Steaua Roşie, iunie 1961 (Anul 10, nr. 129-154)

1961-06-11 / nr. 138

2 AZI VĂ PREZENTĂM: U­­n cronicar al vremii apu­­se, în încercarea de a re­da cît mai fidel caracte­risticile oraşului Reghin şi îm­prejurimilor sale şi importanţa lui economică spunea că: „Re­ghinul Săsesc o urbe provincia­lă potrivită pentru mari tîrguri săptămînale la care se adună de obicei lume multă de pe toa­tă Valea Gurghiului şi dintr-o mare parte din cîmpie, de­ la Teaca pînă la Bistriţa Bîrgău­­lui“. Tîrgurile, în asta , constă Un tip nou de canoe pentru 2 persoane se află in fază de finisaj. Greutatea lui este sub 20 kg. Importanta economică numărul unu a Reghinului de altădată şi pentru acest eveniment săp­­tămînal lucrau sute de munci­tori în mici ateliere particulare, aciuite în nişte încăperi care mai de care mai insalubre, în­tunecoase şi pline de igrasie. Lemnul, care se exploata vîrtos şi fără nici un alt raţionament decît acela al profitului, nu se prelucra la Reghin în mobilă sau în alte produse finite, ci în cherestea, şi în această formă, sau chiar de-a dreptul ca buş­tean lua drumul Germaniei, Franţei, Italiei, Angliei... Despre Reghinul cel nou de astăzi, însă, se vorbeşte tot mai mult, ca despre un centru in­dustrial în continuă dezvoltare şi înflorire. I.R.U.M., „Republi­ca“, Complexul de industriali­zare a lemnului, sunt numai cî­­teva din unităţile industriale care au fost create aici în anii puterii populare. Cît priveşte produsele acestor unităţi, cali­tatea şi aspectul lor, acestea sunt recunoscute în întreaga ţară. S­ecţia de ambarcaţiuni sportive din cadrul Complexului de indus­trializare a lemnului este şi ea o realizare nouă, înfăptuită în anii puterii populare. Ceva am­barcaţiuni se făceau şi în trecut la Reghin — ne-a­ spus tovară­şul Varga Vasile, priceputul meşter în construirea feluritelor ambarcaţiuni. Ele se lucrau într-un atelier particular, în a­­semenea condiţii şi la un aşa preţ la care nici chiar asocia­ţiile sportive nu le puteau cum­păra. Explicaţia e simplă. Spor­tul nautic, ca de altfel şi cele­lalte ramuri sportive, consti­tuia un lux, la care aveau drep­tul doar cei avuţi. Astăzi, ca urmare a grijii partidului şi guvernului nostru, cultura fizică şi sportul au devenit un bun al maselor largi ai celor ce muncesc, mijloc important de formare a omului nou, luptător activ pentru construirea socia­lismului. Secţia de ambarcaţiuni spor­tive a căpătat o largă dezvolta­re în urma Hotărîrii din iunie 1949 a Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în problema sti­mulării şi dezvoltării continue a culturii fizice şi sportului. In urma acestei hotărîri, ramurile sportive au cunoscut o largă dezvoltare, cuprinzînd mii de oameni ai muncii tineri şi vîrst­­nici. Natalia a devenit un sport iubit şi practicat cu multă plă­cere. Aşa că în urma hotărîrii partidului, cererile de ambar­caţiuni pentru sportul de ma­să, cît şi pentru agrement au crescut din an în an. Numărul caiacelor, canoelor, schiturilor, al bărcilor de agrement care au fost construite aici începînd din 1949 şi pînă în prezent se ci­frează la cîteva mii. CREŞTEREA CADRELOR — O PREOCUPARE DE SEAMA T­ovarăşul Varga Vasile vorbeşte cu multă pasiu­ne despre felul cum se construiesc ambarcaţiunile. E un om despre care se poate Tovarăşul VAR­GA VASILE, şe­ful secţiei, cali­tatea şi aspectul ambarcaţiunilor este preocuparea principală a co­lectivului nostru, spune că este îndrăgostit de meseria lui. Stă zile întregi a­­plecat asupra unui desen, stu­diind un nou model, sau în veș­nică căutare a liniilor mai mo­derne, mai elegante, mai suple, pentru ca, schiturile, caiacu­­rile, canoele să fie cît mai ară­toase. Nu-i tot una cu ce ne pre­zentăm la concursurile interna­ționale — ne spune dînsul. A­­colo se adună specialişti, con­structori de ambarcaţiuni din toate ţările. Cercetează, aprecia­ză, studiază, comentează mij­loacele puse la dispoziţia