Steaua Roşie, iunie 1961 (Anul 10, nr. 129-154)
1961-06-11 / nr. 138
2 AZI VĂ PREZENTĂM: Un cronicar al vremii apuse, în încercarea de a reda cît mai fidel caracteristicile oraşului Reghin şi împrejurimilor sale şi importanţa lui economică spunea că: „Reghinul Săsesc o urbe provincială potrivită pentru mari tîrguri săptămînale la care se adună de obicei lume multă de pe toată Valea Gurghiului şi dintr-o mare parte din cîmpie, de la Teaca pînă la Bistriţa Bîrgăului“. Tîrgurile, în asta , constă Un tip nou de canoe pentru 2 persoane se află in fază de finisaj. Greutatea lui este sub 20 kg. Importanta economică numărul unu a Reghinului de altădată şi pentru acest eveniment săptămînal lucrau sute de muncitori în mici ateliere particulare, aciuite în nişte încăperi care mai de care mai insalubre, întunecoase şi pline de igrasie. Lemnul, care se exploata vîrtos şi fără nici un alt raţionament decît acela al profitului, nu se prelucra la Reghin în mobilă sau în alte produse finite, ci în cherestea, şi în această formă, sau chiar de-a dreptul ca buştean lua drumul Germaniei, Franţei, Italiei, Angliei... Despre Reghinul cel nou de astăzi, însă, se vorbeşte tot mai mult, ca despre un centru industrial în continuă dezvoltare şi înflorire. I.R.U.M., „Republica“, Complexul de industrializare a lemnului, sunt numai cîteva din unităţile industriale care au fost create aici în anii puterii populare. Cît priveşte produsele acestor unităţi, calitatea şi aspectul lor, acestea sunt recunoscute în întreaga ţară. Secţia de ambarcaţiuni sportive din cadrul Complexului de industrializare a lemnului este şi ea o realizare nouă, înfăptuită în anii puterii populare. Ceva ambarcaţiuni se făceau şi în trecut la Reghin — ne-a spus tovarăşul Varga Vasile, priceputul meşter în construirea feluritelor ambarcaţiuni. Ele se lucrau într-un atelier particular, în asemenea condiţii şi la un aşa preţ la care nici chiar asociaţiile sportive nu le puteau cumpăra. Explicaţia e simplă. Sportul nautic, ca de altfel şi celelalte ramuri sportive, constituia un lux, la care aveau dreptul doar cei avuţi. Astăzi, ca urmare a grijii partidului şi guvernului nostru, cultura fizică şi sportul au devenit un bun al maselor largi ai celor ce muncesc, mijloc important de formare a omului nou, luptător activ pentru construirea socialismului. Secţia de ambarcaţiuni sportive a căpătat o largă dezvoltare în urma Hotărîrii din iunie 1949 a Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în problema stimulării şi dezvoltării continue a culturii fizice şi sportului. In urma acestei hotărîri, ramurile sportive au cunoscut o largă dezvoltare, cuprinzînd mii de oameni ai muncii tineri şi vîrstnici. Natalia a devenit un sport iubit şi practicat cu multă plăcere. Aşa că în urma hotărîrii partidului, cererile de ambarcaţiuni pentru sportul de masă, cît şi pentru agrement au crescut din an în an. Numărul caiacelor, canoelor, schiturilor, al bărcilor de agrement care au fost construite aici începînd din 1949 şi pînă în prezent se cifrează la cîteva mii. CREŞTEREA CADRELOR — O PREOCUPARE DE SEAMA Tovarăşul Varga Vasile vorbeşte cu multă pasiune despre felul cum se construiesc ambarcaţiunile. E un om despre care se poate Tovarăşul VARGA VASILE, şeful secţiei, calitatea şi aspectul ambarcaţiunilor este preocuparea principală a colectivului nostru, spune că este îndrăgostit de meseria lui. Stă zile întregi aplecat asupra unui desen, studiind un nou model, sau în veșnică căutare a liniilor mai moderne, mai elegante, mai suple, pentru ca, schiturile, caiacurile, canoele să fie cît mai arătoase. Nu-i tot una cu ce ne prezentăm la concursurile internaționale — ne spune dînsul. Acolo se adună specialişti, constructori de ambarcaţiuni din toate ţările. Cercetează, apreciază, studiază, comentează mijloacele puse la dispoziţia sportivilor