Steaua Roşie, aprilie 1961 (Anul 10, nr. 78-103)

1961-04-01 / nr. 78

-1*, 4 ADUNAREA GENERALĂ A O.N.U. NEW YORK 31 (Agerpres). — La 30 martie a avut loc şedinţa Comitetului Politic al Adunării Generale a O.N.U. Pe ordinea de zi figurează problemele dezarmă­rii. Şeful delegaţiei sovietice, A. A. Gromîko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., a făcut la şedinţă următoarea declaraţie: * Ţinînd seama de urgenţa rezol­vării problemei dezarmării gene­rale şi totale, Uniunea Sovietică a pornit de la faptul că încă la cea de-a XV-a sesiune a Adunării Generale este necesar să se cada de acord asupra directivelor pen­tru tratative de viitor cu privire la dezarmare şi la componenţa organului de lucru în cadrul că­ruia urmează să aibă loc aceste tratative. Ţinînd seama însă de dorinţa guvernului S.U.A. de a se amîna­­temporar examinarea în fond a problemei dezarmării întrucît nu este gata să ducă tratative în momentul de faţă și ar dori să înceapă tratativele mai tîrziu, guvernul sovietic a considerat po­sibil să nu insiste asupra exa­minării problemei dezarmării în cadrul sesiunii actuale a Adunării. In legătură cu aceasta Uniunea Sovietică a căzut de acord cu gu­vernul S.U.A. să continue în iunie­­iulie schimbul lor de păreri în problemele referitoare la dezarma­re şi la reluarea tratativelor în ca­drul unui organ corespunzător a cărui componenţă să fie stabilită de comun acord­ S-a ajuns de ase­menea la înţelegerea de a informa cea de-a XVI-a sesiune a Adună­rii Generale asupra progresului realizat. Sperăm că proiectul de rezoluţie prezentat în comun de delegaţiile U.R.S.S. şi S.U.A. va fi aprobat în unanimitate de Adunarea Genera­lă. Luînd apoi cuvântul reprezen­tantul S.U.A., Stevenson, a decla­rat că Statele Unite doresc să fa­că tot posibilul pentru încetarea cît mai rapidă şi definitivă a cursei înarmărilor care pune în primejdie omenirea. Năzuim spre reluarea tratative­lor cît mai curînd şi în condiţii care să ducă la obţinerea unor re­zultate şi nu la noi dezamăgiri, a spus el. In continuare Stevenson a declarat că guvernul american examinează în amănunţime poli­tica sa în domeniul dezarmării şi a dat asigurări că pînă la sfârşi­tul lunii iulie guvernul său va fi gata să înceapă tratative în aceas­tă problemă care după părerea sa vor avea un efect salutar. In în­cheiere Stevenson şi-a exprimat speranţa că toţi membrii Comite­tului vor aproba proiectul de re­zoluţie prezentat în comun de de­legaţiile U.R.S.S. şi S.U.A. care prevede ca problema dezarmării şi toate propunerile în legătură cu această problemă să fie discutate la cea de-a XVI-a sesiune a A­­dunării Generale. Comitetul Politic a aprobat în unanimitate proiectul de rezoluţie propus. Luînd apoi cuvântul reprezen­tantul Franţei şi-a exprimat spe­ranţa că viitoarele tratative cu privire la dezarmare vor da re­zultate pozitive. Cu aceasta Comitetul Politic şi-a încheiat lucrările. Discutarea problemei congoleze continua NEW YORK 31 (Agerpres). — La şedinţa plenară a Adunării Generale a O.N.U. din după amia­za zilei de 30 martie s-a continuat discutarea problemei Congou­lui. Reprezentantul Bulgariei, Taraba­­nov, care a luat primul cuvântul, a demascat aşa-numita „operaţie O.N.U.