Steaua Roşie, martie 1961 (Anul 10, nr. 50-77)

1961-03-01 / nr. 50

2 Publicitate Fabrica de zahăr „Bernáth Andrei4* din Tg. Mureş L 11"" vinde borhot umed din silozuri pentru G . S., G.A.C. şi întovărăşiri agricole cu începere de la data de 1 martie 1961. Preţul borhotului este de 42 lei per tonă, calculat cu un conţinut de 7 la sută substanţă uscată. Exploatarea, încărcarea Si transportul borhotului II pri*­vesc pe cumpărător. Eliberarea borhotului se face In zilele de lucru, intre orele 7—14 COMBINATUL CHIMIC „KARL MARX" Tirnaveni Deţine stocuri supranormative din următoarele sortimente: — Chimicale de laborator — Sticlărie de laborator — Material mărunt pentru linie C. F. tip. 40 — Sticle diferite — Rulmenţi diferiţi — T­ermoelemente diferite — Uniforme pompieri — Diferite materiale electrice — Piese auto — Scule diferite Livrarea se face pe bază de comenzi ferme pe adresa : Combinatul Chimic „Karl Marx” Tîrnă­­veni, Str. 7 Noiembrie Nr. 144, cînd se mai pot cumpăra bilete pentru tragerea specială a mărţişorului. 20 autoturisme şi alte numeroase premii suplimentare. Cooperativă de producţie meş­teşugărească „NIRAJUL" Miercurea­ Nirajului livrează imediat, fără repartiţie , ţigle mici (tip coadă de castor) 1.000 buc. 445 lei. — şi coame... 1,10 lei bucata. La comandă executăm ghive­ce pentru, flori, în orice mări­me, precum şi lucrări de tîm­­plărie (uşi, ferestre, mobilă). STEAUA ROȘIE Să extindem mica mecanizare în exploatarea şi prelucrarea lemnului Ritmul viu de dezvoltare a tu­turor ramurilor economiei naţio­nale a determinat mărirea cere­rilor de produse din lemne, in special de material de lucru. Din acest motiv se urmăreşte neconte­nit creşterea producţiei indus­triei forestiere, prin creşterea productivităţii muncii. Una — şi cea mai principală — din căi­le ridicării productivităţii muncii, este extinderea pe scară largă a micii mecanizări, atît în sectoa­rele de exploatare, cît şi în cele de industrializare. La întreprinderea forestieră din Topliţa în special, problema me­canizării exploatării lemnului stă în centrul atenţiei conducerii în­treprinderii, ceea ce a făcut ca în urma măsurilor luate şi a fo­losirii economicoase a fondurilor de mică mecanizare, în cursul a­­nului trecut gradul de mecaniza­re la doborît şi secţionat să în­treacă procentajul de 27 la sută, faţă de aproape 8 la sută cît s-a realizat în anul 1959. In scopul ridicării productivi­tăţii muncii şi al reducerii pier­derilor de masă lemnoasă la ope­raţia de scos­ a­propiat, tot în cursul anului trecut s-au con­struit şi dat în exploatare un nu­măr de 10 funiculare de lungimi mari şi medii. De asemenea, prin înzestrarea gurilor de exploatare cu 15 tractoare, s-a asigurat transportul mecanizat al masei lemnoase. întreprinderea nu s-a limitat însă, numai la găsirea unor so­luţii tehnice care să ducă la îm­bunătăţirea procesului de produc­ţie şi la ridicarea productivităţii muncii, ci a ales acele lucrări, care au şi cea mai bună eficienţă economică, sau cu alte cuvinte, lucrările care aduc întreprinderii cele mai mari economii, într-un termen relativ scurt. La Răstoliţa, în cadrul I. F. Topliţa, de pildă, încă în cursul anului trecut s-a efectuat un stu­diu amănunţit în scopul ridicării productivităţii muncii. S-a ajuns la concluzia că prin înzestrarea acestei unităţi cu cîteva utilaje forestiere (maşini şi circulare noi), cu un randament ridicat, precum şi prin reorganizarea în flux tehnologic a procesului de producţie, se poate rezolva aceas­tă problemă. Toate aceste măsuri aplicate deja în cursul lunii ia­nuarie a. c., vor aduce fabricii din Răstoliţa o economie anuală de 160.000 lei. La Lunca­ Bradului, în cursul acestui an a început de asemenea reorganizarea procesului tehnolo­gic. Cei 80.000 de lei alocaţi din fondul de mică mecanizare, vor fi folosiţi pentru înzestrarea cu ma­şini a fabricii. Aici, a fost deja instalat un circular dublu, ceea ce va aduce economii de zeci de mii de lei, eliberînd în acelaşi timp doi muncitori, care vor lu­cra în alte sectoare. Rezultatul