Steaua Roşie, iunie 1961 (Anul 10, nr. 129-154)

1961-06-01 / nr. 129

2 INFORMAŢII de PARTID Instruirea secretarilor organizaţiilor de bază din raionul Reghin Săptămîna trecută, Comitetul raional de partid Reghin a ţinut un instructaj de 5 zile cu secre­tarii organizaţiilor de bază din G. A. S., G. A. C. şi întovărăşiri agricole. Scopul acestui instructaj a fost pregătirea secretarilor organiza­ţiilor de bază în legătură cu sar­cinile­ ce le stau în faţă în această perioadă, împrospătarea cunoştin­ţelor lor în privinţa problemelor vieţii interne de partid, în proble­mele economice ce le au de re­zolvat, etc. S-au predat 7 lecţii, printre care: „40 de ani de luptă a partidului sub steagul atotbi­ruitor al marxism-leninismului“, „Cum trebuie să muncească orga­nizaţiile de bază pentru atragerea celor mai­­buni tovarăşi în rîndu­­rile partidului, „Sarcinile organiza­ţiilor de bază pentru întărirea economico-organizatorică a G.A.C. şi întovărăşirilor“, etc. Conferin­ţele au fost prezentate de către secretarii şi membrii biroului raional de partid. După predare, s-au făcut seminarii pentru apro­fundarea problemelor şi lămurirea eventualelor neclarităţi. Din dis­cuţii a reieşit că problemele pre­date au fost înţelese şi însuşite. Printre cei mai activi la discuţii putem aminti pe Cengher Gheor­­ghe de la G.A.C. Lueriu, Radu Ioan din Cozma, Sîrbu Teodor din Frunzeni, Demeter Gheorghe din Porceşti şi alţii. O­rganizaţia de bază îşi întăreşte ringurile Organizaţia de bază P.M.R. din satul Delureni, raionul Luduş, acordă o atenţie deosebită pri­mirii de noi membri şi candidaţi de partid. In acest scop organi­zaţia de bază desfăşoară o muncă susţinută de educare a activului fără de partid. In urma acestei munci, mai mulţi întovărăşiţi din sat au cerut organizaţiei de bază primirea lor în rîndul candidaţilor. Recent au fost primiţi în rîndul candidaţilor de partid 8 tovarăşi iar în ai membrilor doi, dintre cei mai buni din sat. A. ARIEŞAN O nouă grădiniţă sezonieră Pentru a uşura munca colecti­vistelor în timpul campaniei a­­gricole, comitetul comunal de fe­mei din Bahnea (raionul Tîrnă­­ve­­i) în frunte cu preşedinta, tov. Olivia Roşea a hotărît deschide­rea unei grădiniţe sezoniere. In acest scop a fost solicitat spriji­nul comitetului comunal de par­tid, al comitetului executiv al sfatului popular, precum şi ajuto­rul material al gospodăriei agri­cole colective „Flacăra“. Sfatul popular comunal a pus la dispoziţia grădiniţei, în centrul comunei, un local cu trei încăperi spaţioase. Consiliul de conducere al G.A.C.-ului le asigură alimen­tele necesare. Secţia de învăţămînt şi cultu­ră a Sfatului popular raional Tîr­­năveni a numit două educatoare şi a donat 15 paturi, iar direcţiu­nea Şcolii de 1 7 ani din comună a completat inventarul necesar des­­chiderii grădiniţei. Fondul iniţial a fost asigurat de comitetul de femei. Astfel, nu de mult, grădiniţa sezonieră şi-a deschis porţile. Zil­nic vin aici peste 40 de copii ai colectiviştilor din comună. In munca de organizare a gră­diniţei au dep­is­­o muncă rodni­că tovarăşele Maria Stanciu, Os­­váth Mária, Magda Olteanu (se­cretara comitetului de sprijin) și multe alte femei. SIMION BOCHIŞ corespondent voluntar C­etăţeni! Adresaţi-vă cu încredere cooperativei de producţie meşteşugărească „cizmARul din Luduş, care execută în condiţiuni avantajoase şi de bună ca­litate : — încălţăminte la comandă — îmbrăcăminte la comandă — reparaţii ceasornicărie — fotografii de orice gen, precum şi fotografii pentru buletine. Ne deplasăm și în comu­nele din raion. ANUNŢ Sortimente bogate de — cărţi cu poze — cărţi de poveşti — rechizite şcolare şi — jucării se găsesc în librării. Vindem şi pe virament. Combinatul chimic „KARL MARX” din Tîrnăveni organizează la data de 24 iulie 1961 un concurs în vederea ocupării unui post de maistru ceramist Cererile de înscriere la concurs se depun cu cel puţin 10 zile înainte de data concursului, care se va ţine la se­diul întreprinderii. La concurs se pot prezenta: — absolvenţi ai şcolilor tehnice de maiştri, — absolvenţi ai şcolilor echivalente cu şcolile tehnice de maiştri şi care au practică de maistru, — maiştri care la data de 1. VII. 1956 au avut o vechi­me de 12 ani în această funcţie. La 1 iunie se deschide Staţiunea balneară hidro-termală de la Praid Regiunea Mureş-Autonomă Maghiară Cerînd sfatul medicului dvs., folosiţi-vă de apă termală recomandata pentru boli de sciatică, spondiloză, boli de femei, hernie de disc, etc. Băi de apă termală Preţul 4 lei. Componenţa chimică a apei: Cationi Calciu, magneziu, sodiu, potasiu, amoniac, fier. Anioni Clorizi, sulfaţi, bicarbonaţi, nitraţi. Apa ţîşneşte de la adîncimea de 2600 m. Temperatura 42° C. Baia la ştrand — preţul 2 lei CANTINA Staţiunea Se află în administrarea salinei din Praid. La cerere furnizăm in­formații prin poștă. Acolo unde se vor prelucra 35.000 litri lapte Pe şantierele de construcţii mireasma florilor de mai se amestecă cu mirosul proas­păt al varului din tencuieli, cu mirosul de vopsele. Oameni în salopete, cu mistria, cu tesla, cu bidineaua ori cu pensula, dau viaţă planului de investiţii al şesenalului. Pe şantierul Fa­bricii de produse lactate din Tg. Mureş, centura de schele s-a coborît de mult, zidurile au îmbrăcat haina albă, iar inte­rioarele se „pavoazează“ încon­tinuu. Cei peste 400 m­p faianţe, aşezate cu dibăcie de echipa lui Vali Domokos şi Balogh Ioan, sunt şlefuite ca oglinda. Apa­ratele de sudat, cu minunatul lor joc de artificii, taie şi sudează zeci de metri de con­ducte, ţevi, robinete. In sala compresoarelor, o echipă de in­stalatori a montat 2 compre­­soare produse de industria noastră socialistă. Echipa insta­latorilor condusă de Imre Lu­dovic şi-a măsurat forţele cu cei 3.000 m conducte montate. Utemiştii Mészáros Ştefan, La­­zăr Dumitru şi Sebestyén Árpád au executat instalaţia sanitară, montajul radiatoarelor, instala­ţia de încălzire, iar acum lu­crează cu multă însufleţire la sala cazanelor. Echipa instala­torilor dă bătălia pentru a-şi îndeplini angajamentul de a da gata lucrarea cu 20 zile înainte de termen. Grupul social, trans­formatorul, casa de reglare, ca­sa portarului sunt gata. In sa­la de fabricaţie a brînzei de vacă, echipa de zidari, condusă de Mihai Ştefan, execută cu atenţie pardoselile de mozaic. Pe lingă executarea mozaicului de gresie de calitate superioa­ră, ei au făcut economie de ci­ment de 5 la sută. Sus, în sala de pasteurizare, de compresare, la sala de spă­lat sticlele şi borcanele de iaurt, echipa lui Menyei Alexandru, zugrăveşte interioarele. Betoniş­­tii şi zidarii care lucrează la exterioare, construiesc trotua­rele din jurul clădirii centrale a sălii cazanelor. Zidăriile, ten­­cuielile, vopselile, mozaicările sunt executate