noştri. In cele mai multe cazuri am avut de auzit numai cuvinte de laudă, iar cînd sportivii noştri ieşeau învingători, ceea ce nu rareori s-a întîmplat, am fost cuprinşi de bucurie şi exaltare şi noi, cei care îi însoţeam, împreună cu noi se bucurau delegaţii ţărilor prietene, felicitîndu-i călduros atît pe sportivi, cît şi pe constructorii ambarcaţiunilor. Dar nici un moment nu uită tovarăşul Varga să vorbească şi despre o altă problemă, tot atît de importantă ca şi calitatea şi aspectul ambarcaţiunilor, despre creşterea cadrelor. Secţia şi-a început activitatea cu ..unpumn de meşteri mai vîrstnici, meseriaşi tîmplari. Printre aceştia se aflau: Papp Iosif, Haider Leopold, Valter Iosif şi Varga Ştefan, Barabás Iuliu şi Egyedi Ioan, care în cîţiva ani au crescut cu grijă şi răbdare o generaţie nouă de constructori pricepuţi din utemiştii complexului. Astăzi, secţia lucrează cu peste 120 muncitori şi este în continuă dezvoltare. Ambarcaţiuni se trimit tuturor cluburilor sportive din ţară. Cererea de bărci, canoe, schituri, caiace, a devenit atît de mare încît harnicul colectiv al secţiei abia pridideşte cu satisfacerea tuturor comenzilor. Anul acesta, în mul- te oraşe regionale au fost amenajate lacuri. Pentru acestea s-au comandat bărci de agrement. Au mai cerut bărci şi alte ambarcaţiuni, staţiunile balneo-climaterice ca: Tuşnadul, Eforie, Vasile Roaită, Mamaia, cherhanalele, staţiile de recoltat stuful din Deltă, solicită lotci pescăreşti... Intr-un cuvînt, constructorii sunt solicitaţi din plin, iar ei se străduiesc să facă faţă cu cinste acestor cereri, prin lucrări de cea mai bună calitate, lucrări la adresa cărora n-a sosit pînă în prezent, nici o reclamaţie, ci numai cuvinte de laudă. I. OPREA Pricepuţii constructori Suceava Eugen şi Papp Iosif, montează, scheletul unui schif de 8 persoane CERCETĂRI IN LEGĂTURĂ CU LIMBA TIBETANĂ Institutul Popoarelor Asiei şi Academia de Ştiinţe a U.R.S.S. au publicat o lucrare intitulată „Limba tibetană“, redactată de prof. Iuri Roerich (1902 — 1960). Această lucrare a fost elaborată de către savant cu puţin înainte de moartea sa, ca o completare a seriei volumelor „Limbile Orientului străin şi ale Africii", care apare la Moscova. Cartea expune Istoria limbii literare tibetane, cuprinzînd în acelaşi timp o amplă descriere a foneticii și gramaticii sale. La întoarcerea sa din India în patrie, în 1947, Roerich a organizat studiul limbii tibetane la Moscova și Leningrad. El a condus toate lucrările științifice în acest domeniu. — Dragi ascultători, acum vă vom transmite buletinul meteorologic. Timpul probabil de mîine... (Din „Schweitzer Illustrierte“ — Elveţia). Trena Iui Eichmann. (din „Berliner Zeitung“ — R. D. G.) Scuză-mă, dragă, că am întîrziat cu 0,00710 minute. (din revista „Les Nouvelles de Moscou“, ITEXUA IIOSIB . ■--------<x>oo------- Publicarea unui poem epic kirghiz Academia de Ştiinţe Kirghize a terminat publicarea poemului epic „Manas". In patru volume. Folcloriştii au cules pe de-a întregul acest text in baza expunerilor lui Sayakbai Karalaiev (70 de ani), unul din cei mai bătrtni naratori kirghizi. Sayakhai Karalaiev cunoaşte toate legendele poporului său, relatînd faptele eroice ale viteazului Manas. Savanţii consideră că întreaga lucrare va cuprinde 600.000 versuri, ceea ce înseamnă că pentru a publica ediţia completă a poemului epic, ar fi nevoie de 50 volume. La ora actuală, folcloriștii kirghizi continuă să noteze legendele ,,Manas", după Sayakhai Karolaiért. de graficianul finlandez ERKKI .TANTUU UN OCHI EL Văzut este sursa principalăde percepere a lumii înconjurătoare de către om. Dacă omul îşi pierde vederea, nu există nici un mijloc pentru a o înlocui. Dar marele optician sovietic Nicolai Valius, doctor în ,ştiinţe tehnice, şi-a asumat sarcina de a priva acest organ de neînlocuit care este