Steaua Roşie, iunie 1961 (Anul 10, nr. 129-154)
1961-06-11 / nr. 138
Pentru atitudinea sa faţă de muncă, pentrucalitatea muncii, tânărul muncitor RADU FILON de la Fabrica de mobilă „23 August" Tg. Mureş se bucură de stima întregului colectiv. El ia parte activă şi la activitatea obştească, precum şi la liceul seral, unde urmează clasa a IX-a. Cu toate forţele la muncile de întreţinere a culturilor Deşi în ultimul timp vremea s-a îmbunătăţit, ritmul lucrărilor de întreţinere a culturilor se menţine nesatisfăcător. In ultima săp- tămînă, adică de la 1 la 8 iunie, în regiunea noastră s-a efectuat prima praşilă la porumb boabe pe 23.825 ha, la porumb pentru siloz pe 898 ha, la cartofi pe 6.328 ha, la sfecla de zahăr pe 594 ha etc. In multe locuri prima praşită s-a executat pe întreaga suprafaţă cultivată cu porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, cartofi etc. In schimb, în unele locuri prăşitul se desfăşoară cu mare încetineală. In raionul Tg.Mureş, bunăoară, prima praşilă s-a executat pe 82,9 la sută din suprafaţă. Aici, îrn ultima săptămînă s-a executat prăşitul pe 6.976 ha cultivate cu porumb pentru boabe, pe 72 ha cu porumb pentru siloz, 884 ha cartofi etc. Este în toi praşila a Il-a. La sfecla de zahăr s-a efectuat praşila a Il-a pe 73 la sută din suprafaţă. In ultima săptămînă, în acest raion s-au prăşit pentru a doua oară 1.464 ha cuporumb, 1.274 ha cu sfeclă de zahăr etc. Lucrările de întreţinere sunt avansate şi în raionul Tîrnăveni. Aici însă se putea face mai mult dacă se mobilizau toate forţele şi dacă se foloseau la prăşit mijloacele mecanizate. In ultima săptămînă de pildă, în acest raion s-a executat prima praşilă la porumb numai pe 1.934 ha, în timp ce în raionul Luduş s-a executat pe 4.845 ha, sau în raionul Reghin pe 4.462 ha. IN RAIONUL ODORHEI RITMUL LUCRĂRILOR POATE FI INTENSIFICAT Raionul Odorhei se numără, printre raioanele rămase mult în urmă în privinţa întreţinerii culturilor. Aici, prima praşilă s-a efectuat abia pe 57,5 la sută din suprafaţă. Praşila a II-a la sfecla de zahăr s-a efectuat numai pe 15,2 la sută din suprafaţă. Nimic de zis, şi aici sunt gospodării agricole colective şi chiar comune care au terminat prima praşită. La Alid, Zetea, Avrămeşti, Cristuru Secuiesc etc. prima praşită s-a efectuat pe întreaga suprafaţă. In unele locuri în schimb, prăşitul se desfăşoară anevoios. La gospodăria colectivă din Daia, de pildă, din 187 ha s-au prăşit numai 80 ha. In ultima săptămînă aici s-a efectuat prăşitul numai pe 4 ha, în timp ce la gospodăria colectivă din Mujna s-au prăşit 157 ha. La Tăureni, de asemenea, din 58 ha s-au prăşit numai 11 ha. Aici în curs de o săptămînă nu s-a prăşit nimic. Rezultatele obţinute de multe gospodării colective, ca cele din Ghepeş, Aldea, Eliseni şi altele, dovedesc că ritmul lucrărilor agricole poate fi intensificat. Pentru aceasta însă este necesar să se mobilizeze toate forţele. Aici, ca şi în celelalte raioane, prima praşilă trebuie să se termine în cel mai scurt timp. De asemenea, trebuie terminat răritul sfeclei de zahăr. Sfaturile populare, conducerile gospodăriilor de stat, ale gospodăriilor colective şi întovărăşirilor, au datoria de a mobiliza toate forțele de care dispun pentru ca lucrările agricole să fie executate la timp. Pentru următoarele’ 24 de ore : Vreme uşor instabilă, cu cerul schimbător, local