Steaua Roşie, aprilie 1961 (Anul 10, nr. 78-103)

1961-04-01 / nr. 78

Angajamentele devin fapte Cu o lună înainte de termen Cu ocazia dezbate- Desfăşurînd larg Molnár Francisc, rii Directivelor C.C. întrecerea socialistă, Mircea Alexandru, al P.M.R. cu privire constructorii acestui Farkas loan, loan la criteriile principa- bloc au reuşit să-şi Suceava şi Bartoş A­­le ale întrecerii sa­ depăşească angaja-­dalbert care au de-, d­aliste în cinstea ce­ mentul luat. In aceste pus mult interes per­lei de-a 40-a aniver­ zile se fac ultimele tru îmbunătăţirea sări a înfiinţării Par- retuşări la cele 20 de calităţii lucrărilor, titlului Comunist din apartamente. S-au întrecerea construc- Romînia, constructo- evidenţiat pentru cu­­torilor continuă. Pe­rii blocului cu 20 de litatea lucrărilor ce­ schelele înălţate pînă apartamente din ce­­le 2 echipe de zidari la etajul IV, se lu­­ghin s-au angajat să conduse de comunis­­crează cu spor. Ei termine lucrările la un­ Fekete Ioan şi s-au hotărît ca pînă interioare cu cel pu­ Szigyártó Mihai I. la 1 Mai să termine ţin 20 de zile înainte Dintre constructorii complet şi­ lucrările de termen, fruntaşi amintim pe exterioare. Muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii din toate secţiile Combina­tului chimic „Karl Marx“ din Tîr­­năveni desfăşoară în aceste zile cu multă însufleţire întrecerea so­cialistă pentru traducerea în via­ţă a angajamentelor luate în cins­tea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia. Din cele 600 tone carbid cît s-a angajat să producă peste plan pînă la 8 mai, colectivul de mun­că al secţiei carbid a produs pînă acum 417 tone. Ca un rod al luptei pentru îm­bunătăţirea calităţii produselor, în luna martie s-a înregistrat o creştere de 3—4 litri acetilenă pe kg de carbid, faţă de luna fe­bruarie. Măsurile propuse pentru îmbu­nătăţirea calităţii producţiei, se înfăptuiesc cu succes. Rezultatele cele mai bune au fost obţinute pînă acum de schim­bul condus de maistrul Dicher Iosif, în cadrul căruia, echipa condusă de Octavian Chinciuşan de la cuptorul nr. 3, şi colectivul de muncă de la secţia policlorură de vinil a realizat pînă acum 20 de tone policlorură de vinil peste plan, din cele 30 de tone cît le era angajamentul pînă la 8 mai. S-au obţinut de asemenea economii peste plan în valoare de 420.000 lei faţă de 450.000 lei cît era an­gajamentul pînă la aceeaşi dată. Pentru îmbunătăţirea calităţii policlorurei de vinil au fost efec­tuate şi în­ acest trimestru o serie de încercări în vederea utilizării unui nou emulgător, punîndu-se la punct noi reţele de polimeriza­­­­re,­­ întrecerea socialistă a fost in- I tensificată şi la celelalte comparti- I mente de producţie ale combina­­­­tului, cu obiective precise privind j calitatea şi întreţinerea în bune ■ condiţiur­i a instalaţiilor. In fruntea întrecerii se situează: I brigada de producţie condusă de j maistrul Bozeşan Ioan, în cadrul­­ căreia s-au evidenţiat tovarăşii­­ Galea Viorel, Dărămuş Traian, Bu­­­­da Aurel, Dragoş Bazil şi alţii. POPA ION­IŢA corespondent voluntar ■ epoc- Şi pe tarlalele întovărăşirii din Voivodeni (raionul Re­ghin), tractoarele pregătesc terenul pentru însămînţările de primăvară. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA 1 ORGAN AL COMITETULUI DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MURES-AUTONOMA MAGHIARA Anul X. Nr. 78 (952) Sîmbătă, 1. aprilie 1961. 