îngrijit. Benefi­ciarul (I.C.I.L. Tg. Mureş) este mulţumit de calitatea lucrări­lor fabricii de lactate. O privire de ansamblu asupra celor două fabrici de lactate din Cristuru Secuiesc şi Tg. Mureş, îţi ara­tă că zugrăvelile fabricii din Tg. Mureş sunt executate mai Îngrijit,­ iar culoarea aleasă­ se potriveşte cu specificul acestui obiectiv industrial, pe cînd la finisajele exterioare şi la zu­­grăvitul fabricii din Cristuru Secuiesc nu s-a ţinut cîtuşi de puţin seama de faptul că a­­ceasta nu este o fabrică meta­lurgică, ci una de prelucrare a laptelui. Constructorii, instala­torii, montorii, muncesc cu în­sufleţire în toate compartimen­tele Fabricii de lactate din Tg. Mureş. Ei vor să dea viaţă an­gajamentului luat şi să dea in folosinţă cu 10 zile înainte de termen acest obiectiv indus­trial. Peste cîteva săptămîni cei 35.000 litri lapte vor fi purtaţi prin moderne instalaţii de pasteuri­zat, de fabricat smîntînă, iaurt, iar la capătul benzilor rulante vor ieşi din fabricaţie zeci de produse căutate ca: unt, iaurt, brînză de vaci, brînză „Făgă­raş", smîntînă, „Fructola" etc. GH. BARBULESCU VAUAUI ARLAUlt este fruntaş in producţie La secţia de pregătire a IPROFIL-ului „23. August“ Utilizînd în bune condiţiuni ma­şina de şlefuit la care lucrează, dă numai produse de bună calitate ■şi obţine depăşiri de plan. 1 ■ ''**'■ 1 1 — —■* ——— »* *'** Un nou magazin mixt în construcţie In cadrul adunării generale­ a ţăranilor întovărăşiţi din comuna Urisiu de Jos (raionul Reghin) s-a propus şi s-a votat con­struirea unui magazin mixt cooperatist, din contribuţie vo­luntară. Sfatul popular co­munal şi centrul cooperativei Şerbeni au sprijinit această iniţia­tivă, dînd în acelaşi timp şi un ajutor preţios în procurarea mate­rialului de construcţie. Lucrările de construcţie au în­ceput de îndată, şi în decurs de 45 de zile, efectuîndu-se 2.150 ore de munca patriotică, clădirea a fost construită pînă sub acope­riş. In munca de organizare a muncii patriotice s-au evidenţiat: Ioan Neagu, preşedintele comite­tului de construcţie, Aron Suciu, Simion Botoş, Dumitru Moldovan, Ioan Matei, Simion Matei şi Aurel Baciu. Cetăţenii Vasile Botoş, Aron Badiu, Vasile Matei, Simion Su­ciu, Teodor Botoş, Ioan Ştef şi Traian Căşvean au fost printre cei care au prestat cele mai mul­te ore de muncă patriotică. ŞTEFAN VULTUR deputat în sfatul popular comunal (Urmare din pag. 1-a) După organizarea taberelor, co­mitetele raionale U.T.M., împreu­nă cu secţiile de învăţămînt vor avea în continuare în centrul atenţiei lor, îndrumarea muncii instructorilor de pionieri şi a celorlalte cadre, urmărind îndeo­sebi să valorifice experienţa pozi­tivă acumulată în cursul vacanţei trecute, întrecerile sportive nu trebuie să lipsească din progra­mul activităţii de tabără. Se pot organiza de asemenea montaje literar-muzicale la locurile de ta­bără. Se recomandă organizarea de întîlniri cu activişti de partid şi de stat, organizarea de excursii pentru cunoaşterea împrejurimilor etc. Comitetele raionale şi orăşe­neşti U.T.M., împreună cu secţiile de învăţămînt şi cultură, trebuie să acorde o mare atenţie recru­tării copiilor pentru taberele re­gionale şi centrale, în aşa fel, ca să fie trimişi în tabere, cu preferinţă, elevii care au depus mai multă strădanie la învăţătură şi în activitatea pionierească.