preocupării pentru extinderea micii mecanizări la întreprinderea forestieră Topliţa nu a întîrziat să se arate, încă din prima lună a acestui an. Ci­fra care exprimă realizarea pro­ductivităţii muncii pe luna ianua­rie în proporţie de 114,7 la suta, oglindeşte din plin acest lucru Paralel cu ridicarea acestui in­dice, mica mecanizare contribuie la crearea unor condiţii de mun­că optime, la îmbunătăţirea cali­tăţii produselor, precum și la u­­tilizarea mai economicoasa a ma­sei lemnoase. Astfel, faţă de sarcina de a realiza 35 la sută cherestea de răşinoase de calitate superioara, muncitorii din cadrul I. F.-ului Topliţa, au realizat 40 la sută, dînd peste plan 678 m.c. cheres­tea de acest fel, sau la utilizarea masei lemnoase au realizat la ru­­şinoase 99,9 la sută, faţă de 96,1 la sută cît era plan, iar la fag 71,5 la sută. Se cere ca unităţile forestiere să analizeze cu spirit de răspun­dere şi consecvenţă introducerea n­icii mecanizări în procesul de producţie, cale sigură a ridicării ioductivităţii muncii, a îmbună­tăţirii calităţii şi a ridicării per­manente a utilizării economicoase a masei lemnoase. ---------------——^ww --------------------­M. BARDAŞAN Filmele sâptamînîS O nouă producţie a Studiourilor românesti PORTRETUL UNUI NECUNOSCUT Intr-o noapte de vară, miliţia descoperă în lacul Herăstrău ca­davrul unei tinere femei, pe nume Irina Comşa. Anchetatorii cazului, căpitanul Codruţ şi locotenentul Dragu, sînt puşi în faţa cîtorva drumuri care ar,. putea duce la explicarea cazului. Unul, sugerat de informaţiile soţului Irinei, muzeograful Eduard Comşa, altul izvorînd din datele oferite de gra­ficiană Olga Mareş, prietena vic­timei şi de inginerul Dan Sever, care — în anii studenţiei — nu­trise sentimente de dragoste pen­tru Irina Comşa. Şi, în vreme ce Eduard Comşa pretinde că dece­data fusese o persoană detracată, alcoolică, lipsită de idealuri, capa­bilă deci de sinucidere, Olga Ma­­reş şi inginerul Dan Sever o pre­zintă ca pe o tânără plină de via­ţă, îndrăgostită de arta ei. Loco­tenentul Dragu, furat de cîteva amănunte concrete, îl bănuieşte pe inginerul Dan Sever, pe care in­tenţionează să-l aresteze. Căpita­nul Codruţ, bizuindu-se pe cîteva detalii psihologice, întrevede posi­bilitatea ca criminalul să fie chiar soţul Irinei. După un lung şir de peripeţii se dovedeşte că bănuiala lui Codruţ e întemeiată. Irina Comşa fusese suprimată de soţul ei care, fiind un element descom­pus furase un tablou de mare preţ , şi se temuse să nu fie dat în vi­leag de soţie. Cam aceasta ar fi sumara pre­zentare a noii prodi­cţiuni cinema­tografice romîneşti: „Portretul­­ unui necunoscut“. Dacă acţiunea filmului ţine pînă în ultimul mo­ment trează atenţia spectatorului, apoi dincolo de acţiunea propriu­­zisă trebuie să recunoaştem meri­tul incontestabil al realizatorilor, care nu s-au lăsat furaţi de su­biect, ci, urmărindu-şi atent eroii, au pătruns pînă în cele mai inti­me amănunte ale lor, descoperin­­du-le caracterul şi pasiunile. Alegerea actorilor este cît se poate de bună. Lazăr Vrabie, Geo Barton, Constanţa Comănoiu, Fory Eterle şi alţii, cu mult talent au reuşit să redea trăsăturile fiecărui erou în parte. Din partea lor nu s-a văzut nici o stîngăcie. Ba, am putea sa spunem că fiecare în parte s-a întrecut pe sine. Fory Eterle — la vîrsta lui — s-a bă­tut ca un veritabil boxer, a aler­gat ca un atlet, s-a căţărat ca un pompier. Tînărul şi apreciatul ac­tor Lazăr Vrabie şi-a însuşit atît de bine rolul, îneît greu ai putea să spui că eroul interpretat de el — căpitanul Codruţ — n-ar fi un adevărat căpitan de miliţie, ca­re nu se mulţumeşte numai cu constatarea faptelor ci, urmăreşte cu pasiune şi pînă la capăt, să stabilească adevărul.