4 pagini 29 bani Mai mare atenţie însămînţării plantelor furajere... Unul din obiectivele principate în întrecerea socialistă, pentru realizarea căruia gospodăriile a­­gricole colective depun eforturi tot mai mari este sporirea numă­rului de animale şi creşterea con­tinuă a producţiei de carne şi lapte. In primul trimestru al a­­cestui an, de pildă, gospodăriile agricole colective din raionul Lu­duş au cumpărat 120 de vaci şi juninci montate, 270 de viţele şi peste 300 oi, iar cele din raionul Tîrnăveni au cumpărat 259 vaci şi juninci montate şi 47 viţele. Au cumpărat vaci, viţele şi oi gospodăriile agricole colective din toate raioanele. Creşterea numărului de anima­le impune asigurarea unei bogate baze furajere. In această direcţie însă nu există suficientă preocu­pare. Pînă la 30 martie în regiu­nea noastră s-au însămînţat abia 702 hectare cu plante furajere. In timp ce în raionul Tîrnăveni de pildă, s-au însămînţat 310 hectare cu plante furajere, în raionul Lu­duş s-au însămînţat numai 8 hec­tare. Suprafeţe mici s-au însă­mînţat şi în restul raioanelor. Cu mare încetineală se desfăşoară însămînţatul trifoiului. In aceas­tă privinţă este de neiertat atitu­dinea sfaturilor populare din ra­ioanele Luduş şi Reghin, în spe­cial, care nici pînă în prezent n-au luat măsuri pentru treierarea trifoiului din recolta anului tre­cut. In nu­mărul de azi: — O importantă lucrare de is­torie (pag. 2-a) — Artiştii amatori — la faza raională (pag. 2-a) — Creşterea animalelor — la nivelul unei ramuri princi­pale de producţie — Din experienţa gospodăriei agri­cole colective din Ernei (pag. 3-a) — In spiritul solidarităţii în lupta împotriva colonialis­mului (pag. 4-a) Lucrează cu un spor de 3 zile Lucrătorii de la secţia de tăba­­cărie din cadrul Fabricii de pi­i şi mănuşi „Petőfi Sándor“ din Tg. Mureş, cinstesc ziua de 8 mai cu frumoase realizări în producţie. Respectîndu-şi angajamentele luate, muncitorii secţiei au reali­zat sarcinile de plan pe primul trimestru cu 3 zile înainte de ter­men, producînd totodată piele fi­nisată de bună calitate. Astfel, ei au reuşit să dea peste prevederile planului trimestrial 2.600 m­p piei, din care peste 800 m­p piei pentru mănuşi. S-a evidenţiat în mod deosebit, tăbăcarul Simon Iosif, care şi-a depăşit cu mult angajamentele, dînd cu 41 la sută mai multe piei peste prevederile planului. Rezultate inimoase au obţinut în muncă şi tabăcarii Gănfălea­­nu Sandu, Nemeş Domokos şi alţii. Cu toate forţele pentru executarea la timp a muncilor agricole de primăvară Raionul Luduş în frunte însufleţiţi de Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la crearea Partidului Comu­nist din Romînia, colectiviştii din raionul Luduş, obţin rezultate tot mai bune în campania agrico­lă de primăvară. Antrenaţi în în­trecerea socialistă, folosind la maximum capacitatea tractoarelor şi a atelajelor, ei înregistrează zi de zi noi succese în executarea la timp şi în bune condiţiuni a muncilor agricole. Pînă la 30 martie, în acest ra­ion s-au executat însămînţări pe 5551 hectare, adică pe 12,7 la su­tă din suprafaţa ce urmează a se însămînţa în această primăvară. Culturile prevăzute pentru ur­genţa întîi au fost însămînţate pe 92,9 la sută din suprafaţă. Gospodăriile agricole colective au însămînţat plante din prima ur­genţă pe 4.416 ha, cu 2 la sută mai mult decît aveau planificat. Pînă la data de mai sus în raio­nul Luduş s-au însămînţat 1.013 ha cu grîu de primăvară, 434 ha cu orz, 1.670 ha­­Cu ovăz, 48 ha cu mazăre, 1.146 ha cu floarea soarelui, 385 ha cu sfeclă de za­hăr, 139 ha cu legume, 116 ha cu cartofi etc. Raionul Luduş este în frunte şi în executarea celorlalte munci a­­gricole. Arăturile de primăvară, s-au executat pe 68,5 la sută din suprafaţă, întreţinerea arăturilor de toamnă pe 78,2 la sută, iar întreţinerea semănăturilor de toamnă pe 52,8 la sută etc. Pe regiune, fără