Steaua Roşie, mai 1961 (Anul 10, nr. 104-128)

1961-05-03 / nr. 104

Cu prilejul zilei de 1 Mai tova­răşul­­Chivu Stoica, membru al Biroului Politic şi secretar al Co­mitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a rostit la posturile noastre de radio şi tele­viziune următoarea cuvîntare: Dragi tovarăşi şi prieteni, oa­meni ai muncii din patria noastră. Poporul nostru sărbătoreşte as­tăzi, împreună cu popoarele ţări­lor socialiste frăţeşti, cu oamenii muncii din întreaga lume. Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, zi de luptă a clasei muncitoare pentru viitorul lumi­nos al întregii omeniri, pentru pa­ce, democraţie şi socialism. In această zi, în care poporul muncitor trece îrn revistă roadele minunate ale muncii sale entu­ziaste, permiteţi-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliu­lui de Stat şi al guvernului Repu­blicii Populare Romíne să trans­mit clasei muncitoare, ţărănimii muncitoare, intelectualităţii, între­gului nostru popor un fierbinte salut şi felicitări pentru succesele obţinute în dezvoltarea economiei şi culturii, în lupta pentru desă­­vîrşirea construcţiei socialismu­lui. Sărbătorim ziua de 1 Mai în condiţiile unui puternic avînt în munca întregului popor pentru îndeplinirea sarcinilor măreţe trasate de cel de al iil-lea Con­gres al Partidului. Pretutindeni pulsează viaţa nouă, se înalţă fabrici şi uzine se construiesc car­tiere întregi de locuinţe, pe ogoa­rele unităţilor socialiste din agri­cultură lucrează tot mai multe tractoare, combine şi alte maşini agricole, se schimbă întreaga în­făţişare a satelor. Poporul nostru liber şi stăpîn pe soarta sa a transformat România într-o ţară socialistă cu o industrie în con­tinuă dezvoltare, cu o agricultu­ră în plin progres, şi o cultură în­floritoare. întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai şi a glorioasei ani­versări a partidului, în centrul că­reia se află lupta pentru ridicarea calităţii produselor, s-a transfor­mat într-o mişcare a întregului popor şi s-a concretizat in succe­sele obţinute în îndeplinirea şi de­păşirea sarcinilor prevăzute în planul de stat pe trimestrul I al acestui an, care a fost realizat în proporţie de circa 104 la sută. Vo­lumul producţiei globale industria­le este cu aproape 18 la sută mai mare faţă de perioada corespun­zătoare a anului trecut. Aceste succese sunt rezultatul muncii pli­ne de avînt şi al priceperii clasei noastre muncitoare, care traduce în viaţă cu hotărîre şi consecven­ţă politica partidului de industria­lizare socialistă a ţării. Realizări de seamă au fost ob­ţinute şi în agricultură. Marea majoritate a ţăranilor muncitori, urmînd cu încredere calea arăta­tă de partid, muncesc uniţi în gospodării colective şi întovără­şiri agricole. Harnica noastră ţărănime mun­citoare a pornit cu multă insu­­fleţire la efectuarea la timp şi in bune condiţii a lucrărilor agricole de primăvară, munceşte pentru sporirea continuă a producţiei ve­getale şi animale, îşi făureşte condiţii de viaţă tot mai bune, asigurînd în acelaşi timp canti­tăţi sporite de produse agro-ali­­mentare necesare industriei bunu­rilor de consum şi aprovizionării celor ce muncesc. Punîndu-şi talentul şi energia în slujba socialismului, intelectua­litatea aduce un aport de preţ la dezvoltarea economiei naţionale, la îmbogăţirea patrimoniului nos­tru cultural, la răspîndirea largă a culturii în masele poporului. Ca rezultat al succeselor obţi­nute în economie, în creşterea ve­nitului naţional, partidul şi guver­nul au înfăptuit o serie de măsuri menite să satisfacă tot mai deplin cerinţele materiale şi culturale ale oamenilor muncii. Salariul real a crescut în primul an al planului de şase ani cu 11 la sută, iar veniturile ţărănimii, realizate numai din vînzările de produse către stat, au fost de circa 9,5 miliarde lei. In anul 1960 şi în primul trimestru