Steaua Roşie, iunie 1961 (Anul 10, nr. 129-154)

1961-06-11 / nr. 138

. Mii de cetăţeni din Tokio s-au adunat într-un miting organizat de comitetul orăjenesc al Partidului Comunist din Japonia pentru a protesta împotriva încercării de a fi trecute prin Dietă o serie de legi teroriste. Participanţii au demonstrat în faţa clădirii Dietei pentru a încuraja pe membrii comunişti ai Dietei în lupta împo­triva acestor legi. In foto: Sanzo Ntaeko, preşedintele C.C. al P.C. din Japonia vorbind la miting, iată clădirea „Hotel du Parc“ din Evian în care se desfăşoară tra­tativele dintre reprezentanţii guvernului francez şi cei ai guver­nului provizoriu al Republicii Algeria. 4 Cu toată opoziţia ţărilor din N.A.T.O. Consiliul de Securitate a hotărât să ceară autorităţilor portugheze să înceteze imediat măsurile represive în Angola NEW YORK 10 (Agerpres).­­ In dimineaţa zilei de 9 iunie Consiliul de Securitate a exami­nat în continuare situaţia din An­gola. Reprezentantul Marii Britanii, care a luat primul cuvîntul, a re­luat argumentele delegatului por­tughez, declarînd că are rezerve în ce priveşte competenţa Consi­liului de Securitate de a trata pro­blema angoleză. El s-a ridicat, de asemenea, în sprijinul blocului N.A.T.O. care a fost demascat de unii delegaţi ca principal com­plice al Portugaliei în războiul sîngeros din Angola. In continuare a luat cuvîntul reprezentantul statului Ecuador care a declarat, printre altele, că va vota în favoarea oricărui do­cument îndreptat spre încetarea vărsării de singe în Angola şi care va recomanda comisiei de anchetă a Naţiunilor Unite să-şi înceapă activitatea în această ţa­ră. „Zilele colonialismului sunt nu­mărate, a declarat în continuare delegatul Ecuadorului, şi nimeni nu poate opri procesul de elibera­re naţională din Africa“. Puterile occidentale trebuie să înţeleagă că în Organizaţia Naţiunilor Uni­te ţările afro-asiatice sunt pe de­plin solidare în problemele luptei împotriva colonialismului şi de acest factor trebuie să ţină sea­ma unii delegaţi dacă nu vor să se opună majorităţii covîrşitoare a membrilor O.N.U. Reprezentantul Turciei, care a luat apoi cuvîntul, a declarat că opinia publică din ţara sa este extrem de neliniştită de eveni­mentele din Angola şi a cerut Consiliului de Securitate să pună capăt vărsărilor de singe în a­­ceasta ţară. Delegatul Statului Chile a de­clarat : „Nu întîmplător 43 de ţări au hotărît să supună proble­ma Angolei dezbaterii Consiliului de Securitate. Aceasta demon­strează neliniştea marii majori­tăţi a statelor faţă de evenimen­tele din această ţară. In numele poporului şi guver­nului său, el şi-a exprimat re­gretul în legătură cu evenimentele sîngeroase din Angola, în urma cărora au pierit zeci de mii de oameni. Cu aceasta şedinţa de diminea­ţă a luat sfîrşit. NEW YORK 10 (Agerpres). — La începutul şedinţei din după­­amiaza zilei de 9 iunie a Consi­liului de Securitate au luat cuvîn­tul dianbaisistul şi delegaţii S.U.A. şi Angliei. Ei au încercat să prezinte în culori trandafirii guvernul fascist al Portugaliei şi să împiedice Consiliul să adopte măsuri eficiente pentru încetarea războiului colonial din Angola. Deşi reprezentantul american şi-a exprimat regretul în legătură cu înrăutăţirea situaţiei din An­gola, el a cerut totodată Consi­liului de