vor cădea averse de ploaie insolite şi de descărcări electrice. Temperatura uşor variabilă, minimele vor fi cuprinse între 7—14 grade, iar maximele între 21—27 grade. Vînt potrivit din sectorul est şi sud-est. Sporirea numărului de animale constituie o preocupare de seamă a colectiviştilor din Bahnea, raionul Tîrnăveni. In scopul dezvoltării creşterii animalelor ei au primit credite de la stat in suma de 130.000 lei. Pînă în prezent s-au cumpărat 43 vaci din credite şi 14 din fonduri proprii. CIOAN CA DUMITRU corespondent voluntar. Sporesc numărul de animale PROIETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-gA' ORGAN AL COMITETULUI DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MUREŞ-AUTONOMĂ MAGHIARĂ Anul X, Nr. 138 (1012). Duminică, 11 Iunie 1961 4 pagini 20 bani BILANŢUL UNEI LUNI Bilanţul activităţii întreprinderilor industriei uşoare pe luna mai este pozitiv. Planul de producţie al acestui sector a fost depăşit cu 170.060 mp ţesături din bumbac, in şi mătase, 312.000 articole tricotate din bumbac, 22.000 tricotaje din lînă, 590.000 articole din sticlă, confecţii în valoare de 7.400.000 lei şi multe altele. In acest interval de timp au fost introduse în producţie o serie de noi ţesături: picheturi speciale pentru copii, ţesături gofrate din relon în culori uni, noi desene de imprimeuri şi modele de încălţăminte, articole din semicristal şi altele. PE ŞANTIERUL NAVAL DIN BRAILA Constructorii de vase de la şantierul naval „1 Mai“ din Brăila au lansat la apă un tanc petrolier de 660 tone. De la începutul anului şi pînă acum colectivul de muncă al acestui şantier a construit 66 de vase, şalupe, ceamuri, din care o bună parte sunt destinate cercetărilor şi exploatării stufului din Delta Dunării. MOBILA IN VALOARE DE 32.600.000 LEI Muncitorii din economia forestieră au obţinut anul acesta realizări importante în lupta pentru utilizarea mai bună a masei lemnoase. Planul producţiei globale pe primele cinci luni ale anului a fost îndeplinit în proporţie de 107,4 la sută. In această perioadă s-au produs peste plan 52.500 mp de cherestea, 52.600 mp de parchete, mobilă în valoare de peste 32.600.000 lei şi alte produse din lemn. METODE NOI IN FABRICAREA HIRTIEI Anul acesta colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Fabrica de hîrtie ,,1 Septembrie“ Buşteni a trecut la aplicarea unor noi metode ştiinţifice pentru îmbunătăţirea calităţii celor peste 25 de sorturi de hîrtie. In fabricarea hîrtiilor de scris speciale se foloseşte pentru prima dată caolina indigenă înnobilată, produsă în cadrul întreprinderii. Aceasta dă hîrtiilor o nuanţă de alb mai pronunţată. Pentru îmbunătăţirea calităţii hîrtiilor electro-izolante anul acesta s-a construit o nouă linie tehnologică ■ eooc pentru măcinarea continuă a celulozei. ŢESĂTURI EXTRA-FINE întrecerea socialistă pentru obţinerea a cît mai multe ţesături de calitate extra-fină, la Fabrica de postav din Azuga, se desfăşoară cu avînt sporit. In primele 5 luni ale anului acesta, textiliştii au dat 4.800 metri pătraţi de ţesături de stofă extra-fină, cît şi 4.600 kg fire şi 3.000 metri pătraţi ţesături de lînă peste plan. In fruntea luptei pentru obţinerea ţesăturilor extra-fine se află brigada de nevedit-urzit a tineretului, condusă de Mariana Sondei. PARDOSEALĂ DIN PLACI DE FIBROBETON . In ultima vreme, pe şantierele de locuinţe