“ în Congo. Hotărîrea cu privire la retragerea colonialişti­lor­ belgieni din Congo, a decla­rat el, nu a fost îndeplinită. Dim­potrivă, cu ajutorul agenţilor lor — Chombe, Kalonji, Mobutu şi Kasavubu — colonialiştii belgieni traduc în practică dezmembrarea ţării. La adăpostul organelor O.N.U. ei comit crime politice în Congo. Ei l-au asasinat mişeleşte pe primul ministru Lumumba şi pe tovarăşii lui de luptă. Condamnând cu hotărîre aşa-numita conferinţă de la Tananarive — adunarea trădătorilor poporului congolez — reprezentantul Bulgariei a cerut cu fermitate ca O.N.U. să colabo­reze nu cu trădătorii de tipul lui Chombe, Mobutu, ci cu guvernul legal al Congoului în frunte cu Gizenga. Guvernul Gizenga, a de­clarat el, este singurul guvern le­gal al Congoului care luptă cu adevărat pentru unitatea şi inde­pendenţa ţării. Reprezentanţii Republicii Mal­­gaşe, Japoniei, Liberiei şi Iranu­lui, care au luat apoi cuvîntul, au vorbit în general despre nece­sitatea de a se acorda poporului congolez posibilitatea să-şi rezolve singur problemele. Reprezentantul Republicii Malgaşe a cerut să nu se intervină în treburile interne ale Congoului, fără a preciza la cine face aluzie. Reprezentantul Japoniei a exprimat „neliniştea se­rioasă“ a guvernului său în le­gătură cu „situaţia primejdioasă din Congo". El a sprijinit însă aşa-numita „operaţie din Congo“ şi activitatea aşa-numitei comisii de conciliere. Următoarea şedinţă plenară a Adunării Generale a fost fixată pentru ziua de 3 apri­lie. Poliica de discriminare rasiala a guvernului Uniunii Sud*£rieane9 aspru condamnată NEW YORK. (Trimisul special al Agerpres transmite). In sedinţa din dimineaţa de 30 martie a Comitetului Politic Spe­cial al O.N.U. au continuat dez­baterile în problema conflictului rasial, rezultat al politicii de apartheid dusă de guvernul Uniu­nii Sud-Africane. Luînd cuvîntul la dezbateri, re­prezentantul Nigeriei a avertizat puterile occidentale care au rela­ţii strînse cu guvernul Verwoerd asupra răspunderii ce le revine pentru politica de apartheid dusă de acest guvern. Politica de dis­criminare rasială, a spus el, tre­buie condamnată. Aici nu există cale de mijloc. Reprezentantul S.U.A. care a urmat la cuvînt, neputînd să ia o poziţie făţişă de apărare a guver­nului Verwoerd, a încercat totuşi să elogieze tratativele duse de Hammarskjoeld cu guvernul Uniu­nii Sud-Africane. După cum se ştie, aceste tratative nu au dus la nici un rezultat pozitiv, întru­cât şi de această dată Hammarsk­joeld şi-a jucat rolul de unealtă a colonialiştilor. Intr-un memorandum distribuit delegaţiilor de către reprezentan­tul Frontului Unit al Uniunii Sud-Africane, front care cuprinde toate partidele politice şi organi­zaţiile progresiste din Uniunea Sud-Africană, se subliniază că discuţiile dintre Hammarskjoeld şi Verwoerd nu numai că nu au avut nici un rezultat pozitiv, ci au fost urmate de represiuni şi mai bestiale împotriva populaţiei de culoare. Memorandumul subli­niază că poporul din Uniunea Sud-Africană este sătul de astfel de tratative şi cere acţiuni hotă­râte care să ducă la lichidarea totală a politicii de apartheid. In şedinţa de dimineaţă a Co­mitetului Politic Special, au mai luat cuvîntul reprezentanţii Nor­vegiei, Ciprului, Columbiei şi alţii care au condamnat în termeni ho­­tărîţi politica de discriminare ra­sială dusă de guvernul Uniunii Sud-Africane. Ei au subliniat că acest guvern nu ţine seama de rezoluţiile O.N.U. şi continuă să încalce drepturile elementare ale omului și principiile Cartei O.N.U. Largă mişcare grevistă în Franţa PARIS. 