ochiul, de monopolul său. In fond, nu este posibil să citim servindu-ne de alte simţuri? — se gîndi el. Apoi a decis să redea vederea orbilor, transmiţînd funcţiunile ochilor unui alt simţ: pipăitului, creierul puţind percepe în aceeaşi măsură senzaţii din cele mai diverse prin intermediul pielii omului. Insă ochiul percepe imaginile de la distanţă, în timp ce pielea nu reacţionează în acest sens, decît numai prin contact direct. Pentru a rezolva problema, trebuia deci să se dea orbilor posibilitatea de a percepe şi de la distanţă. Prima parte a problemei care urma să fie rezolvată, a constat în sesizarea imaginii. Ochiul este înainte de toate un aparat optic, un model viu al aparatului de fotografiat. Pornindu-se de la această idee, s-a confecţionat o cameră obscură de dimensiunile unei cutii de chibrituri, prevăzut cu un obiectiv. Aceasta a constituit prima etapă a cercetărilor. Pasul următor a fost însă mai dificilRetina transformă raza de lumină într-o impulsiune nervoasă, care ajunge la creier. Prin ce am putea înlocui această funcţiune ? — se punea problema. Soluţia era următoarea: transformarea semnalelor de lumină în semnale electrice, ceea ce e posibil datorită fotoelementelor. Inventatorul le-a dispus la distanța focarului obiectivului. Căzînd pe acest mo-I zaic sensibil lalumină, razele se transformă în curent electric. Cu cît lumina este mai intensă, cu atît şi curentul va fi mai puternic. Ultima verigă a acestui lanţ de probleme a fost rezolvată prin intermediul unei serii de mici bobite de soc, care joacă un rol intermediar între fotoelemente şi pielea de pe frunte. Fiecare din ele e aşezată într-un mic tub de sticlă. Fotoelementul atrage spre sine bobiţele, iar apoi, comunicîndu-le electricitatea cu care este încărcat, le respinge. Datorită forţei şi frecvenţei acestor bobiţe vibratoare, orbul îşi poate reprezenta obiectele din jurul său, aproape cu precizia unui televizor. Alimentarea aparatului se face cu ajutorul unei pile aşezate în buzunar şi prin intermediul unei baterii solare cu tranzistori. Aceasta din urmă produce curent cu începere din zorii zilei şi poate acumula energie şi pentru seară. Se speră că un model simplificat de ochi electronic va fi in curînd terminat. tto BPWut antient : AUTOMOBIL ! PENTRU O SîNGURĂ PERSOANĂ . Pe planşele proiectanţilor sovietici de automobile s-a născut turismul pentru o singură persoană. Noul automobil, ca orice frate mai mic, foloseşte principalele subansambluri ale rudelor mai mari. Motorul, cutia de viteză, roţile, puntea din spate au fost preluate de la autoturismul ,,Moskvici—407“, iar schimbarea direcţiei şi suspensia de la scutere. Desigur că toate aceste subansambluri au fost adaptate cerinţelor noului automobil, în special prin modernizarea lor. Pentru viitorii cumpărători iată şi caracteristicile principale ale noului turism sovietic: caroseria din material plastic, iar viteza — 190 km pe oră. STRUGURI FARA S?MBURI La Plovdiv (R.P. Bulgaria) se studiază intens posibilitatea obţinerii strugurilor fără sîm- buri. Primele experienţe au dat rezultate bune, obţinîndu-se la varietatea „Bolgar“ un bob de strugure cu un volum crescut fără sîmbure. PESCUIT... CU BECUL ELECTRIC Institutul pentru pescuit în largul mării al R.D. Germane se ocupă de elaborarea unor noi metode de pescuit. Printre altele se prevede ca în lunile august, septembrie şi octombrie să se aşeze la gurile rîurilor şi la extremităţile unor plase de pescuit speciale, lanţuri de becuri electrice. Ţiparii ocolesc lumina şi se îndreaptă în direcţia porţiunii de apă rămasă în întuneric, unde sunt prinşi în vîrşe de pescuit. Se crede că această metodă va contribui la sporirea cu pînă la 50 la sută a cantităţii de ţipari pescuiţi. ... în anul iyou în austria carboniferă a U.R.S.S. a produs 510 milioane tone de cărbune? Nivelul de mecanizare