spor­tivilor noştri. In cele mai mul­te cazuri am avut de auzit nu­mai cuvinte de laudă, iar cînd sportivii noştri ieşeau învingă­tori, ceea ce nu rareori s-a în­­tîmplat, am fost cuprinşi de bucurie şi exaltare şi noi, cei care îi însoţeam, împreună cu noi se bucurau delegaţii ţărilor prietene, felicitîndu-i călduros atît pe sportivi, cît şi pe con­structorii ambarcaţiunilor. Dar nici un moment nu uită tovarăşul Varga să vorbească şi despre o altă problemă, tot atît de importantă ca şi calita­tea şi aspectul ambarcaţiunilor, despre creşterea cadrelor. Sec­ţia şi-a început activitatea cu ..un­­pumn de meşteri mai vîrst­­nici, meseriaşi tîmplari. Printre aceştia se aflau: Papp Iosif,­ Haider Leopold, Valter Iosif şi Varga Ştefan, Barabás Iuliu şi Egyedi Ioan, care în cîţiva ani au crescut cu grijă şi răbdare o generaţie nouă de construc­tori pricepuţi din utemiştii com­plexului. Astăzi, secţia lucrează cu peste 120 muncitori şi este în continuă dezvoltare. Ambarcaţiuni se trimit tutu­ror cluburilor sportive din ţară. C­ererea de bărci, canoe, schituri, caiace, a devenit atît de mare încît har­nicul colectiv al secţiei abia pri­dideşte cu satisfacerea tuturor comenzilor. Anul acesta, în mul-­ te oraşe regionale au fost ame­najate lacuri. Pentru acestea s-au comandat bărci de agre­ment. Au mai cerut bărci şi al­te ambarcaţiuni, staţiunile bal­­neo-climaterice ca: Tuşnadul, Eforie, Vasile Roaită, Mamaia, cherhanalele, staţiile de recol­tat stuful din Deltă, solicită lotci pescăreşti... Intr-un cuvînt, constructorii sunt solicitaţi din plin, iar ei se străduiesc să facă faţă cu cin­ste acestor cereri, prin lucrări de cea mai bună calitate, lu­crări la adresa cărora n-a sosit pînă în prezent, nici o reclama­­ţie, ci numai cuvinte de laudă. I. OPREA Pricepuţii constructori Suceava Eugen şi Papp Iosif, montează, sche­letul unui schif de 8 persoane CERCETĂRI IN LEGĂTURĂ CU LIMBA TIBETANĂ Institutul Popoarelor Asiei şi Academia de Ştiinţe a U.R.S.S. au publicat o lucrare intitulată „Limba tibetană“, redactată de prof. Iuri Roerich (1902 — 1960). Această lucrare a fost elaborată de către savant cu puţin înainte de moartea sa, ca o completare a seriei volumelor „Limbile Orien­tului străin şi ale Africii", care apare la Moscova. Cartea expune Istoria limbii literare tibetane, cuprinzînd în acelaşi timp o amplă descriere a foneticii și gramaticii sale. La întoarcerea sa din India în patrie, în 1947, Roerich a organi­zat studiul limbii tibetane la Moscova și Leningrad. El a con­dus toate lucrările științifice în acest domeniu. — Dragi ascultători, acum vă vom transmite buletinul meteoro­logic. Timpul probabil de mîine... (Din „Schweitzer Illustrierte“ — Elveţia). Trena Iui Eichmann. (din „Berliner Zeitung“ — R. D. G.) Scuză-mă, dragă, că am întîrziat cu 0,00710 minute. (din revista „Les Nouvelles de Moscou“­, ITEXUA IIOSIB . ■--------<x>oo-------­ Publicarea unui poem epic kirghiz Academia de Ştiinţe Kirghize a terminat publicarea poemului epic „Manas". In patru volume. Folclo­riştii au cules pe de-a întregul a­­cest text in baza expunerilor lui Sayakbai Karalaiev (70 de ani), unul din cei mai bătrtni naratori kirghizi. Sayakhai Karalaiev cunoaşte toate legendele poporului său, re­­latînd faptele eroice ale viteazului Manas. Savanţii consideră că în­treaga lucrare va cuprinde 600.000 versuri, ceea ce înseamnă că pen­tru a publica ediţia completă a poemului epic, ar fi nevoie de 50 volume. La ora actuală, folcloriș­tii kirghizi continuă să noteze le­gendele ,,Manas", după Sayakhai Karolaiért. de graficianul finlandez ERKKI .TANTUU UN OCHI EL Văzut este sursa principală­­de percepere a lumii înconjurătoare de către om. Dacă omul îşi pierde vederea, nu există nici un mijloc pentru a o înlocui. Dar marele optician sovietic Nicolai Valius, doctor în ,ştiinţe tehnice, şi-a asumat sarcina de a priva acest organ de neînlocuit care este ochiul, de