noi din Capitală s-a extins folosirea pardoselilor din plăci de fibrobeton (amestec de talaj cu ciment) ca suport pentru parchete, în locul duşumelelor oarbe din cherestea. Prin folosirea acestui sistem se obţin importante economii de material lemnos. UN DISPOZITIV PENTRU MAŞINA DE CUSUT „MINERVA“ La atelierele mecanice ale Fabricii de confecţii „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ se creează o serie de dispozitive care, aplicate la diverse maşini, au scopul de a rezolva unele probleme tehnice ridicate de procesul de producţie. Astfel, de curind, inginerul Mircea Popa, maiştrii Constantin Marin, Nicolae Sîrbu şi Ion Anghel şi mecanicul Vasile Ionescu au creat un dispozitiv, care adaptat la maşinile de cusut „Minerva“, face posibil să se execute cusături, atît înainte cît şi înapoi. Avantajele sînt: îmbunătăţirea calităţii confecţiilor, reducerea considerabilă a timpului de fabricaţie a acestora şi uşurarea muncii croitoreselor. MONEZI DIN EPOCA ROMANA Cu ocazia unor lucrări agricole ce s-au executat la marginea comunei Galicea Mare (raionul Băilești), locuitorul Petre Păcurin a descoperit recent un vas de lut cu 800 monezi de argint. El a predat monezile sfatului popular comunal iar acesta, Muzeului regional al Olteniei. Monezile datează din epoca romană (secolele II și III e. n.). In numărul de azi: — Secţia de ambarcaţiuni de la C.I.L. Reghin (pag. 2-a).— Unde duce planificarea nechibzuită? (pag. 3-a). ' *** Cu toată opoziţia ţărilor din N.A.T.O., Consiliul de Securitate a hotărît să ceară autorităfilor portugheze să înceteze imediat măsurile represive în Angola" (pag. 4-a). Folosind mijloace mecanizate Cele două brigăzi de cîmp din cadrul gospodăriei agricole colective din Chinari, desfăşoară tot mai larg întrecerea pentru realizarea angajamentelor luate în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea partidului. La sfecla de zahăr, bunăoară, colectiviştii de aici s-au angajat să depăşească producţia planificată cu 3.000 kg la hectar. O atenţie deosebită acordă ei lucrărilor de întreţinere a culturilor. Pe cele 40 ha cultivate cu sfeclă de zahăr, praşila treia este pe terminate. Pe 20 ha prăşitul se face mecanizat, cu ajutorul S.M.T.-ului din Tg. Mureş. La sfecla de zahăr, colectiviştii vor executa cel puţin patru praşile. Se desfăşoară în ritm tot mai sporit şi praşila a doua la porumbul pentru boabe şi pentru siloz. La aceste culturi colectiviştii vor executa de asemenea cel puţin trei praşile. Aici, o dată cu muncile de întreţinere a culturilor se execută şi recoltatul furajelor. Trifoiul pentru fin s-a recoltat de pe 90 la sută din suprafaţă. Şi la această lucrare colectiviştii au extins mecanizarea. Pe 20 ha, cositul trifoiului s-a executat mecanizat, de către tractoriştii de la S.M.T. Tg. Mureş. Dîndu-şi seama de importanţa executării lucrărilor agricole mecanizat, colectiviştii au hotărît, ca din cele 120 ha cultivate cu păioase, 60—70 ha să le recolteze mecanizat, încheind contracte în acest sens. Colectiviştii din Suseni, raionul Reghin, lucrează de zor la prașila a II-a a sfeclei de zahăr. Funicularul de la Gudea-Mică Foto: SZÁSZ KÁROLY Cunoaşteţi această marcă a vreunei fabrici? Aţi mai văzut pe vreun produs scris cu litere aurii scoase în relief — „Electro-Mureş" Tg. Mureş? Desigur că nu. Mai bine zis — încă nu. Pentru că nu peste mult timp produsele