Securitate să nu se gră­bească să adopte măsuri hotărîte şi să dea guvernului salazarist „un anumit timp pentru procla­marea şi înfăptuirea unor reforme concrete în Angola“. Reprezentantul portughez a în­cercat să înfăţişeze drept născo­ciri ale unor răuvoitori faptele ca­re au fost citate în consiliu şi ca­re dovedesc că în Angola sunt exterminaţi zeci de mii de pa­trioţi. Luînd cuvîntul V. A. Zorin a spus că majoritatea vorbitorilor au arătat cu deplin temei că ac­ţiunile Portugaliei în Angola con­stituie un război colonial nemi­los, că acest război afectează in­teresele nu numai ale poporului angolez, ci şi ale tuturor popoa­relor şi statelor africane, că des­făşurarea­­ în continuare a acestui război colonial nu poate să nu aibă consecinţe grele pentru pa­cea şi securitatea internaţională. S-a arătat în modul cel mai just că numai folosindu-se de ocroti­rea şi ajutorul aliaţilor săi din N.A.T.O., Portugalia a căpătat posibilitatea de a duce acest răz­boi de exterminare. Delegatul sovietic a dezvăluit întreaga falsitate a cererilor re­prezentanţilor Franţei şi Angliei de a „se da dovadă de cumpătare şi răbdare“, de a nu se alerga în ajutorul poporului angolez şi de a nu se condamna guvernul Sala­zar. In actuala perioadă de elibe­rare a popoarelor — a spus V. A. Zorin — faţă de colonialiştii portughezi nu trebuie să se mani­feste indulgenţă şi toleranţă, ci hotărîre şi intransigenţă. In încheiere V. A. Zorin a ară­tat că deşi proiectul de rezoluţie al Ceylonului, Liberiei şi R.A.U. r.u este suficient de hotărît, dele­gaţia sovietică consideră posibil să-l sprijine ca un prim pas mi­nim spre adoptarea de către Consiliul de Securitate a unor măsuri urgente care să pună ca­păt războiului colonial şi evoluţiei periculoase a evenimentelor. Re­prezentantul sovietic a adus un amendament la acest proiect: la punctul care cere autorităţilor­­ portugheze să înceteze imediat măsurile represive, să se adauge că Consiliul de Securitate con­damnă războiul colonial împotri­va poporului Angolei. S-a trecut apoi la vot. Cu nouri voturi şi două abţineri (U.R.S.S. şi Franţa) a fost adoptat amen­damentul chilian care atenuează într-o oarecare măsură formularea proiectului de rezoluţie. S-a pus apoi la vot amendamentul sovietic pentru care au votat patru dele­gaţii (U.R.S.S. şi autorii proiec­tului de rezoluţie — statele afro­­asiatice — Ceylonul, Liberia şi R. A.U.). Trei delegaţii — S.U.A., Anglia şi Turcia — au votat îm­­potrivă şi patru (Franţa, Ecua­dorul, Chile şi d­anbaisistul) s-au abţinut de la vot. Modul în care a decurs votul în ce priveşte a­­mendamentul sovietic a arătat mai clar ca orice altceva adevă­ratele poziţii ale statelor. Princi­palele puteri ale N.A.T.O. — S. U.A. şi Anglia — membri per­manenţi ai Consiliului de Secu­ritate, au împiedicat adoptarea propunerii clare şi precise a U.R.S.S. care condamnă acţiunile autorităţilor portugheze în Ango­la. Cu nouă voturi şi două abţineri (Franţa şi Anglia) a fost adoptat proiectul de rezoluţie al Ceylonu­lui, Liberiei şi R.A.U. Hotărîrea Consiliului de Securitate cere au­torităţilor portugheze să înceteze imediat măsurile represive în An­gola şi aminteşte de obligaţia tuturor statelor de a respecta pre­vederile declaraţiei cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale, adoptată de Adunarea Generală. După încheierea şedinţei, dele­gaţii Liberiei, Nigeriei şi Ghanei s-au apropiat de reprezentantul sovietic, i-au strîns mîna şi l-au mulţumit pentru apărarea consec­ventă a drepturilor popoarelor care luptă pentru libertatea lor. In Angola continuă lupta populaţiei africane împotriva exploatării coloniale portugheze LUANDA 10. (Agerpres).