­­ Filmul cîştigă în faţa spectato­rilor şi prin amploarea peisajului citadin al noului­­Bucureşti, al ac­ţiunii dinamice. Pur şi simplu vre­me de două ceasuri ai impresia că participi personal la acţiunea I ce se desfăşoară pe ecran. Şi asta­­ este un lucru bun şi lăudabil,­­ ATANASIE POPA Şcoala medie nouă cod­­struită recent la Sărmaş In vitrinele librăriilor GRIGORE URECHE Letopiseţul Ţării Moldovei. Co­lecţia „Biblioteca şcolarului“, E­­ditura Tineretului — 4,25 lei ION CREANGĂ Punguţa cu doi bani (poveşti) — 4,50 lei ZAHARIA STANCU Desculţ — roman (vol. I „Clo­pote şi struguri“, vol. II „Prin­tre stele“, vol. III „Carul de foc“­ E.S.P.L.A. — 27,80 lei toate cele trei volume CAM­ILAR E. Negura — roman. Ediţie revă­zută. Prefaţă de M. Gan­ţa. „Bi­blioteca pentru toţi“ nr. 57 E.S.P.L.A., 470 pag — 5 lei CEZAR PETRESCU Oraş patriarhal — roman. Pre­faţă de Mih­ai Gan­ţa. Editura pentru literatură, 482 pagini — 11,10 lei CONSTANTINESCU T. S-au întors graurii. Ilustraţii de C. Plăcintă. Editura Tineretu­lui, 96 pagini — 4,50 lei Cel de-al Vl-lea concurs cultural în plină desfăşurare După cum ne informează co­respondentul nostru voluntar tov. Sigmireanu Aurel, recent s-a în­cheiat în raionul Topliţa faza intri­i celui de-al Vl-lea concurs cultural artistic al formaţiilor artistice de amatori. Pe cele 5 centre fixate pentru desfăşurarea fazei pe întreprinderi şi, respectiv, inter-comunale au participat un număr de 7 formaţii corale, 17 echipe de dansuri, 11 brigăzi ar­tistice de agitaţie, 5 orchestre se­­mi-simfonice şi populare, 39 so­lişti vocali, solişti instrumentişti şi dansatori. De remarcat că de la an la an această tradiţională întrecere a artiştilor amatori cuprinde tot mai mulţi participanţi. De ase­meni, cu acest prilej se scot în re­lief noi talente din popor, noi formaţiuni artistice. Bunăoară, corul din Pietriş şi Răstoliţa (for­maţiuni foarte tinere), cu prilejul fazei inter-comunale au impresio­nat spectatorii prin conţinutul lu­crărilor, prin corectitudinea şi cla­ritatea interpretării. Vestiţii dansatori din Filea, Pietriş, Ruşii-Munţi, Rîpa de Jos, Dumbrava, au cucerit şi de data­­ aceasta ropote de aplauze din par­tea spectatorilor, făcînd în acelaşi timp o adevărată paradă a fru­mosului nostru port popular. Cele mai noi, formaţiuni artisti­ce de amatori — de-acum mult în­drăgite şi apreciate de mase —­­brigăzile artistice de agitaţie, au fost şi de data aceasta la înălţi­me. Prezentind programe variate — subliniază tovarăşul Sigm­i­­rernu — avînd ca temă populari­zarea realizărilor obţinute pe plan local, sau tablouri satirice cu pri­vire la alegerile din trecut, brigă­zile artistice din Deda-Bistra, Gă­­lăuţaş, Ruşii-Munţi şi Filea, s-au ridicat printre cele mai bune. CHEMARE Către comitetele de redacţie ale gazetelor de perete din gospodăriile agricole colective, gospodăriile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi tractoare din regiunea noastră In îndeplinirea sarcinilor trasate oamenilor muncii din agri­cultură de către cel de-al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român Şi în lărgirea întrecerii socialiste, gazetelor de perete le revi­ne un rol important. Comitetul de redacţie al gazetei de perete din gospodăria agricolă colectivă „8 Martie“ din Sinpaul (raionul Odor­­hei), cheamă la întrecere în cinstea celei de a 40-a aniversări a infiinţării Partidului Comunist din Romînia şi a zilei de 1 Mai, co­mitetele de redacţie ale gazetelor de perete din toate gospodăriile agricole colective, gospodăriile agricole de stat şi staţiunile de ma­şini şi tractoare din regiunea noastră. In baza următoarelor obiec­tive : ■­ . a) Popularizarea trecutului glorios de luptă al partidului, a luptei împotriva exploatării maselor de oameni ai muncii, pentru răs­turnarea orînduirii burghezo-moşiereşti. b) Publicarea de articole mobilizatoare în jurul înfăptuirii măreţelor directive ale celui de-al lii-lea Congres al P.M.R. înainte de toate pentru îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului de dezvoltare a economiei naţionale pe 1961. In gospodăria noastră, mecanizarea de 80 la sută a lucrărilor agricole de primăvară, planificată, a fost executată in proporţie de 87 la sută, iar cea ce­­55 la sută pentru lucrările de vară a fost în­deplinită in proporţie de 66 la sută. In acest sens am popularizat prin gazeta de