31. (Agerpres). — Peste 5.000 de muncitori din în­treprinderile industriei chimice din Lyon au declarat la 30 martie o grevă de 24 de ore, revendicînd majorarea salariilor. In oraşul Lille şi în regiunile din vecinătate sunt în grevă de opt zile muncitoarele întreprinderilor de confecţii. Ele cer majorarea salariilor, în legătură cu creşterea continuă­­a costului vieţii, precum şi îmbunătăţirea considerabilă a condiţiilor de muncă. La 30 mar­tie au declarat o grevă de două ore telefonistele de la centrala te­lefonică din oraşul Chartres care prezintă revendicări similare, în dimineaţa zilei de 30 martie a avut loc o grevă de o oră şi jumătate a funcţionarilor de la toate băncile din Paris. La che­marea organizaţiilor sindicale funcţionarii bancari din Paris au participat la mitingul care a avut loc în dimineaţa aceleiaşi zile la­­Camera Muncii. Greve de scurtă durată au avut loc de asemenea în multe între­prinderi şi şantiere din ţară. Cu îngăduinţa Comandamentului O.N.U. Chombe recrutează noi mercenari ELISABETHVILLE. 31. (Ager­pres). — Nici pînă în prezent O.N.U. nu a luat nici o măsură concretă pentru a asigura îndeplinirea re­zoluţiei Consiliului de Securitate cu privire la evacuarea din Con­go a personalului belgian şi a oricărui personal străin. Cu îngă­duinţa Comandamentului O.N.U. Chombe nu numai că nu renunţă la serviciile mercenarilor străini, dar continuă să recruteze noi mercenari pentru „legiunea străi­nă“ katangheză. Agenţia Associa­ted Press anunţă­­că un nou grup de mercenari din Uniunea Sud-Africană a sosit la 30 martie cu un avion al societăţii belgiene „Sabena“ în Katanga. Autorităţile O.N.U. nu au împiedicat sosirea acestor noi mercenari. Purtătorul de cuvînt al Comandamentului O.N.U. a refuzat să facă vreo de­claraţie în legătură cu aceasta. Pe de altă parte, aviaţia lui Chombe execută acţiuni provoca­toare împotriva trupelor guvernu­lui legal şi a tribului Baluba din nordul Katangăi. Un avion al lui Chombe care efectua un zbor pro­vocator deasupra oraşului Mano­­no a fost întîmpinat de tirul ar­tileriei trupelor guvernului legal. popo O nouă crimă a ultracolonialiştilor francezi GENEVA. 31. (Agerpres).­­— In zorii zilei de ,31 martie, în mica staţiune balneo-climaterică franceză Evian unde la 7 aprilie urmează să înceapă tratativele franco-algeriene, s-a produs o ex­plozie puternică. In locuinţa pri­marului acestui oraş au fost puse bombe­ cu efect întîrziat. In urma exploziei primarul oraşului Evian, Camille Blanc a fost omorît, iar soţia sa grav rănită. Autorii aces­tui atentat nu se cunosc. Agenţia Reuter relatează că de la alegerea oraşului Evian ca loc al viitoarelor tratative dintre gu­vernul francez şi cel algerian, Blanc a primit numeroase scrisori de ameninţare din partea elemen­telor ultracolonialiste din Algeria şi din metropolă. Agenţia Reuter menţionează că în prima scrisoare trimisă lui Blanc şi care purta ştampila poştei din Oran, prima­rului oraşului Evian i se atră­gea atenţia că dacă nu va pune „capăt trădării“ va avea de­ su­ferit consecinţe grave. Majorita­tea scrisorilor de ameninţare pur­tau semnătura „Algeria franceză“. Asasinarea primarului oraşului Evian este pusă în legătură şi cu alte ieşiri grosolane ale reacţio­narilor, care s-au înmulţit în ulti­mele două săptămâni în Franţa şi Algeria. Aruncarea de bombe, asupra locuinţelor unor activişti politici şi sociali, asupra sediilor Partidului Comunist Francez şi a altor organizaţii progresiste do­vedesc cu prisosinţă­­ îndîrjirea elementelor ultracolonialiste faţă de rezolvarea problemei algerie­ne. La Paris circulă părerea că nici incendiul care a izbucnit săp­tămâna trecută în clădirea Adu­nării Naţionale n-a fost întîmplă­­tor. îndemnurile belicoase „de a apăra Algeria franceză prin orice mijloace“ precum şi recenta ma­nifestaţie zgomotoasă a ultraco­lonialiştilor, denotă, după păre­rea observatorilor politici, că ele­mentele colonialiste de extremă dreaptă n-au depus încă armele. Folosindu-se de faptul că nu sînt pedepsite, ele fac totul pentru a zădărnici proiectata reglementa­re paşnică a problemei algeriene. Asasinarea lui Camille Blanc a produs o profundă indignare în rîb­durile populaţiei din oraşul Evian, care îl cunoaşte încă din timpul celui de-al doilea război mondial, ca participant activ la mişcarea de rezistenţă şi luptător împotriva ocupanților fasciști. STEAUA ROȘIE Plecarea spre patrie a delegaţiei ţării noastre care a participat la şedinţa Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia MOSCOVA. 