­­*• In Angola continuă cu o tot mai mare amploare lupta populaţiei a­­fricane împotriva exploatării colo­niale portugheze. După cum rela­tează corespondentul din Luanda al ziarului englez „Times“, „răs­coala din Angola a depăşit stadiul unor răzmeriţe sporadice. Măsuri­le militare luate de Portugalia de­monstrează că această ţară se pregăteşte în vederea unei cam­panii îndelungate“. Se anunţă că în ultimele 24 ore s-a semnalat o intensificare a acţiunilor forţelor patriotice în nordul ţării, în regiunea situată între Luanda şi portul Ambriz. Răsculaţii au atacat un post mi­litar situat pe teritoriul unei plan­taţii de cafea din apropierea por­tului Ambriz capturînd o mare cantitate de arme şi muniţii. Totodată, după cum relatează agenţia France Presse, un avion aparţinînd forţelor militare por­tugheze, care a decolat la 8 iunie de pe aerodromul din Damba, pentru a participa la o acţiune de represalii, a dispărut împreună cu cei patru membri ai echipajului său, fiind doborît după toate pro­babilităţile, de forţele patrioţilor. FIDEL CASTRO. Revoluţia cubană confirmă că imperialismul poartă în sine germenii propriei sale distrugeri HAVANA 10. (Agerpres). Luînd cuvîntul la şedinţa festi­vă de încheiere a sesiunii Comi­tetului executiv al Uniunii Inter­naţionale a Studenţilor care a a­­vut loc la Havana, primul minis­tru al Cubei, Fidel Castro, a su­bliniat că imperialismul şi colo­nialismul sunt un balast care fa­nează dezvoltarea omenirii. Impe­rialismul şi colonialismul sunt în afara legilor moralei. Imperialiştii, a spus el, nu sunt în stare să recunoască singurul a­­devăr „că noi ne-am răsculat pur şi simplu pentru că am fost exploa­taţi, că nu mai puteam îndura să fim o colonie americană, să cerem pentru orice aprobare a ambasado­rului american şi să ne consultăm pentru orice cu Departamentul de Stat din Washington. Am dorit să fim liberi, şi de aceea sîntem liberii“. Revoluţia cubană, a subliniat Castro, confirmă că imperialismul poartă în sine germenii propriei sale distrugeri. Intrucît imperia­lismul şi colonialismul reprezintă exploatarea şi înrobirea popoare­lor Asiei, Africii şi Americii La­tine, există germeni ai revoluţiei care mai devreme sau mai tîr­­ziu vor pune capăt imperialismu­lui şi colonialismului. In cuvîntarea sa, Castro a acor­dat o mare atenţie campaniei pen­tru lichidarea analfabetismului in Cuba şi pentru dezvoltarea învă­­ţămîntului public. El a subliniat printre altele că Cuba este gata să ofere 1.000 de burse universita­re pentru studenţii din ţările la­­tino-americane frăţeşti care n-au posibilitatea să-şi termine studiile universitare în patria lor. Vorbind despre schimbul de ti­neri de la sate dintre Uniunea So­vietică şi Cuba, Castro a propus să se organizeze de asemenea un schimb de tineri de la sate cu al­te ţări din Europa. Ţara noastră, a spus el, este gata să contribuie la schimbul cultural dintre ţări, la apropierea tineretului