a ter­minat cu scorul de 8—4 în fa­voarea Chimiei. S-au remarcat cu acest prilej Szabó E., Popa I, Endörfer, Szigeti şi Şuteu. HAS­AŞI U WAN, corespondent voluntar

Next