gostat, pînă la 30 martie însămînţările din prima urgenţă s-au executat pe 27,1 la sută din suprafaţa plani­ficată. Gospodăriile agricole co­lective au realizat planul însă­­mînţărilor din prima urgenţă în proporţie de 77,6 la sută. Ritmul în care se desfăşoară lucrările agricole de primăvară nu este mulţumitor. Arăturile de primăvară sunt efectuate abia pe 31 la sută din suprafaţă. (Gospo­dăriile agricole colective au exe­cutat arăturile pe 88,2 la sută din suprafaţă). In raionul Reghin, bunăoară, arăturile s-au executat numai pe 20 la sută din suprafa­ţă, în raionul Odorhei pe 25,9 la sută, în raionul Tîrnăveni pe 21,6 la sută, etc. Puţin s-a făcut şi în privinţa întreţinerii arăturilor de toamnă şi a semănăturilor de toamnă, in raionul Tg. Mureş de pildă s-a executat grăpatul şi tăvălugitul abia pe 23,5 la sută din suprafaţa însămînţată cu păioase de toam­nă, iar în raionul Reghin pe 22,3 la sută. Avînd în vedere faptul că în regiunea noastră precipitaţiile din toamna anului trecut şi din pri­măvara acestui an au fost sub media celor din anii trecuţi este necesar a se mobiliza toate for­ţele pentru executarea grabnică a arăturilor pe întreaga suprafaţă şi o dată cu aceasta, pentru e­­xecutarea lucrărilor de întreţinere a arăturilor de toamnă şi pentru menţinerea apei în sol. Trebuie combătută cu tărie atitudinea greşită a unor tractorişti, în spe­cial de la S.M.T.-urile din Săr­­maş şi Reghin, de a executa a­­rături fără a se grăpa, cum se practică bunăoară la gospodării­le agricole colective din Suseni, Lueriu şi altele. In zilele care urmează se im­pune mobilizarea tuturor tractoa­relor şi maşinilor agricole, a tu­turor atelajelor proprii ale gos­podăriilor agricole colective şi ale întovărăşirilor, pentru ca în­sămînţările din prima urgenţă să se termine în cel mai scurt timp şi să se treacă la însămînţatul celorlalte culturi. ...şi îmbunătăţirea păşunilor Păşunea constituie furajul cel mai ieftin pentru animale pe tim­pul verii. Din păcate însă nici în această privinţă nu există sufi­cientă preocupare. Din cele peste 125.000­­hectare de păşune, pînă la 30 martie s-au curăţat numai 28.000 hectare, adică 22,2 la su­tă din suprafaţă. Cea mai mare suprafaţă a fost curăţată în ra­ionul Luduş, (10.105 ha din cele 16.000 hectare). In raionul Re­ghin din 18.000 hectare s-au cu­răţat numai 4.495 ha, în raionul Tg. Mureş din 10.580 ha numai 3.804 ha, etc. Dacă totuşi la cu­răţiri s-au obţinut unele realizări, nu acelaşi lucru putem spune des­pre îngrăşarea păşunilor. In raio­nul Luduş, bunăoară, nu s-a în­grăşat nici un hectar de păşune, în raionul Tîrnăveni numai 175 ha, raionul Topliţa 255 ha, Tg. Mureş 763 ha, Reghin 549 ha, O­­dorhei 861 ha, etc. Este necesar ca şi în această direcţie să fie luate măsuri urgen­te pentru ca toate păşunile să fie curăţate şi îngrăşate, în vederea asigurării creşterii producţiei de masă verde la hectar. P. PASCU­ L­X loc Excursii la Doftana şi Bucureşti U.N.T. Garpaţi din Tg. Mureş ,n colaborare cu U.T.M., C.R.S. şi U.C.F.S., organizează excursii cu trenuri speciale la Doftana şi Bucureşti. Preţul excursiei este de 80 lei de persoană — din Tg. Mu­reş — 91,10 lei din Luduş şi 110 lei din Tîrnăveni. Excursia va avea loc la 7 aprilie 1961 , cu plecarea la orele 21 şi înapoierea în dimineaţa zilei de 10 aprilie, la orele 5. înscrieri se pot face la Agenţia O.N.T. Carpaţi, la con­siliile locale sindicale şi la comi­tetele raionale U.T.M. Luduş, Tg Mureş, Reghin, Tîrnăveni precum şi la Comitetul orăşenesc U.T.M. — Tg. Mureş. Un alt tren se va organiza cu plecarea­­ din Odorhei în ziua de 14 aprilie 1961, la orele 24, cu înapoierea în dimineaţa zilei de 17 aprilie 1961, orele 03. Preţul ex­cursiei este de 70 Iei de persoană. înscrierile pentru această ex­cursie se pot face la Consiliul sindical și la Comitetul raional U.T.M. din Odorhei, pînă cel tîr­­ziu la 7 aprilie 1961. despre calitatea unor mărfuri din unitățile de desfacere Am vizitat cîteva din magazi­nele oraşului Tg.