şi popoare­lor tuturor ţărilor. In Grecia există trei milioane de cerşetori e ATENA 10. (Agerpres). — TASS transmite: In apropiere de Arta, un jan­darm a ucis cu un foc de revol­ver pe ţăranul sărac Rupakis ... tată a trei copii, numai pentru faptul că acesta nu şi-a putut plăti o datorie de 180 drahme (36 lei). Guvernul poartă o grea răspun­dere pentru asasinarea lui Rupa­kis, scrie cunoscutul ziar burghez „Eleftheria“ Ziarul ,,Arghi“ subliniază că soarta lui Rupakis o pot avea multe familii de ţărani din Grecia, deoarece aproape nu există ţăran care să nu fie dator băncilor şi cămătarilor. Potrivit datelor oficiale, în pre­zent în Grecia există trei milioane de „săraci“, adică de cerşetori, mai ales ţărani. Pînă şi Confederaţia Generală a Muncii din Grecia, ca­re se află sub controlul guvernu­lui, a recunoscut că în Grecia „munca este marfa cea mai iefti­­na „ PARIS 10 (Agerpres). — La propunerea reprezentantului U.R.S.S., pe ordinea de zi a celei de-a 59-a sesiuni a Consiliului Executiv al U.N.E.S.C.O. a fost înscrisă darea de seamă a direc­torului general cu privire la mă­surile pentru îndeplinirea rezolu­ţiei celei de-a Xl-a Conferinţe ge­nerale — rolul U.N.E.S.C.O în ob­ţinerea independenţei de către ţă­rile şi popoare coloniale. Această problemă este strîns le­gată de principala problemă de pe ordinea de zi a sesiunii: Ajutorul U.N.E.S.C.O. acordat ţărilor afri­cane în dezvoltarea învăţămîntului şi culturii. Luînd cuvîntul, repre­zentanţii ţărilor africane, precum şi reprezentanţii unei serii de alte state au condamnat cu asprime co­lonialismul atît în vechea lui for­mă cît şi forma sa nouă camufla­tă şi au subliniat necesitatea im­perioasă a lichidării cît mai grab­nice a sistemului robiei coloniale. Vorbitorii au subliniat că apara­tul de conducere al U.N.E.S.C.O. trebuie să depună toate eforturile pentru aplicarea rezoluţiei celei de a XI-a Conferinţe generale a U.N.E.S.C.O. cu privire la lichi­darea colonialismului. Dar directorul general ad-in­te­­rim al U.N.E.S.C.O., Rene Maheu (Franţa), n-a răspuns de fapt la intervenţiile membrilor Consiliului Executiv, invocînd diferite pretex­te ... Scoţînd în evidenţă faptul că poziţia lui Rene Maheu este nesa­ ■ ■ tisfăcătoare, acad. N. M. Sisakian, membru al Consiliului Executiv din partea U.R.S.S., a subliniat impor­tanţa excepţională a problemei dis­cutate. Trebuie­ întreprinse acţiuni hotărîte,­­ a spus reprezentantul U.R.S.S., pentru traducerea în via­ţă cit mai grabnică a rezoluţiei cu privire la lichidarea colonialismu­lui. N. M. Sisakian a atras atenţia celor prezenţi asupra dezmăţului terorii sîngeroase colonialiste din Rezoluţia Consiliului Executiv Angola. U.N.E.S.C.O.,­ a spus el, trebuie să-şi ridice glasul împotri­va terorii colonialiste din Angola, în apărarea şi în sprijinul poporu­lui împilat. Reprezentantul Marocului, El Fazi, a condamnat de asemenea cu minte bestialităţile colonialişti­lor­ portughezi în Angola. Indira Ghandi (India), a subliniat în cu­vîntarea sa­ că U.N.E.S.C.O. nu poate să treacă cu vederea eveni­mentele sîngeroase din Angola. Ea a atras atenţia membrilor Consi­liului Executiv asupra situaţiei in­suportabile din Goa, unde colonia­liştii portughezi asupresc şi repri­mă cu cruzime pe indieni. Reprezentantul Braziliei a vorbit de asemenea