al acestui an au fost construite din fondurile sta­tului şi date in folosinţă peste 34.000 de apartamente. Elanul şi spiritul creator al ce­lor ce muncesc, devotamentul lor faţă de cauza socialismului sunt chezăşie ca planurile de dezvoltare economică şi de ridicare continuă a nivelului de trai vor fi şi în viitor îndep­linite cu succes. Tovarăşi, Sărbătorim anul acesta 1 Mai în condiţiile cînd sistemul mondial socialist exercită­ o înrîurire hotă­­rîtoare asupra evoluţiei societăţii omeneşti. Marile realizări ale U­­niunii Sovietice în construcţia desfăşurată a comunismului, avîn­­tul ştiinţei şi tehnicii sovietice, succesele remarcabile ale popoare­lor din toate ţările socialiste în dezvoltarea economiei şi culturii demonstrează cu puterea faptelor superioritatea incontestabilă a so­cialismului asupra capitalismului. Creşterea impetuoasă a siste­mului socialist mondial, unitatea şi coeziunea de nezdruncinat a ţărilor socialiste şi mişcării comu­niste şi muncitoreşti internaţiona­le sporesc influenţa ideilor socia­lismului în întreaga lume. In a­­ceastă primăvară care va rămîne de-a pururi în amintirea popolare-­l­or prin minunata victoriei a omu­lui comunist, care a pătruns pen­tru prima oară în Cosmos, mai strălucitoare ca oricînd luminează în inimile tuturor celor ce mun­cesc încrederea nestrămutată în triumful cauzei comunismului — primăvara omenirii.­­ Ziua de 1 Mai este sărbătorită de oamenii muncii din ţările ca­pitaliste sub semnul luptei pentru interesele lor vitale, pentru drep­turi democratice şi progres so­cial, pentru apărarea păcii. Clasa muncitoare şi alte pături munci­toare din ţările capitaliste se ri­dică împotriva politicii monopolu­rilor de aruncare pe umerii celor ce muncesc a poverii crizei eco­nomice şi a cursei înarmărilor, împotriva şomajului în continuă creştere, împotriva scumpirii vie­ţii, inflaţiei, sporirii impozitelor, restrîngerii drepturilor cetăţe­neşti. Trimitem muncitorilor, tutu­ror oamenilor muncii, partidelor comuniste din ţările capitaliste un călduros mesaj de simpatie fră­ţească şi solidaritate internaţiona­­listă. Desfăşurarea recentă a eveni­mentelor pe arena internaţională arată că forţele care luptă pentru apărarea libertăţii popoarelor şi a păcii, împotriva acţiunilor agresi­ve ale imperialiştilor sunt mai mari şi mai puternice decît ori­cînd. Zdrobirea de către poporul Cu­ban a agresiunii săvîrşite de mer­cenarii imperialismului american a fost salutată cu mare bucurie de poporul nostru. Această victo­rie a demonstrat din nou hotărî­­rea cu care îşi apără­­ indepen­denţa popoarele care au scuturat jugul imperialist, sprijinul puter­nic de care se bucură lupta lor din partea lagărului socialist, a popoarelor iubitoare de pace și li­bertate. Poporul nostru sprijină lupta dreaptă a poporului algerian pen­tru eliberarea patriei sale de sub jugul colonialismului, pentru dreptul de a dispune în deplină libertate de soarta sa, lupta celor­lalte popoare din Asia şi Africa pentru libertate şi independenţă politică şi economică. In ţara noastră a produs o ma­re satisfacţie eşecul puciului mi­­litar-fascist din Algeria, ca urma­re a ripostei date de milioanele de oameni ai muncii din Franţa şi Algeria. Ne exprimăm calda simpatie pentru masele populare din Franţa, în frunte cu clasa muncitoare, care s-au ridicat cu hotărîre în apărarea democraţiei. Tovarăşi, In domeniul relaţiilor interna­ţionale, Republica Populară Ro­mina este un factor activ al luptei pentru pace. La temelia politicii externe a ţârii noastre stau priete­nia şi alianţa de nezdruncinat cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări ale lagărului socialist. O ma­nifestare a prieteniei şi frăţiei po­poarelor din ţările socialiste a fost recenta vizită în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guverna­mentale cehoslovace, condusă de tovarăşul