­ O mare atenţie trebuie acordată de comisiile raionale U.T.M. or­ganizării vacanţei elevilor, care rămîn în oraşele şi satele regiunii noastre, pentru ca şi aceştia să-şi petreacă plăcut şi cu folos timpul liber. Activitatea U.T.M. şi a or­ganizaţiei de pionieri nu trebuie întreruptă. Cu elevii care nu pleacă în tabără să fie organizate activităţi recreativ-educative, timp de 2-3 zile pe săptămînă. Una din aceste zile pe care elevii le petrec în mod organizat împre­ună, poate fi dedicată activităţilor obşteşti. E necesar ca programul activităţii de vară să fie întoc­mit încă de acum, discutat în organizaţiile U.T.M. şi de pionieri şi în consiliile pedagogice. Acest program poate cuprinde activităţi cum ar fi: 1—2 convor­biri sau întîlniri cu activişti de partid şi de stat, care au luat parte la insurecţia armată de la 23 August 1944; învăţarea de cîn­­tece şi poezii, discuţii sau recenzii pe marginea unor cărţi citite, simpozioane, vizite la întreprin­deri şi unităţi socialiste din agri­cultură, excursii cu caracter local, activităţi prin care să se poată realiza obiective cu caracter educativ. Acum, la început de vacanţă, comisiile raionale de organizare a vacanţei au întocmit planuri in­teresante în legătură cu zilele de vacanţă ale elevilor şi pionierilor. Principalul este să ne mobilizăm forţele pentru ca aceste planuri să se înfăptuiască, pentru ca va­canţa să însemne o continuare în forme deosebite a activităţii politice, educative pe care orga­nizaţia U.T.M. o desfăşoară în rîndurile pionierilor şi elevilor. Să-i ajutăm pe şcolari şi elevi să-şi petreacă plăcut şi cu folos vacanţa, pentru ca la toamnă să se întoarcă la şcoală cu forţe sporite, mai căliţi, mai voioşi şi entuziaşti, dornici să se apuce cu rîvnă de munca lor de zi cu zi pentru cucerirea ştiinţei, spre a deveni constructori de nădejde ai socialismului. I. RICEANU secretar al Comit, reg. U,T.M. Poe, LA ÎNCEPUT DE VACANȚĂ STEAUA ROȘIE Veşti din raionul Reghin PENTRU ÎNFRUMUSEŢAREA ORAŞULUI In oraşul Reghin se lucrează intens la modernizarea străzilor şi trotuarelor. Pînă în prezent au fost reprofilate peste 5.400 m­p străzi şi s-au modernizat trotua­rele pe străzile Varga Katalin şi Apalina, executîndu-se pavaje de peste 120 m­p. Lucrările de mo­dernizare a străzilor Apalina, Ilie Pintilie şi altele continuă. Paralel cu modernizarea stră­zilor, s-a amenajat un nou parc pe strada Ilie Pintilie, pe o supra­faţă de 5.107 m­p. De asemenea s-au executat lucrări de amenajare în parcul din centrul oraşului şi pe alte străzi, plantîndu-se în to­tal peste 150.000 diferite flori şi 400 puieri de arbori ornamen­tali. Cetăţenii oraşului, dornici de a face tot mai frumos oraşul lor, au contribuit la muncile amintite cu mii de ore muncă patriotică, executînd lucrări în valoare de aproape 50.000 lei. ACŢIUNI PATRIOTICE In anul acesta, cetăţenii din sa­tele raionului au făcut lucrări de îmbunătăţiri funciare. Prin mun­că patriotică, ei au săpat aproa­pe 20.000 m­c pămînt şi au cură­ţat peste 8.400 ha de păşune. De asemenea, ei au participat la munci de îmbunătăţiri silvice, e­­fectuînd­ peste 5.600 zile de mun­că patriotică cu braţele şi 3.933 zile de muncă cu atelajele pentru repararea drumurilor şi podeţe­lor. Valoarea totală a lucrărilor efectuate prin muncă patriotică de la începutul anului de harnicii cetăţeni ai raionului, se ridică­­ suma de 1.049.984 lei. O NOUA ŞCOALĂ Cetăţenii din comuna Frunzeni şi din