despre evenimentele din Angola. El a subliniat că „Na­ţiunile Unite trebuie să condamne pe colonialişti după merit“. Totodată, o serie de membri ai Consiliului Executiv, (reprezentan­ţii S.U.A., Japoniei, Venezuelei şi alţii) au încercat să minimalizeze şi să înece în reflecţii generale poblema acută a lichidării sistemu­lui colonial şi a urmărilor lui ne­faste. Reprezentantul Belgiei, de pildă, a cerut să se încheie acest capitol al istoriei şi să se „dea uitării“ colonialismul şi imensele nenorociri cauzate de acesta. Reprezentantul Poloniei, S. Wer­­blowski, a subliniat că despre co­lonialism şi despre ororile lui va trebui să se vorbească pînă ce co­lonialismul se va prăbuşi defini­tiv. Consiliul Executiv al U.N.E.S.C.O. a adoptat în unanimitate (împotri­vă nu s-au încumetat să voteze nici chiar apologeţii colonialismu­lui), o rezoluţie în care,­­se subli­niază că U.N.E.S.C.O. trebuie­ să contribuie la obţinerea­ libertăţii şi independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale. In această rezoluţie de­pusă de reprezentantul U.R.S.S. împreună cu reprezentanţii Maro­cului, Indiei, Poloniei, Braziliei, Suediei şi Republicii Malgaşe, se arată de asemenea că U.N.E.S.C.O. trebuie să acorde ajutor noilor ţări independente şi ţărilor care urmea­ză să-şi dobîndească independen­ţa „pentru a lichida toate urmările dăunătoare ale epocii coloniale, în special în domeniul învăţămîntu­­lui, ştiinţei şi culturii“. JSTEAUA ROSK­Y In întreaga lume, întîlnirea ce a avut Ioc la Viena între N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi J. Kennedy, preşedintele S.U.A., este socotită ca un eveniment interna­ţional de mare importanţă. Fotografia ii înfăţişează împreună pe N. S. Hruşciov şi J. Kennedy. Sesiunea ordinară a Comisiei permanente C.A.E.R. de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică în domeniul industriei carbonifere VARŞOVIA 10. (Agerpres)­. — Intre 6 şi 9 iunie a c. a avut loc la Varşovia cea de-a IX-a se­siune ordinară a Comisiei perma­nente C.A.E.R. de colaborare eco­nomică şi tehnico-ştiinţifică în do­meniul industriei carbonifere. La sesiune au luat parte repre­zentanţi ai Albaniei, Bulgariei, Ce­hoslovaciei, R.D. Germane, Polo­niei, Romîniei, Ungariei, şi Uniu­nii Sovietice. Ca observatori au fost prezenţi reprezentanţi ai R.P. Chineze şi R. P. Mongole. Comisia a examinat problema extinderii colaborării tehnico-ştiin­­ţifice în domeniul industriei căr­bunelui şi a aprobat tematica cola­borării pînă în anul 1965, ceea ce va permite să se rezolve în mod complex şi planificat principalele probleme ce stau în faţa indus­triei cărbunelui din ţările membre ale Consiliului de Ajutor Econo­mic Reciproc. Comisia şi-a concentrat de ase-­­ menea în mod deosebit atenţia a­­­­supra problemelor întăririi colabo­­rării în domeniul securităţii şi­­ igienei muncii în industria căr­­­­bunelui. 