Antonin Novotny, ca şi vizita în­­Republica Populară Po­lonă a delegaţiei noastre de partid şi guvernamentale în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Republica Populară Romînă sprijină cu hotărîre acţiunile în­treprinse de Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi guvernul sovietic în frunte cu tovarăşul Hruşciov în vederea consolidării păcii. Guvernul Republicii Populare Române şi partidul nostru acţio­nează cu consecvenţă pentru pro­movarea principiilor coexistenţei paşnice între state cu sisteme so­ciale diferite. Menţinînd trează vigilenţa în faţa tuturor uneltirilor agresive ale imperialiştilor, ţara noastră, alături de Uniunea Repu­blicilor Sovietice Socialiste şi ce­lelalte ţări socialiste, va continua să lupte pentru rezolvarea în inte­resul păcii a tuturor problemelor internaţionale care frămintă astăzi omenirea. (Continuare in pag. 4-a) Animaţia caracteristică marilor sărbători a cuprins, in după-amia­­za lui 1 Mai, străzile, pieţele şi parcurile Capitalei. Pe scenele şi estradele special amenajate au ră­sunat cîntece de slavă înălţate partidului, melodii vesele, s-au desfăşurat jocuri populare. In Piaţa Republicii, mii de oa­meni ai muncii, plini de voioşie, au ascultat ariile executate de fanfara Ministerului Forţelor Ar­mate, melodiile interpretate de co­rul, orchestra şi soliştii Ministe­rului Industriei Grele, de forma­ţiile întreprinderii „Automatica“ şi de alte echipe de artişti ama­tori. Concertul Filarmonicii de Stat „George Enescu“ a fost în­delung aplaudat. Plină de voie bună, mulţimea s-a prins în horă, apoi, in acordurile muzicii, perechi de dansatori au împînzit piaţa. Dansul şi veselia au continuat pînă tîrziu, în noapte. In Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“ şi-au dat intîlnire cetăţeni din, toate colţurile Capi­talei, veniţi să petreacă împreună, în aer liber, cîteva ore de nestăvi­lită voie bună. Vremea, la înce­­t potrivnică, s-a îndreptat, îngădu­ind vizitatorilor sa se bucure din plin. Ca şi în ceilalţi ani, în Par­cul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“, prima zi a lunii mai în­seamnă şi prima zi a activităţii artistice şi culturale ce se desfă­şoară aici pînă tîrziu în zilele mohorîte ale toamnei. In­continuu prin intrările parcului se revarsă numeroşi, cetăţeni. Unii se în­­dreaptă către Teatrul de vară pe a cărui scenă îşi desfăşoară pro­gramul orchestra şi soliştii Minis­terului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale. Peste 4.000 de oameni aplaudă cu căldură „Invîrtita din Ardeal“ sau renumitul vals „Valu­rile Amurului“. Vine rîndul corului şi orchestrei Comitetului de Stat al Planificării. Potpuriurile romî­­neşti, cintecele sovietice şi ale altor popoare au atras şi ele pre­ţuirea miilor de auditori. Echipa de jocuri de la Depoul I.T.B. „11 de Pintilie“ i-a încîntat cu suita sa de dansuri populare din regiunea Argeş. Şi pe estrada de amatori jocul şi cîntecul nu au încetat o clipă. Aici tineri muncitori şi elevi din formaţia Casei de cultură a tine­retului din raionul I. V. Stalin au recitat, au dansat jocuri de pe plaiurile ţării noastre, au cîntat melodii din bogatul nostru tezaur folcloric. Numeroşi vizitatori se îndreaptă către cele două expoziţii deschise în pavilioanele parcului: expoziţia „1 Mai în­ Bucureşti 1890—1961“ şi expoziţia „Aspecte din Parcul de cultură şi odihnă­­ V. Stalin“. In sala de festivităţi a Şcolii medii nr. 13 „Minai­­Viteazu“ sute de cetăţeni au aplaudat bo­gatul program prezentat de echi­pele artistice de amatori ale Uzi­nelor „Republica“, ale fabricilor „Electroaparataj“, „Bucureşti“, „Matasea Populară“ şi altele. Ar­tiştii amatori au interpretat cu talent cîntece închinate zilei de 1 Mai şi aniversării partidului, iar dansatorii au executat fru­moase jocuri populare romîneşti, sovietice, maghiare şi ale altor popoare. O seară