perete realizările obţinute în mecanizarea agriculturii. Din zece în zece zile vom populariza rezultatele obţinute în întrecerea socialistă intre brigăzi, ech­ipe şi oameni. In vederea întăririi economice şi organizatorice a gospodăriei colective, gazeta de perete va contribui la înfăptuirea următoarelor sarcini: 1. — In gospodăria noastră colectivă producţia medie la hec­tar va fi ridicată de la 1.800 kg cereale la 2.000 kg; la sfecla de zahăr de la 20.000 kg la 25.000 kg ; iar la in de la 3.500 kg la 4.000 kg. La plantele furajere vom realiza în loc de 3.500 kg la hectar, 4.000 kg la ha. Suprafeţele destinate însămînţărilor de toamnă vor fi îngră­şate. Pentru ingrăşarea suprafeţelor destinate însămînţărilor de pri­măvară vom asigura îngrăşăminte naturale, 5.000 kg îngrăşăminte chimice precum şi 110 doze ingră­şăm­int bacterian. Pentru depaşirea prevederilor de producţie, pe suprafeţele destinate însămînţărilor de primăvară vom transporta bălegarul de grajd necesar încă în timpul iernii. In foc de 25 tone bălegar planificat, vom administra la hectar cite 30 tone. Prin aplicarea pe o scară largă a regulilor agrotehnice, vom ridica productivitatea muncii şi vom reduce preţul de cost al pro­duselor. 4. Comitetul de redacţie al gazetei de peşte va populariza me­todele aplicate şi rezultatele­ puţini­le in ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. 2.­­ In loc de 50 bovine planificate la suta de hectare vom realiza 52, din care in loc de 25 vaci vom realiza 26; în loc de 90 ovine vom realiza 95, din care­ 70 oie mame; faţă de 100 porcine realizate anul trecut la 100 ha vom realiza anul acesta 171, din care 12 scroafe. Pe cap de vacă furajată vom realiza cele 2.400­­ lapte prevă­zute, la un preţ de cost de 1,12 lei/litru. In acest scop vom asigura cite 12 tone furaj de siloz pe cap de vită furajată. Prin sporirea rezultatelor noastre în producţie, prin valorifi­carea produselor pe bază de contract şi prin sporirea produselor ani­male vom crea bazele distribuirii de avansuri in bani, în fiecare lună. Suma­ de 8 lei avans in bani pe o unitate de muncă o vom ridica la 9 lei, iar valoarea unităţii de muncă va spori de la 27,50 lei la 31,50 lei. 3.­­ Prin utilizarea raţională a veniturilor prevăzute în pla­nul de producţie vom ridica valoarea fondului de bază de la sârşitul anului de la 2.200.000 lei la 2.350.000 lei. c) Gazeta de perete va urmări îndeplinirea planului gospodă­riei agricole colective și va mobiliza colectiviștii pentru depășirea sarcinilor. d) In scopul Îndeplinirii planului de un an de culturalizare a maselor, elaborat de comitetul comunal de partid, vom populariza pe gazeta de perete rezultatele obţinute în domeniul educării patrio­tice şi ştiinţifice a oamenilor muncii, în formarea conştiinţei socia­liste şi în aplicarea in practică a cunoştinţelor dobîndite la diferite forme de invăţămint în timpul iernii. e) Vom populariza succesele obţinute de oamenii muncii din patria noastră in construirea socialismului, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român. f) Vom populariza rezultatele obţinute de poporul sovietic condus de P.C.U.S. în construirea comunismului, precum şi lupta lagărului păcii, vom populariza manifestarea principiului coexisten­ţei paşnice în relaţiile dintre ţările cu orînduiri sociale diferite. Vom publica articole proprii şi articole reproduse din presa cotidiană în legătură cu cele mai importante evenimente ale vieţii internaţionale. g) In articolele noastre îl vom critica pe aceia care nu res­pectă disciplina muncii şi au o atitudine nejustă faţă de colectivitate. Articolele de pe gazeta de perete vor fi schimbate din zece în zece zile. 80 la sută din ele vor fi scrise de către colectivişti. BARTHA DENES, preşedintele gospodăriei agricole colective MATHE JÓZSEF, secretarul organizaţiei de bază­­din gospodăria agricolă colectivă MATHE­ IULIANA, secretara organizaţiei de bază u.k­.M. COMITETUL DE REDACȚIE AL GAZETEI DE PERETE ---------------------------<xxx> __ ------------------------------­

Next