monopolul său. In fond, nu este posibil să citim servindu-ne de alte simţuri? — se gîndi el. Apoi a decis să re­dea vederea orbilor, transmiţînd funcţiunile ochilor unui alt simţ: pipăitului, creierul puţind percepe în aceeaşi măsură senzaţii din cele mai diverse prin intermediul pielii omului. Insă ochiul percepe imaginile de la distanţă, în timp ce pielea nu reacţionează în acest sens, de­cît numai prin contact direct. Pentru a rezolva problema, tre­buia deci să se dea orbilor posi­bilitatea de a percepe şi de la dis­tanţă. Prima parte a problemei care urma să fie rezolvată, a con­stat în sesizarea imaginii. Ochiul este înainte de toate un aparat optic, un model viu al aparatu­lui de fotografiat. Pornindu-se de la această idee, s-a confecţionat o cameră obscură de dimensiunile unei cutii de chibrituri, prevăzut cu un obiectiv. Aceasta a consti­tuit prima etapă a cercetărilor. Pasul următor a fost însă mai dificilRetina transformă raza de lumină într-o impulsiune nervoa­să, care ajunge la creier. Prin ce am putea înlocui această funcţiu­ne ? — se punea problema. Solu­ţia era următoarea: transformarea semnalelor de lumină în semnale electrice, ceea ce e posibil dato­rită fotoelementelor. Inventatorul le-a dispus la distanța focarului obiectivului. Căzînd pe acest mo-I zaic sensibil la­­lumină, razele se­­ transformă în curent electric. Cu cît lumina este mai intensă, cu atît şi curentul va fi mai puter­nic. Ultima verigă a acestui lanţ de probleme a fost rezolvată prin in­termediul unei serii de mici bobite de soc, care joacă un rol interme­diar între fotoelemente şi pielea de pe frunte. Fiecare din ele e a­­şezată într-un mic tub de sticlă. Fotoelementul atrage spre sine bobiţele, iar apoi, comunicîndu-le electricitatea cu care este încărcat, le respinge. Datorită forţei şi frecvenţei acestor bobiţe vibratoa­re, orbul îşi poate reprezenta o­­biectele din jurul său, aproape cu precizia unui televizor. Alimentarea aparatului se face cu ajutorul unei pile aşezate în buzunar şi prin intermediul unei baterii solare cu tranzistori. A­­ceasta din urmă produce curent cu începere din zorii zilei şi poa­te acumula energie şi pentru sea­ră. Se speră că un model simplifi­cat de ochi electronic va fi in curînd terminat. tto BPWut antient : AUTOMOBIL ! PENTRU O S­î­NGURĂ PERSOANĂ .­­ Pe planşele proiectanţilor­­ sovietici de automobile s-a născut turismul pentru o sin­gură persoană. Noul automobil, ca orice frate mai mic, folo­seşte principalele subansamblu­ri ale rudelor mai mari. Moto­rul, cutia de viteză, roţile, puntea din spate au fost pre­luate de la autoturismul ,,Mosk­­vici—407“, iar schimbarea di­recţiei şi suspensia de la scu­tere. Desigur că toate aceste subansambluri au fost adaptate cerinţelor noului automobil, în special prin modernizarea lor. Pentru viitorii cumpărători iată şi caracteristicile princi­pale ale noului turism sovietic: caroseria din material plastic, iar viteza — 190 km pe oră. STRUGURI FARA S?MBURI La Plovdiv (R.P. Bulgaria)­­ se studiază intens posibilitatea­­ obţinerii strugurilor fără sîm-­­ buri. Primele experienţe au dat­­ rezultate bune, obţinîndu-se la­­ varietatea „Bolgar“ un bob de­­ strugure cu un volum crescut­­ fără sîmbure. PESCUIT... CU BECUL ELECTRIC Institutul pentru pescuit în largul mării al R.D. Germane se ocupă de elaborarea unor noi metode de pescuit. Printre altele se prevede ca în lunile august, septembrie şi octombrie să se aşeze la gurile rîurilor şi la extremităţile unor plase de pescuit speciale, lanţuri de becuri electrice. Ţiparii ocolesc lumina şi se îndreaptă în di­recţia porţiunii de apă rămasă în întuneric, unde sunt prinşi în vîrşe de pescuit. Se crede că această metodă va contribui la sporirea cu pînă la 50 la sută a cantităţii de ţipari pes­cuiţi. ... în anul iyou în austria car­boniferă a U.R.S.S. a produs 510 milioane tone de cărbune? Nivelul de mecanizare a extracţiei