minunată au petrecut numeroşi cetăţeni la Arenele Li­bertăţii, admirînd programul sus­ţinut printre altele de corul Sindi­catului lucrătorilor din învăţă­mânt, Ansamblul Sfatului Popular al Capitalei, orchestra şi soliştii Întreprinderii „Steaua Roşie“, e­­chipele­­de dansuri ale Fabricii de chibrituri şi întreprinderii de bere „Rahova“. In după-amiaza marii sărbători, numeroşi bucureşteni s-au îndrep­tat către pădurile din preajma Capitalei, unde echipe artistice ale căminelor culturale şi ale unor întreprin­deri şi instituţii au între­ţinut atmosfera de voie bună pre­­zentînd reuşite programe artistice. Tineretul a petrecut pînă în zori la carnavalurile organizate la ca­sele de cultură ale tineretului din raioanele 23 August, Tudor Vla­­dimirescu, Nicolae Bălcescu, Gri- V­iţa Roşie și altele. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE INITI-SAT ORGAN AL COMITETULUI DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MUREŞ-AUTONOMĂ MAGHIARĂ d 1­n Anul X, Nr. 104 (978) | Miercuri, 3 mai 1961 | 4 pagini 20 bani Dacă cineva s-ar fi încumetat ca în ziua de 1 Mai să dea o raită prin toate întreprinderile oraşului Tg. Mureş, ar fi văzut intensele pregătiri care s-au fă­cut, entuziasmul cu care oamenii muncii au întîmpinat 1 Mai — Ziua solidarităţii, internaţionale a celor ce muncesc — ar fi cunos­cut bilanţul bogat pe care l-au raportat partidului, harnicii mun­citori de la Fabrica de mobilă „23 August", de la fabrica de conductori, fabrica de cărămizi şi ţigle, întreprinderea „Lázár Ö­­dön" şi altele. Oraşul, a fost îmbrăcat şi el în frumoasele-i straie de sărbătoare Piaţa Stalin s-a înnoit în aces­te zile. S-au finisat faţadele a două impunătoare clădiri cu cite patru etaje, care în cinstea glo­rioasei aniversări a partidului vor fi date în folosinţă oamenilor muncii. Pe frontispiciile clădirilor şi în vitrinele magazinelor au fost aşezate cu dragoste tablourile marilor dascăli, ai conducătorilor partidului, alături de drapele ro­şii şi tricolore ce fîlfîiau semeţe. Cu mult înainte de ora 7 di­mineaţa, străzile oraşului au cu­noscut animaţie oarecum deosebi­tă de cea cotidiană. In ciuda ploii grupuri-grupuri de oameni ai muncii se îndreptau spre locurile de intîlnire a colectivelor între­prinderilor, îneît părea că între­gul oraş este în stradă. Vremea capricioasă a continuat însă cu încăpăţînare să nu ţină seama de ceea ce s-a pregătit cu atîta dra­goste şi entuziasm pentru această zi, astfel îneît demonstraţia oa­menilor muncii n-a mai putut avea loc. ... Centrul oraşului, în jurul orei 10, era mai populat ca de obicei. Sălile de spectacole ale­ ci­nematografelor şi a Palatului culturii, de asemenea, cunoaşteau o afluenţă neobişnuită. Oamenii muncii aşteptau transmisia prin posturile de radio, a cuvîntării tovarăşului Chivu Stoica, membru al Biroului Politic şi secretar al C.C. al P.M.R., adresate oameni­lor muncii cu ocazia zilei de 1 Mai 1961. Timp de aproape 15 minute, în tăcerea care s-a lăsat asupra centrului oraşului, megafoanele au transmis prin cuvîntul tov. Chivu Stoica, un valoros bilanţ al oamenilor muncii din patria noastră, obţinut în cinstea acestei măreţe zile. Audiţia colectivă a cuvîntării a mai fost organizată şi în cadrul întreprinderilor ca „Lázár Ödön" I.R.A. nr. 2, fabrica de zahăr şi altele, unde muncitorii au ascul­tat cu deosebit interes realizările obţinute pînă în prezent de po­porul nostru pe calea luminoasă­­ a socialismului, pe care înaintea­ză sub înţeleaptă conducere a Partidului Muncitoresc Român. „ Vremii care vroia să se arate posomorită i-au venit de hac, miile de cetăţeni ai oraşului Tg. Mureş. După întrunirile de dimineaţă oa­menii muncii s-au îndreptat spre parcurile oraşului, spre frumoa­sele sale versante din împrejurimi. După masă, din jurul orelor 16, sălile cluburilor, colţurile roşii, îmbrăcate în straie de