electrotehnice industriale şi de uz casnic fabricate la Tg. Mureş vor purta această marcă. Ea însă va înlocui altă marcă, bine cunoscută atît în oraş şi regiune, cît şi în toată ţara. A Această nouă marcă reflectă profilul nou al Întreprinderii Industriale de Stat, ce s-a numit pînă mai ieri „Secera şi ciocanul". Cum a ajuns această întreprindere ca în decurs de numai 7—8 ani să se reprofileze pentru fabricarea unor produse care sunt mult apreciate în toată ţara ? Cum a ajuns ca ponderea producţiei sale să o reprezinte produsele electrotehnice ? Drumul nu a fost lung, dar nici uşor, pentru ca să ajungi... ...DE LA LINGURI ŞI FARFURII DE ALUMINIU LA ANTENE DE TELEVIZIUNE ŞI RADIATOARE PARABOLICE Dacă acum 7 ani, mai precis în 1954, întreprinderea avea un profil nedefinitivat, executînd o gamă variată de produse şi servicii ca: tacîmuri şi veselă turnate din aluminiu, zăvoare, foarfeci, sobe de gătit, instalaţii de apă, ’~~L, electricitate, rebobinarea motoarelor electrice şi a unor generatori de mică capacitate, apoi astăzi harnicul colectiv al acestei întreprinderi execută produse de un înalt nivel calitativ şi tehnic. Aşa cum ne indică monografia întreprinderii şi ne relatează şi muncitorii mai vîrstnici, la început s-a pornit cu un număr redus de muncitori, cu o calificare mediocră, iar atelierele au fost înzestrate cu maşini rudimentareşi insuficiente. Prin grija partidului şi guvernului, s-au alocat fonduri pentru construirea de noi hale şi ateliere, respectiv pentru înzestrarea lor cu utilaje şi maşini moderne de înaltă tehnicitate, iar întreprinderii i-a re-,venit sarcina de a califica şi pregăti cadre corespunzătoare. In urma îmbinării acestor doi factori — înzestrarea tehnică şi ridicarea calificării oamenilor — statisticile înregistrau an de an noi şi valoroase succese.. Astfel, în 1956 s-a hotărît să se introducă fabricarea în serie a numeroase produse noi ca: maşini de rabotat cu dimensiuni mici, maşini de îndoit şi rotunjit tablă, prese pentru încleiat; în 1958 aici s-a început să se producă maşini pentru întreprinderile de industrializare a lemnului, ca maşini de şlefuit cu bandă, ferăstraie panglică. Paralel, a început confecţionarea diferitelor produse electrotehnice. Pe baza documentaţiilor primite, harnicii muncitori şi tehnicieni ai întreprinderii au reuşit să însuşească tehnica fabricării separatoarelor, a cutiilor terminale, a tablourilor capsulate şi a panourilor de distribuţie. — Nu a fost uşor — ne spune un muncitor mai vîrstnic — cînd in 1958 am primit sarcina să producem două tipuri de compensatori de faze. Aceste aparate nu s-au produs pînă atunci în ţară. Eram mîndri, dar ne dădeam seama de importanţa sarcinii ce o aveam. Primele exemplare din aceste compensatoare au dat rezultatele scontate. După aceasta a început fabricarea lor în serie. Astăzi acest produs ocupă un loc important printre sortimentele întreprinderii şi se bucură de apreciere pe tot cuprinsul ţării. Pe lingă alte nenumărate produse fabricate pentru prima dată în ţară, la Tg. Mureş se fabrică şi maşina de calculat „Bolyai". Şi istoricul acestei maşini oglindeşte preocuparea permanentă a colectivului de a produce maşini de calculat corespunzătoare cerinţelor actuate. In decurs de aproape 5 ani, acestei maşini i s-au adus o serie întreagă de îmbunătăţiri. Muncitori ca Schule Andrei, Gyerák