-Mureş într-o zî de joi, cînd afluxul cumpărători­lor e mult mai mare decît în alte zile, şi cînd vînzătorii nu pridi­deau cu deservirea clienţilor. Magazinele pe care le-am vi­zitat, printre care se află magazi­nul de modă pentru femei „Femi­­na“ -deschis recent la parterul unei clădiri moderne din Piaţa Stalin, magazinul de încălţăminte unitatea 15, magazinul de aparate de radio-televizoare şi instrumen­te muzicale, magazinul nr. 17 pentru articole de menaj, cît şi celelalte pe unde am mai poposit au o trăsătură comună, ele se ca­racterizează prin abundenţa măr­furilor de calitate, prin sortimen­tul bogat al bunurilor de larg consum. Dar să dăm cuvîntul vînzăto­­rilor de la aceste magazine, dînşii fiind în permanenţă martorii a­­precierilor făcute de cumpărători, sunt şi competenţi în aprecierea calităţii mărfurilor din magazine. La întrebarea ce mărfuri vă so­sesc în magazin, tovarăşul Hor­váth Eugen, şeful magazinului „Femina“ ne-a răspuns: „Faţă de mărfurile pe care ni le trimit muncitorii Fabricii de tricotaje „Tînăra gardă“ din Bu­cureşti avem numai cuvinte de laudă. Cardiganele­ lucrate de dînşii sînt bune, trainice şi fru­moase. Ele se bucură de o mare apreciere din partea clientelei noastre. De altfel, după cum ob­servaţi ele sînt mult căutate. Sînt foarte apreciate atît pen­tru aspectul lor cit şi pentru ca­litatea lor, produsele de fire de relon ale Fabricii „Tricotajul ro­şu“ Bucureşti, tricotajele primite de la Sighet, cît şi pălăriile de damă primite de la Timişoara. De altfel, calitatea mărfurilor, frumu­seţea şi trăinicia lor ne-o dove­deşte volumul vînzărilor zilnice, care se ridică între 15 şi 20.000 Iei“. „Calitatea a intrat pe uşa prin­cipală a magazinului nostru — ne spune tovarăşa Nagy Irina, responsabila magazinului de în­călţăminte, unitatea 15. Ne bucu­ră atît pe noi care ne străduim să deservim cît mai operativ nu­meroasa noastră clientelă, cît şi pe cumpărători faptul că în ma­joritate, pantofii pe care-i primim sînt de calitate ireproşabilă. In acest trimestru am vîndut mii de perechi de pantofi, dar n-am pri­mit încă nici o reclamaţ­ie. Ne-am şi îndeplinit de altfel planul cu mult înainte de termen. Pantofii ce sunt lucraţi la fabricile „Kirov“ Bucureşti, „Solidaritatea“ Oradea, şi „Guban“ Timişoara se bucură de o mare apreciere, deşi să ştiţi că femeile sunt cele mai exigente cumpărătoare“.­­ „Bine, dar mărfuri greu van­dabile sau care stau în rafturi mai multă vreme decît ar trebui nu aveţi? — am încercat să o iscodim. — „Nu zic —­ se mai întîmplă şi asemenea cazuri. Ne-au sosit de pildă pantofi de damă, grupa il-a, cu preţul de vînzare 184 lei, trimişi de Fabrica de încălţăminte „Ştefan Plavăţ“ din Timişoara. Pantofii nu au corespuns din punct de vedere calitativ; pielea se scorojea iar tocurile, insufi­cient de uscate, s-au dezlipit. Cu­­noscînd aceste deficienţe, e de la sine înţeles că nu i-am pus în vînzare, doar era vorba despre prestigiul magazinului nostru, şi i-am trimis înapoi magaziei cen­trale. Nu ştiu cum se vor simţi tovarăşii controlori de calitate de la această întreprindere, cînd îşi vor revedea marfa. In tot ca­zul, ar fi bine să pună un accent mai mare pe calitate“. La magazinul, unitatea 17, ar­ticole de menaj, era de asemenea mare forfotă. Sosise marfă nouă, şi cumpărătorii