31. Corespondentul Agerpres transmite: Vineri la amiază a plecat din Moscova spre patrie delegaţia Re­publicii Populare Romíne care a participat la şedinţa Comitetului Politic Consultativ al statelor par­ticipante la Tratatul de la Var­şovia. Delegaţia este alcătuită din to­varăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej­­prim-secretar al C.C. al P.M.R, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíne, şeful delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer, preşedinte­le Consiliului de Miniştri, gene­ral de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate, Gheor­ghe Gaston Marin, preşedintele Comitetului de Stat al Planifică­rii şi Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe. La gara Kiev din Moscova de­legaţia a fost salutată de tova­răşii Mihail Suslov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., se­cretar al C.C. al P.C.U.S., Vladi­mir Novikov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedin­tele Comitetului de Stat al Pla­nificării, Kiril Moskalenko, ma­reşal al Uniunii Sovietice, adjunct al ministrului Apărării, Nikolai Firiubin, locţiitor al mi­nistrului Afacerilor Externe şi Ivan Jegalin, ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti. Delegaţia a fost condusă, de asemenea, de Nicolae Guină, am­basadorul R.P. Româno la Mosco­va şi de membri ai ambasadei. NEW YORK. 31. (Agerpres) — După cum s-a anunţat, în pre­zent în S.U.A. se desfăşoară un marş al păcii care, după ce va parcurge cele 110 mile de la baza Mc­Guire (New Jersey) pînă la New York, se va termina printr-un mare miting în piaţa din faţa se­diului Organizaţiei Naţiunilor Unite. Acest marş este numai o parte dintr-o serie de manifestări în fa­voarea dezarmării şi împotriva unui război nuclear, demonstraţii care au loc în diferite localităţi din Statele Unite. După cum anunţă agenţiile de presă, se pre­vede că aproximativ 50.000 de ce­tăţeni vor participa la manifes­taţii sub lozinca „securitate prin dezarmare mondială“. Majoritatea demonstraţiilor sunt organizate de comitetele locale ale Comitetului naţional pentru o politică nuclea­ră sănătoasă, precum şi de alte organizaţii care luptă pentru pa­ce. Un grup de demonstranţi au pornit de la Fort Detrick (statul Maryland) pentru a manifesta în faţa clădirii centrale a comisiei pentru energia atomică din Wa­shington. Spre Chicago alte gru­puri vor porni de la baza navală din regiunea marilor lacuri pentru a organiza un miting în centrul oraşului, în California, la 28 mar­tie de la Sunnyvale a pornit un marş al păcii care se va termina la San Francisco la 1 aprilie prin­tr-un mare miting. Marşuri ale păcii şi demonstra­ţii vor avea loc şi în numeroase oraşe din Canada, între care Re­gina, Saskatoon ş­i Toronto. Marşurile din Statele Unite coincid cu marșul de la Alder­­maston, din Anglia, care va cul­mina la 3 aprilie printr-un mi­ting în Trafalgar Square, din Londra. F.M.T.D. sprijină lupta poporului şi tineretului din Coreea de Sud BUDAPESTA. 