János, Logyn Kelemen şi alţii, care au dobîndit o înaltă calificare, au stat ore şi zile întregi, ba uneori şi nopţi, studiind proiecte şi posibilităţi noi. Pînă la urmă, îndrăzneala lor a învins. Un nou produs pe care altă dată ţara noastră îl importa, se fabrică cu succes la noi şi încă are calităţi superioare. Spiritul inovator al muncitorilor de aici a contribuit la înlocuirea diferitelor materiale scumpe sau deficitare ce intrau în componenţa maşinii de calculat, cu altele mai ieftine, cu aceleaşi caracteristici. Este semnificativ faptul că numai la maşina de calculat, s-au aplicat în ultimii 4—5 ani un număr de 44 inovaţii. Toate acestea au făcut ca preţul de vînzare al maşinii să scadă de la 3.000 lei la 1.800 lei. ★ Incepînd cu acest an, întreprinderea a început fabricarea unor noi produse, în special electrotehnice. Deja sunt binecunoscute cumpărătorilor fiarele de călcat electrice, antenele de televiziune, plitele electrice, pernele electrice şi radiatoarele electrice, fabricate aici. O mărturie despre calitatea acestor produse o constituie nenumăratele scrisori adresate colectivului de muncitori, ingineri şi tehnicieni ai I.I.S. „Electro-Mureş“, de către diferiţi cumpărători sau întreprinderi din Bacău, Timişoara, Bucureşti, Constanţa, Satu Mare etc. Bineînţeles, că pentru fabricarea acestor produse, pe lingă priceperea muncitorilor mai este nevoie şi de utilaje şi maşini de o înaltă tehnicitate şi productivitate. Pe acest an întreprinderea are un fond de investiţii pentru procurarea de maşini în valoare de cîteva milioane lei. Pînă în prezent s-au şi primit două maşini de turnat sub presiune, strunguri automate şi revolver, freze etc. De asemenea, s-au mecanizat şi automatizat unele operaţiuni, s-a înfiinţat o secţie de scule, dispozitive şi verificatoare şi de prototipuri dotate cu utilaje moderne. In centrul atenţiei conducerii întreprinderii şi a organizaţiei de partid stă sarcina ridicării continue a nivelului tehnic al muncitorilor, specializarea lor pe operaţii, reorganizarea şi lărgirea controlului de calitate. Îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan, — condiţia principală a ridicării nivelului calitativ al produselor — a fost sarcina de căpătâi a fiecărui muncitor. Rezultatele obţinute în luna mai sunt concludente în această privinţă. Planul producţiei globale a fost realizat în proporţie de 109,1 la sută, iar al producţiei marfă a fost depăşit cu 7,7 la sută. În primele 5 luni ale acestui an au fost date peste plan 114 bucăţi maşini de calculat şi multe alte produse electrotehnice de uz casnic şi industrial. Preţul de cost al maşinilor de calculat n-a depăşit cifra indicată în plan. Aceasta este o realizare importantă de care întregul colectiv este mîndru şi merită toată lauda. Aşa cum am mai arătat, paralel cu întreprinderea s-au ridicat şi s-au dezvoltat şi oamenii. Tînăra generaţie de muncitori de aici a crescut şi şi-a însuşit o înaltă calificare. Comuniştii au fost aceia care i-au introdus în tainele meseriei şi tot ei s-au aflat în fruntea tuturor acţiunilor îndreptate spre ridicarea producţiei, a calităţii produselor, spre reducerea preţului de cost şi obţinerea de economii. Organizaţia de partid a fost aceia care i-a încurajat pe cei îndrăzneţi, i-a învăţat să nu se descurajeze în faţa greutăţilor, să aplice tot ceea ce este nou şi bun. M. BĂRDAŞAN