sînt întotdeauna dornici să se aprovizioneze cu tot ce e nou şi frumos. Cu toate a­­cestea, vînzătoarele Cozma Ma­ria, Samuel Elisabeta şi Ivan Doina se adresau cu politeţe fie­cărui cumpărător. In centrul aten­ţiei erau coşuleţele fructiere de 5,50 lei, din material plastic so­site din Bucureşti. Despre calitatea mărfurilor ne-a vorbit responsabilul unităţii, to­varăşul Samuel László. „Sunt foarte apreciate la noi produsele Fabricii „Faianţa“ din Sighişoara — ne-a declarat dîn­­sul. De asemenea, s-a îmbunătă­ţit simţitor în aceşti ani şi calita­tea mărfurilor trimise de „Emai­lul roşu“ din Mediaş. Primim mărfuri frumoase şi de la Fabri­ca de porţelan din Cluj. Din pă­cate însă, nu toate mărfurile a­­cestei fabrici sunt de calitate su­perioară. Se mai trimit mărfuri notate cu ştampila „calitatea I“, care de fapt nu corespund nici pentru calitatea a Il-a. Iată de pildă, aceste farfurii. — Și tova­rășul Samuel scoase din raft cî­teva zeci de farfurii adînci și far­furioare. Unele au desene șterse, neartistice, altele nu sînt perfect rotunde. — Ba, mai mult, ne-au trimis de cîteva zile aproape o sută servicii de cafea cu lapte. Cele 6 ceşti ale serviciului sînt pictate în 6 culori, variind între alb şi azur, iar desenele sînt şi ele diferite. Am refuzat aceste mărfuri, care acum se găsesc la magazia centrală, pentru remite­re“. La depozitul central nr. 1 I.C.R.M. l-am găsit pe tovarăşul Olah Iosif, şeful depozitului. Ne-a arătat serviciile în cauză, dar ne-a relatat şi lucruri bune despre Fabrica de porţelan din Cluj. De aici, se primesc de pildă servicii de masă frumos ornate cu cobalt, foarte mult căutate de cumpărători, servicii de ceai şi bibelouri de calitate şi aspec­tuoase. Intr-un colţ al magaziei se ve­dea însă o grămăjoară de obiecte din porţelan­­ şi faianţă sparte. Aveţi mari pierderi la spargere ? — l-am întrebat pe responsabil. „Sintem­ sub procentul admis •—■ ne-a răspuns dînsul. Luptăm însă pentru eliminarea totală a pierde­rilor prin spargere. Ar fi însă foarte bine, dacă unele fabrici — şi aici iarăşi la Fabrica de porţe­lan din Cluj vreau să mă refer —d­ar acordă o mai mare atenţie ambalajului. Se prea aplică uneori dictonul „marfa călătoreşte pe riscul clientului“, din care cauză pierderile la transport sînt încă prea mari“. Aspectele de mai sus dovedesc preocuparea tot mai mare a oa­menilor muncii din ţara noastră de a traduce în viaţă măreţele sarcini trasate de Comitetul Cen­tral al Partidului Muncitoresc Ro­mân în .Directivele cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea celei de-a 40-a aniversări a înfiinţării Parti­dului Comunist din România. Ca­litatea produselor a devenit obiec­tivul principal al întrecerii so­cialiste şi acest fapt se oglindeş­te şi în mărfurile de calitate, tot mai multe, mai abundente, de un sortiment variat ce sosesc în magazine. Lipsurile semnalate aparţin de bună seamă întreprinderilor fur­nizoare; ele puteau fi evitate în­că de la început, dacă obiectivu­lui „calitate“ i s-ar fi acordat o mai mare atenţie. I. OPREA Vînzătoarea Naşca Elena recomandă cu plăcere cardiganul pro­dus al Fabricii „Tînăra gardă" din București. Nici cumpărătoa­relor Liţă Maria şi Menyhárt Ileana nu le displace modelul, ci dimpotrivă. Cartierele şi centrul oraşului îşi schimbă înfăţişarea. Pe terenuri virane şi în locul căsuţelor cu acoperişuri negre­ de vechime apar blocuri noi, confortabile, trainice şi frumoase. Zidari, dulgheri, in­stalatori se întrec pentru a da în folosinţă noile apartamente înain­te de termenul stabilit. Iată o imagine a construcţiilor înnoitoare din centrul oraşului Tg. Mureş. (Foto: Szász Károly)

Next