31. (Agerpres). Agenţia M.T.I. anunţă că Fede­raţia Mondială a Tineretului De­mocrat a dat publicităţii o decla­raţie în care sprijină lupta po­porului şi tineretului din Coreea de Sud împotriva imperialiştilor americani şi a clicii lui Tian Men, pentru anularea legilor fas­ciste, pentru retragerea trupelor americane şi unificarea paşnică a ţării. Imperialiştii din Statele Unite şi clica lui Tian Men, cuprinşi de panică în faţa împotrivirii cres­cânde a maselor populare — se arată în declaraţie — recurg la Violenţă şi teroare, folosind ar­mata şi poliţia. Ei elaborează legi fasciste, pentru înăbuşirea mişcării democratice şi a luptei poporului şi tineretului din Coreea de Sud pentru unificarea paşnică a ţării. F.M.T.D. cheamă tineretul şi organizaţiile de tineret din în­treaga lume să-şi exprime solida­ritatea cu lupta justă a­ tineretu­lui şi studenţilor din Coreea de Sud. ŞTIRI DIN ŢĂRILE SOCIALISTE O treime din medicii din întreaga lume se găsesc în Uniunea Sovietică MOSCOVA. (Agerpres), •U TASS transmite: La 30 martie şefii şi membrii reprezentanţelor diplomatice acre­ditaţi la Moscova au avut o întîl­­nire cu Serghei Kuraşev, minis­trul Ocrotirii Sănătăţii al U.R.S.S. şi cu personalităţi marcante în domeniul medicinii sovietice, în­tâlnirea a avut loc la Institutul de chirurgie. Serghei Kuraşev a expus diplo­maţilor străini modul de organi­zare a ocrotirii sănătăţii în Uniu­nea Sovietică. El a făcut cunos­cut, între altele, că populaţia ţă­rii este deservită de 400.000 de medici (ceea ce reprezintă o trei­me din medicii din întreaga lume şi 50 la sută din toţi medicii din Europa). Asistenţa medicală în Uniunea Sovietică este gra­tuită. In prezent în U.R.S.S. există 1.750.000 paturi de spi­tal, peste 120.000 locuri în spitale au fost create anul trecut. Ministrul Kurasev a spus că din toate ţările dezvoltate din punct de vedere economic Uniu­nea Sovietică este ţara cu cea mai mare natalitate (24,9 la 1.000 de locuitori). El a adăugat că sta­­tul încurajează această mare na­talitate deoarece orînduirea socia­listă asigură fiecărui cetăţean tot ce îi este necesar. Profesorul Aleksandr Vişnevskî, directorul Institutului de chirur­gie a relatat oaspeţilor despre noile metode chirurgicale. Au fost arătate diplomaţilor străini apara­tele pentru circulaţia artificială a sîngelui şi aparatele automate de suturarea vaselor sanguine, pre­cum şi maşina de calculat electro­nică „Ural—2“ folosită la stabi­lirea diagnosticului în bolile de inimă. Oaspeţii au vizionat filmul cu privire la transplantarea organe­lor la cîini şi filmul cu privire la operaţii în bolile de inimă. Diplomaţii au urmărit pe ecra­nul televiziunii în culori, desfăşu­rarea operaţiei pe care a efec­tuat-o profesorul Vişnevski. El a operat un copil în vîrstă de 7 ani cu insuficienţă cardiacă congeni­tală. Oaspeţii au aflat că după operaţie copilul se simte bine. In R. P. Chineză a început sezonul de pescuit de primăvară PEKIN (Agerpres). — Pe litoralul Mării Galbene, a Mării Chinei de Răsărit și al Mă­rii Chinei de Sud a început sezo­nul de pescuit de primăvară. In lunile martie-mai se prinde aproa­pe jumătate din cantitatea de peşte pescuit din mările chineze. Anul acesta pescarii din R. P. Chineză au pregătit bine sezonul de pescuit de primăvară. Flota de pescuit a fost completată cu noi nave. In anul 1960 pescarii din R. P. Chineză au depăşit planul obţi­nând peste şase milioane tone de peşte, de două ori mai mult decît în anul 1957 și de 13,5 ori mai mult decît în anul 1949. Creşte numărul de specialişti în Cehoslovacia PRAGA. (Agerpres). — In 1958 în Cehoslovacia existau 137.000 de specialişti cu studii superioare, faţă de numai 47.700 în 1946. Pînă în 1965 numărul specialiştilor urmează să crească cu circa 50 la sută. In prezent nevoia de specialişti este mai mare decît în trecut. In anul şcolar 1961 — 1962 în institu­tele de învăţămînt superior va fi primit un mare număr de stu­denţi, în special în institutele teh­nice şi agricole. R. P. UNGARA: Fabrica de maşini din Csepel scoate o motocicletă în fiecare patru minute In spiritul solidarităţii în lupta împotriva colonialismului CAIRO 31 (Agerpres).