cărbu-­ nelui a cunoscut o creştere necon-­­ tenită în ultimii ani, reprezentînd astăzi 49 la sută. Mina automată­­ nu mai este o chestiune a viitorului îndepărtat — asemenea mine exis- ■ tă de pe acum şi numărul lor va creşte în viitor. ★ ... R.S. Cehoslovacă a întrecut S.U.A. în producţia de oţel pe cap de locuitor? b­ ... In U.R.S.S. s-a realizat un aparat portativ emiţător-recep­­tor de televiziune care nu este mai mare decît un patefon? Apa­ratul este destinat utilizării în economia naţională. El poate fi folosit cu succes în locuri inacce­sibile sau vătămătoare pentru om. De exemplu, se pot controla con­ductele şi depozitele de petrol, se priveşte metalul topit în furnale. Se pot observa reacţiile chimice explozive şi procesele dffl mediile radioactive. .ILEUS L­o­c­alit ă ţ i ORIZONTAL: 1. — Frumoasă­­ staţiune climaterică în raionul Gheorghieni (2 cuv.). — Şi alta din raionul Topliţa. 2. — Lac vul­canic. — Virgil Oprea — Pri­mesc. 3. — Pîine — Petec de pîn­­ză pus la răscroială pentru a lăr­gi mînecile unei cămăşi — Cer­neală specială — Avocat. 4. — A îmbina. — Aici, în anii puterii populare s-a construit un modern complex de industrializare a lem­nului­ — Nume de fată. 5. — Fa­ce parte din bogăţiile subsolului regiunii noastre. — Partea de deasupra a unei maşini de gătit. 6. — Nicu Tudor — Apă minera­lă cu gust sărat — Ruinat mai mult de jumătate ! 7. — Ion... autorul romanului „Zilele vieţii ta­le“. — Corespunde realităţii. 8. — Aici s-a construit o puternică­­ termocentrală — Zăvor. 9. — U­nul care îngrijeşte vacile. — Scă­pare, fugă — Elena Fulga. 10. — Plantă textilă care se prelucrează la Luduş, Ghindari, Joseni şi în alte localităţi — Important cen­tru forestier de pe Valea Mureşu­lui — Unealtă agricolă. 11. —­­ Nume de femeie, se aseamănă cu o avalanşă — SHS — Sigiliu. 12. — Unealtă de scris — Localitate unde pandurii din Divizia „Tudor Vladimirescu“ au dat prima luptă pentru eliberarea Ardealului co­tropit de fascişti. 13. —■ Localitate al cărei nume se aseamănă cu a şoimului. — Oficiul Naţional de Turism. 14. — In această locali­tate — întreprindere din Miercu­­rea-Ciuc care se ocupă cu repa­raţii şi transporturi auto. — Şte­fan pe scurt. 15. — Nume de fe­meie. ■— Soartă, viitor. — Foarte mare, nemărginit. 16. — Aşa este şi steaua de pe turnul clădirii Sfatului popular al oraşului Tg. Mureş. — Izvorăşte din Hăşmaşul Mare şi este cîntat ca o apă lină.1 VERTICAL: 1. — Important sector de exploatare forestieră pe Valea Gurghiului şi frumoasă lo­,­calitate climaterică. — Localitate cunoscută pentru izvoarele sale­­ de apă minerală. 2. — Agăţat —­­ Suburbie a Constantinopolului lo-' cuită de greci dintre care unii au ajuns domni ai Ţărilor Romîneşti — Aproape oval ! 3. — Animal de povară — Puţin — Pîrîu din raionul Tg. Mureş a cărui al-' bie a fost reglată. 4. — Emi­teri, degajări. 5. — Notă mu­zicală — Studiază aştrii şi mişcarea lor — Altă notă muzi­cală. 6. — ... Everac, autorul piesei „Ferestre deschise“ — îm­podobeşte munţii — Părăsesc un interior. 7. — Curba convexă în-­ chisă, cu o axă de simetrie, a că­rei curbură este mai mare în punctele de intersecţie cu axa de­cît în oricare punct al ei. — Nume de faţă. — Minoritate naţională din ţara noastră (pl.). 8. — Sta­ţiune balneo-climaterică în raionul Tg. Mureş. — Era alintată.­­­­Tare, puternic. 9. — Posedă — Preparat culinar ce serveşte ca aperitiv sau garnitură. — Ivi — 10. — Tudor Petraru Locali­tate şi nod de cale f­­erată pe Va­lea Mureşului — Noro­ — N. M. 11. — Luptă — Urît. 12. — Con­trar. (pl.) — Localitate din raionul Odorhei. — Alifie. 13. — Bărbierit — Produs al întreprinderilor forestiere (pl.) — Sere! 14. — Tăcere ! — Iu­bita lui Petrarca — Carnet. 15. — Posezi — înspre (anagramat). 16. — Localitate balneo-climate­rică cu renumite ţesătorii de lî­­nă. — Esenţă de foioase — Lemn din familia coniferelor care creşte la mari înălţimi.

Next