1*. La sesiune s-au discutat de a­­semenea probleme privind coordo­narea planurilor de dezvoltare a industriei cărbunelui şi a bilan­ţurilor energetice şi combustibilu­lui pînă în anul 1980. Sesiunea a decurs într-o atmos­feră de unanimitate deplină, de în­ţelegerea şi colaborare prieteneas­că. -OOOC­Succes în Cehoslovacia a Ansamblului de cîntece şi dansuri al Forţelor Armate ale R.P.R. PRAGA 10 (Agerpres). — Ce- ‘ teka transmite: , La 9 iunie, Ansamblul de cîn-­ tece şi dansuri al Forţelor Armate , ale Republicii Populare Române a­­ repurtat un nou succes la concer-s­­tul prezentat la Hradec-Kralove. " Aproape 6.000 de persoane au­­ aplaudat fiecare număr din boga-­ tul program de cîntece și dansuri] românești și cehoslovace prezentat­ de artiștii români. " Declaraţia secretarului general al Partidului Comunist din S.U.A. consacrată­ întilnirii Hruşciov — Kennedy NEW YORK 10 (Agerpres)­. — Sub titlul „Convorbirile de la Viena arată că pacea poate fi cîş­­tigată“, ziarul „The Worker“ pu­blică declaraţia lui Gus Hali, se­cretarul general al Partidului Co­munist din S.U.A., consacrată în­­tîlnirii dintre N.S. Hruşciov şi J. Kennedy. Pentru poporul american, se spu­ne în declaraţie, această întîlnire trebuie să constituie încă o de­monstraţie infailibilă că Statelor Unite li s-a deschis o altă cale. Nu trebuie să promovăm politica dezastruoasă a intensificării încor­dării, o echilibristică în pragul războiului şi agresiunii, politică dusă de monopoluri, se subliniază in declaraţie. înainte de a pleca la Viena, se arată mai departe în declaraţie,­­ preşedintele Kennedy a amintit că, în prezent în lume există un noul raport de forţe. Dar nu este sufii­­cient să vorbim despre aceasta.­ Este necesară o politică realistă,­­ bazată pe înţelegerea acestei situa­ţii. Este necesar să se dea noi­ instrucţiuni reprezentanţilor S.U.A. , la conferinţa pentru Laos precum­­ şi să se revizuiască politica ameil­ricană în problema Berlinului, în- ] tr-un mod corespunzător cu noua , situaţie.­­ Este în interesul securităţii omei­­nirii ca noi să cîştigăm bătălia­ pentru pace , pentru coexistenţa­­ paşnică, pentru o politică de nea-­­mestec în treburile altor țări, pen­­tru dezarmarea nucleară și gene-­­rală. Fanfani pleacă la Washington să dea socoteală ROMA 10 (Agerpres). * ** Presa italiană a publicat o In­formaţie transmisă de agenţia As­sociated Press în legătură cu vi­zita pe care Amintore Fanfar­i, preşedintele Consiliului de Mini­ştri al Italiei, o va face în viito­rul apropiat la Washington. Potrivit relatărilor acestei agen­ţii, „se crede că membrii guvernu­lui­ american vor dori să examine­ze cu el problema deplasării spre stînga, care s-a vădit la recente­le alegeri municipale parţiale din Italia“. O altă problemă care va fi pusă probabil în discuţie este achiziţio­narea de către Italia a unei mari cantităţi de petrol sovietic, ceea ce stîrneşte nelinişte în S.U.A. Publicînd această informaţie în prima pagină sub titlul „Ameste­cul“ grosolan al Statelor Unite în politica internă a Italiei, ziarul „II Paese“ subliniază că „Fanfani pleacă la Washington nu pentru a discuta problemele, politicii inter­naţionale, cît pentru a asculta o­­ serie de pretenţii şi reproşuri din­­ partea americanilor în legătură cu politica internă a Italiei. Un a­­semenea amestec grolosan şi bru­­tal în problemele interne ale Ita­­liei din partea americanilor nu este un fenomen nou. Singura noui­tate constă în aceea că pentru prii­­­ma dată au fost dezvăluite condi­­­ţiile umilitoare în care se află ţa­­ra noastră ca aliată a Americii. Este evident că convorbirile italo­americane s-au desfăşurat tot­­deauna în spiritul despre care As­­sociated Press vorbeşte astăzi­ absolut deschis. Dar seriozitatea­ problemei constă în faptul că act­­ualmente Kennedy doreşte să fie­ limpede pentru toţi că Italia nu poate pretinde cîtuşi de puţin să participe la rezolvarea problemelor­ internaţionale, fiind nevoită să se mulţumească cu poveţele şi repro­­şurile pe care Casa Albă le impar­­te cu dărnicie...