satele aparţinătoare, în anul acesta au votat lucrări prin contribuţie voluntară în valoare de 54.000 lei pentru construirea unei noi şcoli de 7 ani, precum şi pentru alte lucrări de folos obştesc. Această sumă a fost achitată în întregime. Lucrările de construcţie au în­­ceput, urmînd ca şcoala să fie pusă sub acoperiş pînă la sfîrşi­­tul acestui an. LA COZMA Şi cetăţenii comunei Cozma au hotărît ca prin contribuţie vo­luntară să construiască o nouă şcoală de 7 ani. In acest scop ei au achitat în întregime suma vo-­ tată pe întregul an. Astfel, noua şcoală va fi în curînd ridicată în roşu. LA SUSENI Intr-o adunare generală, cetă­ţenii comunei Suseni, s-au anga­jat că vor contribui cu 152.000 lei la electrificarea comunei, sumă din care au şi achitat o parte însem­nată. Astfel, nu peste mult timp, şi această comună va fi electrifi­cată. Pe lingă aceasta, cetăţenii co­munei au mai hotărît să constru­iască şi un cămin cultural mo­dern, pe care să-l ridice în anul acesta în roşu. Creşterea porcilor— o îndeletnicire bănoasă Un camion plin cu colectivişti din cîteva gospodării colective din fostul raion Sărmaş se oprise la Iernut. Auziseră ei multe despre gospodăria colectivă de aici. Şi în special despre succesele obţi­nute de colectiviştii din Iernut în creşterea porcilor. In anul 1960, de pildă, gospodăria colectivă din Iernut a livrat statului pe bază de contract 300 porci graşi, în greutate totală de 30.816 kg, rea­lizând un venit de 277.344 lei. Cheltuielile efectuate pentru creş­terea şi îngrăşarea porcilor s-au ridicat la 80.200 lei. Venitul net realizat prin îngrăşarea celor 300 porci se cifrează la 197.144 lei. Ca şi în alte gospodării colec­tive şi aici, la Iernut, cu cîţiva ani în urmă purceii erau valorifi­caţi la înţărcare. Colectiviştii însă, din proprie experienţă, şi-au dat seama de ir­iportanţa creşterii şi îngrăşării porcilor. Dacă cei 300 porci care au fost îngrăşaţi în anul trecut erau valorificaţi la în­ţărcare, gospodăria pierdea circa 167.000 lei. Tocmai de aceea, vizitînd gos­podăria colectivă din Iernut, co­lectiviştii din Balda şi din alte gospodării colective s-au interesat îndeaproape de ferma de porci a gospodăriei. Inginerul gospodăriei, Ioan Dragomir, a explicat amă­nunţit oaspeţilo­r avantajele creş­terii şi îngrăşării porcilor, sfătuin­­du-i pe colectivişti să le urmeze exemplul. Convinşi de avantajele creşte­rii porcilor, colectiviştii din multe sate ale raionului Luduş au hotă­rît să nu mai valorifice purceii la înţărcare, ci să-i valorifice pe bază de contract, la o greutate de 100 kg. Gospodăria colectivă din Balda, bunăoară, a încheiat con­tract pentru a vinde anul acesta 200 porci graşi. Venituri frumoase a realizat anul trecut de pe urma creşterii porcilor şi gospodăria colectivă din Sînpaul. Anul aces­ta gospodăria colectivă de aici a contractat 150 de porci, faţă de 60 în anul trecut. Intre 100—160 de porci graşi au contractat şi gospodăriile colective din Bogata, Pogăceaua, Gheja, Căpuş, Cheţani etc. Pînă în prezent gospodăriile a­­gricole colective din raionul Lu­duş au încheiat contracte pentru a vinde statului cîteva mii de porci graşi. Incepînd din acest an, a trecut la creşterea şi îngrăşarea porcilor şi gospodăria colectivă din Er­­nei. In acest scop colectiviștii din Ernei au construit o maternitate pentru scroafe. JOI, 1. IUNIE 1961. TG. MUREŞ „N. Bălcescu“: Setea. „Progre­sul“: Generaţia salvată. „Steagul roşu“: Fotografia pierdută. „Tine­retului“: Iubiţi viitorul. „Muncito­resc“: Pe Donul liniştit seria II. „Dózsa Gh.