­­ In seara zilei de 30 martie a avut loc şedinţa plenară de în­cheiere a celei de-a 3-a conferinţe a popoarelor Africii. Participan­ţii la conferinţă au aprobat în una­nimitate rezoluţiile şi recomandă­rile elaborate de cele cinci comi­sii ale conferinţei. In rezoluţia în problema elibe­rării teritoriilor dependente par­ticipanţii la conferinţă salută pe luptătorii eroici şi popoarele din Algeria, Angola, Basutoland, Be­­d­uanalamd, Somalia Franceză, Kenya, Mozambic, Nyassaland, Rhodesia de nord, Guineea Por­tugheză, Ruanda-Urundi, Rhode­sia de sud, Africa de sud-vest, Swasiland, Uganda, Zanzibar şi alte teritorii coloniale şi depen­dente care dau bătălia decisivă împotriva imperialismului şi co­lonialismului. „Convinşi că ţările africane independente trebuie să joace un rol de importanţă vitală în lichi­darea definitivă a imperialismu­lui şi colonialismului, se a­rată în rezoluţie, participanţii la con­ferinţă salută propunerea de a se crea urt fond al eliberării A­­fricii şi dorinţa ţărilor indepen­dente din Africa de a participa la­­acest fond“. In legătură cu aceasta conferin­ţa a adoptat recomandarea de a se înfiinţa un comitet pe întrea­ga Africă al fondului de eliberare a Africii pentru administrarea a­­cestui fond. In conformitate cu recomandarea, din acest comitet trebuie să facă parte cîte un re­prezentant al fiecărei ţări inde­pendente din Africa şi cîte un re­prezentant al fiecărui teritoriu de­pendent care luptă pentru elibera­re şi autodeterminare. Participanţii la conferinţă cer tuturor popoarelor iubitoare de li­bertate din lume să condamne hotărât imperialismul şi subliniază necesitatea întăririi solidarităţii mişcărilor de eliberare naţională din ţările Africii cu toate forţele din lume care luptă pentru liber­tatea şi independenţa popoarelor. In problema algeriană conferin­ţa a sprijinit iniţiativa guvernului provizoriu al Republicii Algeria de a începe tratative cu guvernul francez în scopul traducerii în via­ţă a principiului autodeterminării pentru care luptă poporul algerian. Intenţia colonialiştilor francezi de a smulge teritoriul algerian Sa­hara şi de a-l include în aşa-nu­mita comunitate franceză, se ara­tă în hotărîre, reprezintă o mare primejdie nu numai pentru inde­pendenţa ţărilor africane, dar şi pentru pacea generală. Participan­ţii la conferinţă îndeamnă ţările africane să intensifice sprijinul politic, diplomatic şi material pe care-1 acordă poporului algerian, pentru a-i oferi posibilitatea de a obţine independenţa şi suverani­tatea teritoriului său naţional. In problema Congoului conferin­ţa a adoptat o hotărîre în care îşi exprimă indignarea profundă în legătură cu asasinarea mişelească a lui Patrice Lumumba, primul mi­nistru legal al guvernului Repu­blicii Congo şi membru al comi­tetului de conducere al secretaria­tului permanent al conferinţei po­poarelor Africii. Caracterizînd conferinţa de la Tananarive drept o „adunătură de marionete“, cu ajutorul cărora pu­terile imperialiste vor să continue să aplice faţă de ţările dependen­te metoda „dezbină şi stăpâneşte“, participanţii la conferinţă subli­niază în hotărîrea lor că „Organi­zaţiei Naţiunilor Unite îi revine răspunderea directă pentru eveni­mentele din Congo şi pentru în­răutăţirea