“ In Vietnamul de sud ia o tot mai mare amploare lupta împotriva politicii lui Ngo Dinh Diem SAIGON 10. '(Agerpres)’. — In Vietnamul de sud ia o tot mai mare amploare lupta împotri­va politicii reacţionare a dicta­torului Ngo Dinh Diem. In ulti­mul timp, într-o serie de provincii din această ţară au loc mari de­monstraţii, în cadrul cărora par­ticipanţii cer anularea tuturor acor­durilor încheiate în cursul recen­tei vizite a vicepreşedintelui S.U.A., Johnson, în Vietnamul de sud. Aceste acorduri, după cum se ştie, sunt îndreptate spre extinde­rea actelor teroriste ale guvernu­lui sud-vietnamez pro-american împotriva mişcării democratice din ţară. Frontul Naţional de Eliberare a Vietnamului de sud a adresat Consiliului Mondial al Păcii şi Secretariatul permanent al Consiliului de solidaritate a po­­poarelor din ţările Asiei şi Africii telegrame în care atrage atenţia asupra situaţiei tot mai critice create în ţară datorită intervenţiei S.U.A. Pe de altă parte, după cum am­nuflţă agenţia patrioţilor sud-viei­, namezi­i „Eliberarea“, situaţia­­ economică din această ţară este­ catastrofală. Foametea face ravar­gii în numeroase provincii. Deparel­­area în masă a ţăranilor, recru­­­area tineretului în armată, repre­­siunile şi arestările — toate cestea au făcut ca anual zeci de mii­ de hectare de pămînt să rămînă necultivate. In aceste condiţii, anunţă agen­ţia, s-au înmulţit acţiunile de prot­­est ale țăranilor, acțiuni care se încheie adesea prin ciocniri arma­te cu poliția și armata lui Ngo Dinh Diem. " In legătură cu intenţia Angliei de a adera la „piaţa comună“ LONDRA 10. (Agerpres). — Ziarele londoneze au anunţat că guvernul, conservator intenţionea­ză să-l trimită pe Duncan Sandys, ministrul pentru problemele Com­­m­onwealthului într-o călătorie prin ţările membre ale „comunită­ţii britanice de naţiuni“. Observa­torii politici din capitala Marii Britanii consideră că această călă­torie face parte din manevrele şi presiunile prin care premierul Macmillan încearcă să înfrîngâ opoziţia Commonwealthului faţă de eventuala aderare a Angliei la „piaţa comuna“. La rîndul său Macmillan este supus unor presiuni, în acest sens din partea S.U.A. şi Germaniei oc­cidentale. Ziarele anunţă că întrucâ Sandys nu va putea vizita toate, ţările Commonwealthului, Macr­­­millan va încredinţa o misiune similară lui Maudling, ministrul Comerţului, şi poate, lui Soames,­ ministrul Agriculturii, Pescuitului­ şi Alimentaţiei.­­ Comentatorii politicii considera că guvernul englez a renunţat la, ideea convocării unei conferinţe speciale a primilor miniştri ai ţă­­­rilor Commonwealthului, temîndu- se ca nu cumva să se lovească la­ această conferinţă de opoziţia unii­tă a acestor ţări faţă de intenţia­ Angliei de a se alătura­­ „pieţe­i comune“. i Evo­u­ţia şi administraţia Tg. Mureş, str. Gheorghe Doja nr. 9. Ioi. 26. 88, 34.96. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul: întreprinderea Poligrafică Tg. Mureş.Comanda­ nr.­ 3851

Next