“: Mexicul cîntă. In parcul „Lázár Ödön“: Tamango. Casa de cultură a sindicatelor: Stelele. GHEORGHIENI „7 Noiembrie“: Povestea tinerilor căsătoriţi LUDUŞ „30 Decembrie“: Doamna cu că­ţelul MIERCUREA CIUC „Dózsa Gh.“: Cad frunzele ODORHEI „Muncitoresc“: Reîntoarcerea REGHIN „Victoria“: Mize TIRNAVENI „23 August“: Fantezie de iarnă TOPLIŢA „Muncitoresc“: Cîntec de leagăn Joi, 1 iunie, secţia maghiară a Teatrului de stat din Timişoara prezintă la orele 15:30 piesa „Ce­lebrul 702“ de Al. Mirodan, iar la orele 20 „Clinele grădinarului" de Lope de Vega. VINERI 2 IUNIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Progra­mul I: 5,10 — Emisiunea pentru sate: Din experienţa mecanizato­rilor fruntaşi; 9,00 — Cîntece şi jocuri populare romîneşti şi ale minorităţilor naţionale; 9,30 — Prietena noastră cartea: „Fata din Ojdula“ de Kovács György; 12,10 — Valsuri interpretate de fanfară; 13,05 — Muzică de estra­dă; 14,30 — Melodii populare romîneşti; 15,50 — Muzică corală din ţări socialiste; 16,15 — Vor­beşte Moscova; 16,45 — Jocuri populare romîneşti; 18,30 — Ti­neri scriitori la microfon; 19,05 — Tribuna Radio; 20,30 — Program muzical pentru fruntaşii în pro­ducţie din industrie şi agricul­tură; 21,00 — Din viaţa de con­cert a Capitalei; 21,15 — Jurnalul satelor; 22,30 — Fragmente din cele mai cunoscute operete. Programul II: 12,10 — Prelu­crări de folclor ale compozitorilor noştri; 14,30 — Suita a 11-a din baletul „Călin“ de Alfred Men­­delsohn; 15,35 — Actualitatea în ţările socialiste; 17,35 — Muzică populară din Ardeal; 18,05 — Din creaţia de cîntece a compozitorilor noştri; 19,30 — Teatru la micro­fon: „Iubire“ comedie de Barta Lajos; 22,15 — Cîntă orchestra de muzică populară „Brîuleţul“ din Constanţa.­­ ★ TG. MUREŞ. 5—5,30 în limba română: Un început promiţător — Din programul artiştilor amatori din regiune — Ne scriu corespon­­­denţii. 5,30—6 în limba maghiară: Muzică pentru membrii G.A.C. din Feliceni. 14,30—15 în limba maghiară: Jurnalul coresponden­ţilor din întreprinderi — Frag­mente din operete — Ce să citim? 17—17,30 în limba romînă: Mo­zaic radiofonic — Muzică. 17,30— 18,30 în limba maghiară: Cronică economică — Cîntă orchestra con­dusă de Rózsa Béla — Cu micro­fonul la biblioteca documentară „Teleki“ din Tg. Mureş — Con-­­cert simfonic. ----------oooc---------­ Pentru îmbunătăţirea aprovizionării cu apă potabilă Au început lucrările pentru îm­bunătăţirea aprovizionării cu apa potabilă a oraşului Reghin. In acest scop, în apropierea o­­raşului, se fac foraje pentru fin­­tînele necesare colectării apei po­­­tabile. Aici s-au găsit izvoare bo­gate de apă potabilă de o calitate corespunzătoare.­­ S-a început construirea a două bazine de colectare a apei cu o capacitate de 1.500 mc. încă în anul acesta se vor termina lucră­rile de instalaţie a conductelor pentru alimentarea oraşului cu apă potabilă. -----------poo.----------- :61 Cabluri de telefoane subterane In vederea îmbunătăţirii încon­tinuu a legăturilor şi convorbiri­lor telefonice, în oraşul Reghin s-au luat o serie de măsuri teh­nice. In aceste zile au început lu­crările pentru aşezarea cabluri­lor telefonice subterane. In cen­trul oraşului s-au şi executat să­păturile necesare.

Next