a extracţiei cărbu- nelui a cunoscut o creştere necon- tenită în ultimii ani, reprezentînd astăzi 49 la sută. Mina automată nu mai este o chestiune a viitorului îndepărtat — asemenea mine exis- ■ tă de pe acum şi numărul lor va creşte în viitor. ★ ... R.S. Cehoslovacă a întrecut S.U.A. în producţia de oţel pe cap de locuitor? b ... In U.R.S.S. s-a realizat un aparat portativ emiţător-receptor de televiziune care nu este mai mare decît un patefon? Aparatul este destinat utilizării în economia naţională. El poate fi folosit cu succes în locuri inaccesibile sau vătămătoare pentru om. De exemplu, se pot controla conductele şi depozitele de petrol, se priveşte metalul topit în furnale. Se pot observa reacţiile chimice explozive şi procesele dffl mediile radioactive. .ILEUS Localit ă ţ i ORIZONTAL: 1. — Frumoasă staţiune climaterică în raionul Gheorghieni (2 cuv.). — Şi alta din raionul Topliţa. 2. — Lac vulcanic. — Virgil Oprea — Primesc. 3. — Pîine — Petec de pînză pus la răscroială pentru a lărgi mînecile unei cămăşi — Cerneală specială — Avocat. 4. — A îmbina. — Aici, în anii puterii populare s-a construit un modern complex de industrializare a lemnului — Nume de fată. 5. — Face parte din bogăţiile subsolului regiunii noastre. — Partea de deasupra a unei maşini de gătit. 6. — Nicu Tudor — Apă minerală cu gust sărat — Ruinat mai mult de jumătate ! 7. — Ion... autorul romanului „Zilele vieţii tale“. — Corespunde realităţii. 8. — Aici s-a construit o puternică termocentrală — Zăvor. 9. — Unul care îngrijeşte vacile. — Scăpare, fugă — Elena Fulga. 10. — Plantă textilă care se prelucrează la Luduş, Ghindari, Joseni şi în alte localităţi — Important centru forestier de pe Valea Mureşului — Unealtă agricolă. 11. — Nume de femeie, se aseamănă cu o avalanşă — SHS — Sigiliu. 12. — Unealtă de scris — Localitate unde pandurii din Divizia „Tudor Vladimirescu“ au dat prima luptă pentru eliberarea Ardealului cotropit de fascişti. 13. —■ Localitate al cărei nume se aseamănă cu a şoimului. — Oficiul Naţional de Turism. 14. — In această localitate — întreprindere din Miercurea-Ciuc care se ocupă cu reparaţii şi transporturi auto. — Ştefan pe scurt. 15. — Nume de femeie. ■— Soartă, viitor. — Foarte mare, nemărginit. 16. — Aşa este şi steaua de pe turnul clădirii Sfatului popular al oraşului Tg. Mureş. — Izvorăşte din Hăşmaşul Mare şi este cîntat ca o apă lină.1 VERTICAL: 1. — Important sector de exploatare forestieră pe Valea Gurghiului şi frumoasă lo,calitate climaterică. — Localitate cunoscută pentru izvoarele sale de apă minerală. 2. — Agăţat — Suburbie a Constantinopolului lo-' cuită de greci dintre care unii au ajuns domni ai Ţărilor Romîneşti — Aproape oval ! 3. — Animal de povară — Puţin — Pîrîu din raionul Tg. Mureş a cărui al-' bie a fost reglată. 4. — Emiteri, degajări. 5. — Notă muzicală — Studiază aştrii şi mişcarea lor — Altă notă muzicală. 6. — ... Everac, autorul piesei „Ferestre deschise“ — împodobeşte munţii — Părăsesc un interior. 7. — Curba convexă în- chisă, cu o axă de simetrie, a cărei curbură este mai mare în punctele de intersecţie cu axa decît în oricare punct al ei. — Nume de faţă. — Minoritate naţională din ţara noastră (pl.). 8. — Staţiune balneo-climaterică în raionul Tg. Mureş. — Era alintată.Tare, puternic. 9. — Posedă — Preparat culinar ce serveşte ca aperitiv sau garnitură. — Ivi — 10. — Tudor Petraru Localitate şi nod de cale ferată pe Valea Mureşului — Noro — N. M. 11. — Luptă — Urît. 12. — Contrar. (pl.) — Localitate din raionul Odorhei. — Alifie. 13. — Bărbierit — Produs al întreprinderilor forestiere (pl.) — Sere! 14. — Tăcere ! — Iubita lui Petrarca — Carnet. 15. — Posezi — înspre (anagramat). 16. — Localitate balneo-climaterică cu renumite ţesătorii de lînă. — Esenţă de foioase — Lemn din familia coniferelor care creşte la mari înălţimi.