considerabilă a situa­ţiei din această ţară“. Conferinţa cere ca rezoluţia Consiliului de Securitate al O.N.U. în problema Congoului să fie în­deplinită imediat, să înceteze ames­tecul puterilor imperialiste şi să fie evacuaţi din Congo toţi belgie­nii, francezii, englezii şi vest-ger­­manii care se află în slujba gu­vernanţilor marionetă ai Congou­lui. Subliniind necesitatea reluării activităţii Parlamentului congolez, conferinţa declară: „Singurul gu­vern legal în Republica Congo unită este guvernul condus de A. Gizenga. Conferinţa cheamă toate ţările africane să recunoască acest guvern şi să stabilească cu el re­laţii diplomatice efective“. Conferinţa condamnă rolul pe care l-a avut secretarul general al O.N.U. în înrăutăţirea situaţiei din Congo şi cere destituirea lui Hammarskjoeld din acest post, deoarece „el împreună cu alţii este răspunzător pentru asasinarea lui Lumumba“. Rezoluţia cuprinde cererea ca O.N.U. să ia imediat măsuri pen­tru asigurarea unei aprovizionări normale cu alimente a provinciilor care se află sub­­controlul guver­nului legal. Participanţii la con­ferinţă au chemat statele vecine cu Congo să înlesnească tranzitul de alimente şi medicamente prin teritoriile lor, trimise în ajutor populaţiei Congoului. Conferinţa cheamă popoarele ţărilor africane să acorde ajutor poporului congo­lez care luptă pentru eliberarea sa şi pentru unitatea teritorială a ţării sale. In hotărîrea cu privire la An­gola, participanţii la conferinţă cheamă ţările Africii şi Asiei să lupte pentru ca Portugalia să res*. j pecte în Angola declaraţia O.N.U. . cu privire la acordarea indepen­denţei ţărilor şi popoarelor colo­­niale.­­ „Aflând cu indignare, se arată în hotărîrea conferinţei, că la 5­­ februarie 1961 în Luanda, ca re-­­zultat al represiunilor forţelor reacţionare au fost omorîţi 3.000 de locuitori ai Angolei, conferinţa stabileşte ca ziua de 5 februarie să devină ziua solidarităţii cu popoarele care luptă împotriva crâncenului colonialism portughez“. Conferinţa a condamnat refuzul autorităţilor engleze de a elibera pe Jomo Kenyatta, lider al mişcă­rii naţionale de eliberare a po­porului Kenyei precum şi crearea de baze militare în această ţară ceea ce constituie „un act agre­siv şi duşmănos pe teritoriul afri­can îndreptat spre intensificarea războiului rece“. Participanţii la conferinţă au condamnat cu asprime politica de discriminare rasială dusă de gu­,­vernul­­ Uniunii Sud-Africane şi a cerut ţărilor Asiei şi Africii să lupte pentru excluderea din O.N.U.­ a Uniunii Sud-Africane. , Im rezoluţia conferinţei în pro­blema neocolonialismului se arată că noile forme de instaurare a do­minaţiei ţărilor imperialiste asu­­p­ra tinerelor state independente din Africa în domeniile politic, economic, social, militar etc., pre­zintă un pericol uriaş pentru ţă­­rile africane. Exemple de manifes­tare a neocolonialismului, se ara­­tă în rezoluţie, se întâlnesc în pre-* zent în Congo în aşa-numita Co­munitate franceză în Federaţia Rhodesiei şi Nyassalandului şi în­ alte ţări.­­ Conferinţa a adoptat de aseme­­nea o serie de hotărâri în probleme economice, şi în alte probleme nreu­nite să întărească solidaritatea ţă­­rilor şi popoarelor africane în lupta pentru lichidarea sistemului colonial pe continentul african.­­ Rezoluţiile şi recomandările celei de-a 3-a conferinţe a popoarelor Africii Redacţia şi administraţia Tg. Mureş, str. Gheorghe Doja nr. 9. Tel. 26.88, 34.96. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzării voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul: întreprinderea Poligrafica Tg. Mureş.Comanda Nr. 204Q4

Next