sărbătoa­re, pregătite ca pentru petrecere şi aprovizionare cu tot ce era ne­cesar, au început să se populeze. La clubul fabricii de zahăr „Bernăth Andrei“ veselia a ţinut pînă tîrziu. Echipa de artişti a­­m­atori a fabricii a prezentat pu­blicului un reuşit program artis­tic, pentru care a fost pe deplin răsplătită. Au fost jucate pe sce­nă frumoase învîrtite de pe Va­lea Mureşului, jocuri secuieşti de la Corund, au răsunat melo­dioase cîntece populare romîneşti şi maghiare. Veniseră la petrece­re sute de oameni ai muncii. Fruntaşul în producţie Roşea Petru, muncitor la difuzie, venise tocmai de la Cristeşti. II însoţi­ră şi soţia şi cei doi flăcăi ai săi. Erau acolo fraţii Cozma, dintre care Emil muncitor al fabricii de zahăr, bine cunoscut pentru hăr­nicia sa, lăcătuşul Dan Béla şi-a invitat la petrecere şi cîteva din­­tre rude. Sosiseră cu familiile lor şi Pethő Albert, Demeter Bé­ni şi mulţi alţii. La o masă stă­tea cu familia sa Ioan Ormeni­­şan, bun jucător al echipei artis­tice, dar harnic şi în producţie. La clubul fabricii de mobilă „23 August“ veniseră în orele de du­­pă-amiază mulţi muncitori cu fa­­milile lor, tineri băieţi şi fete. Pre­zentând aspecte din repertoriul său pregătit pentru măreaţa săr­bătoare —aniversarea a 40 de ani de la crearea partidului — echipa artistică de agitaţie a fost înde­lung aplaudată pentru măiestria ei. Au sfidat capriciile vremii sute de oameni ai muncii şi au facut o vizită preferatului loc al petre­cerilor de 1 Mai — platoul Cor­­neşti. Spre seară nici o masă li­beră nu mai era la restaurantul din deal, iar de jur împrejurul ca­banei la cîteva grătare meşteru­­iau bucătarii pregătind fleica şi mititeii. Cele două gherete rămase locului, la care se vindea bere s-au dovedit insuficiente pentru numărul mare de vizitatori. Oame­­nii au sfidat vremea şi au venit la petrecere în pădurea înverzită. Jo­curile, cintecele, voioşia a durat pînă tîrziu, spre miezul nopţii. Ziua de 1 Mai a fost sărbăto­­rită pretutindeni cu multă voioşie, cu cîntece şi jocuri, cu optimismul şi hotărîrea de a se obţine noi succese în zilele ce urmează în cinstea unei mari sărbători l­a­* niversarea a 40 de ani de la în­ fiinţarea partidului nostru drag. Un grup de muncitori de la întreprinderea „Lázár Ödön“ din Tg. Mureş ascultă la ra­dio cuvîntarea tovarăşului Chivu Stoica, membru al Bi­roului politic şi secretar al C.C. al P.M.R., adresată oa­menilor muncii din patria noastră cu ocazia zilei de 1 Mai. In cursul după-amiezii, nu­meroase formaţii artistice au prezentat în faţa oamenilor muncii bogate programe artis­tice,­in clişeu . Echipa de dan­suri de la fabrica de zahăr „Bernáth Andrei“, interpretînd o învirtită de pe Valea Mure­şului. Deşi o ploaie caldă de primă­vară ce prevestea belşugul uni­telor ogoare, îşi trimitea picurii mărunţi peste oraşul sărbătoreşte îmbrăcat, mii de oameni se adu­nau, grupuri grupuri, sau încolo­naţi, îndreptîndu-se spre stadio­nul din parcul popular, unde ur­ma să aibă loc mitingul oameni­lor muncii din oraşul Reghin cu ocazia zilei de 1 Mai, măreaţă sărbătoare a celor ce muncesc. 1 Mai la Reghin La orele 10, pe stadion un po­top de aplauze întîmpină pe con­ducătorii organizaţiilor raionale de partid şi de stat, pe reprezen­tanţii muncitorilor, intelectuali­lor, meseriaşilor din oraş, care urcă la tribună. Mitingul este deschis de tov. Boaru Constantin, preşedintele Consiliului raional al sindicatelor. Apoi tovarăşul Căldare Vasile, prim-secretar al Comitetului raio­nal P.M.R. şi tovarăşul Balint Alexandru, secretarul Comitetului orăşenesc P.M.R. vorbesc în limbile romînă şi maghiară, despre impor­tanţa zilei de 1 Mai, arătînd rea­lizările pe care oamenii muncii din ţară, din regiune, respectiv cei din oraşul şi raionul Reghin le-au obţinut în întrecerea socia­listă organizată în cinstea zilei de 1 Mai şi a celei de-a 40-a ani­versări a înfiinţării Partidului Comunist din Romînia. De ne­numărate ori cuvântările sînt în­trerupte de aplauze. Participantu­ manifestă pentru victoriosul nos­tru partid, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, mani­festă pentru pace şi pentru uni­tatea oamenilor muncii din lumea întreagă. In cuvântările festive s-a ară­tat că în anul 1960 valoarea produc­ţiei globale industriale a între­prinderilor din raion a fost de 7 ori mai mare decît în 1938, şi că muncitorii antrenaţi în întrece­rea socialistă au realizat planul pe primul trimestru al acestui an, depăşind cu 7.375.000 lei valoarea producţiei globale pla­nificate. Astfel, în primul trimes­tru al anului au fost realizate an­gajamentele luate pe întreg anul. S-a vorbit de asemeni despre realizările gospodăriei agricole de stat din Reghin, care deţine locul I pe regiune şi ale G.A.S-ului Batoş, care a terminat prima din­ raion însămînţările din primăvara­ acestui an. "(Continuare în pag. 3-a) In centrul oraşului a fost instalat un frumos panou al muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor frun­­«A-fej. Ian Tg. Muici, ca.rg obţinut cele mai valoroase rezultate în producţie, în întrecerea secia­­i—.d­o.tai..caia in cinstea zilelor de 1 Mai si 8 Mai Mitingul oamenilor muncii din Tîrnăveni De la un capăt la altul, oraşul Tîrnăveni a îmbrăcat în această zi haine de sărbătoare. Mii de steaguri roşii şi tricolore fîlfîiau în adierea uşoară a vîntului de mai. Pe faţadele clădirilor proas­păt spoite erau expuse portretele marilor dascăli ai proletariatului Marx, Engels, Lenin şi ale mem­brilor Biroului politic al C. C. al partidului nostru. In scurt timp, piaţa 7 Noiem­brie a fost plină de miile de de­monstranţi, care scandau lozinci exprimîndu-şi dragostea faţă de Partidul Muncitoresc Român, con­ducătorul înţelept al poporului nostru şi solidaritatea cu oamenii muncii de pretutindeni. Mitingul a fost deschis de to­varăşul Moldovan Iacob, preşe­dintele consiliului local al sindi­catelor. Despre însemnătatea zilei de 1 Mai a vorbit tov. Buda Ie­­ronim, secretar al Comitetului ra­ional de partid. Vorbitorul a subli­niat că, anul acesta poporul nos­tru sărbătoreşte ziua de 1 Mai antrenat în marea întrecere socia­listă în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia, pentru a da patriei produse mai multe, mai ieftine şi de o calitate tot mai superioară. Fâcînd un scurt bilanţ al realizărilor obţinute în întrece­rea socialistă ce se desfăşoară în întreprinderile raionului Tîrnăveni, vorbitorul a scos în evidenţă fap­tul că întreprinderile au dat pro­duse peste plan în valoare de 5.436.000 lei, iar economiile rea­lizate peste plan însumează 1.370.000 lei. Rezultate deosebit de frumoase au obţinut muncitorii, inginerii şi tehnicienii Combinatului chimic­­.Karl Marx“, care în frunte cu­­Comuniştii au dat pe primele trei luni ale anului peste 1.243 tone carbid, 584 tone acid sulfuric, 790 tone şamotă, 33 tone policlo­­rură de vinil şi alte cantităţi de produse, realizînd o economie la preţul de cost în valoare de 1.120.000 lei. Printre fruntarii în­trecerii s-au situat harnicii fău­rari­ ai carbidului, în frunte cu echipa condusă de Hancu Gheor­­ghe, cea condusă de Blaj Aurel de la secţia chimică, Török Iosif cu echipa sa de la metalurgie, Székely Mihăilă de la clorosodice ş. a. Rezultate tot atît de frumoase a obţinut şi harnicul colectiv de muncă al fabricii, de geamuri, ca­re a dat peste plan 18.000 m­p geam tras, 44.000 m­p geam tur­nat, 239.000 bucăţi sticle şi fla­coane, 15.800 m­p geam armat colorat, a realizat 60.000 lei eco­nomii la preţul de cost şi un be­neficiu peste plan de 167.000 lei. S-au evidenţiat in mod deosebit echipele conduse de maiştrii Végii Francisc, Fülöp Andrei, Olteanu Emil ş. a. Pentru rezultatele deo­sebite, obţinute în anul trecut, co­(Continuare în pag. 3-a)

Next