Steaua Roşie, august 1961 (Anul 10, nr. 181-206)

1961-08-01 / nr. 181

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA­­ ORGAN AL COMITETULUI DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MUREŞ-AUTONOMA MAGHIARĂ Anul X, Nr. 181 (1055) Marţi, 1 august 1961 4 pagini 20 bani mura frăţească făcută masni se sum­id­­i­sseer­n­esiale a­­ r. Komme­rs sin la Hroscoea MOSCOVA — De la trimişii speciali Agerpres C. Răducanu şi Al. Cîmpeanu. Moscova, gara Kiev, ora 14,20 de minute. Sub cupola uriaşă de sticlă şi oţel fîlfite drape­le romîneşti şi sovietice. In depărtare se zăreşte înaintând în­cet trenul special care aduce în capitala Uniunii Sovietice delega­ţia de partid şi guvernamentală a R.P. Române, venită, la invitaţia C.C. al P.C.U.S. şi a guvernului sovietic, într-o vizită de prietenie în Uniunea Sovietică. Piaţa gării, de la o margine la alta, este plină de lume. Au venit aici zeci de mii de moscoviţi , reprezentanţi ai oamenilor muncii din întreprinderi, ai colectivelor diferitelor instituţii, ai organiza­ţiilor obşteşti pentru a saluta pe înalţii oaspeţi. „Salut frăţesc oa­menilor muncii din Republica Populară Romina care construieş­te socialismul!“, „Trăiască priete­nia sovieto-romînă!“, „Trăiască Partidul Muncitoresc Român — or­ganizatorul şi inspiratorul victo­riilor oamenilor muncii din R.P. Romina în lupta pentru pace şi socialism!“, „Trăiască şi înflo­rească măreaţa comunitate a popoarelor ţărilor lagărului socia­list!“, „Trăiască unitatea şi coe­ziunea de nezdruncinat a partide­lor comuniste şi muncitoreşti!“ — stă scris pe pancarte purpurii. Pe clădirea gării, uriaşe drapele în­cadrează portretele tovarăşilor Gh. Gheorghiu-Dej, N. S. Hruşciov, L. I. Brejnev, iar sub ele — în limbile romina şi rusă este în­scrisă urarea „Bine-aţi venit“. In intimpinarea delegaţiei de partid şi guvernamentale a R.P. Române au sosit tovarăşii L. I. Brejnev, N. S. Kruşciov, F. R. Kozlov, A. I. Mikoian, N. A. Mu­­hi­dinov, D. S. Poleanski, M. G. Pervuhin, G. I. Voronov, I. S. Rodiţa, vicepreşedinte al Prezidiu­lui Sovietului Suprem al U.R.S.S., K. N. Rudnev, V. N. Novikov, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., V. G. Ba­­kaiev, B. P. Beşcev, A. A. Gro­­mîko, M. A. Olşanski, N. S. Pa­­toi­cev, miniştri, S. A. Skacikov, A. N. Şelepin , preşedinţi ai co­mitetelor de stat ale U.R.S.S., mareşalul Uniunii Sovietice A. A. Greciko, E. I. Afanasenko, ministrul Invăţămîntului al R.S.F.S.R., I. V. Andropov, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., P. N. Demirev, prim-secretar al Comi­tetului Orăşenesc Moscova al P.C.U.S., N. I. Bobrovnikov, pre­şedintele Comitetului Executiv al Sovietului Orăşenesc Moscova, F. F. Molocikov, şeful secţiei Proto­col din M.A.E. al U.R.S.S., acti­vişti de răspundere ai C.C. al P.C.U.S., ai consiliului de Mi­niştri, ai Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. La gară au sosit de asemenea şefi ai reprezentanţelor diploma­tice acreditaţi in Uniunea Sovie­tică, membrii ai ambasadelor, per­sonalul diplomatic al Ambasadei Republicii Populare Române, zia­rişti sovietici şi străini. ...Trenul se opreşte în faţa peronului. Coboară to­varăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej prim-secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat, conducătorul delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer, membru al Bi­roului Politic al C.C.. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Nicolae Ceauşescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., şeful Direcţiei de Propagandă şi Cultură a C.C. al P.M.R., Ale­xandru Birlădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Ex­terne, Nicolae Guină, membru al C.C. al P.M.R., ambasadorul R.P. Române la Moscova. Tovarăşii N. S. Hruşciov, L. I. Brejnev şi ceilalţi conducători so­vietici ii salută cu căldură pe oaspeţi. Un grup de copii înmînează membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale a R.P. Române buchete de flori. In faţa gării conducătorii celor două ţări sînt întîmpinaţi cu aclamaţii şi aplauze puternice. In faţa lor este aliniată compania de onoare. To­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej primeşte raportul companiei de onoare. Se aud acordurile solemne ale imnurilor de stat ale R. P. Ro­mâne şi Uniunii Sovietice. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej şi Ion Gheorghe Maurer, în­soţiţi de tovarăşii N. S. Hruşciov şi L. I. Brejnev, trec în revistă compania de onoare. Conducăto­rilor romini le sînt apoi prezentaţi şefii misiunilor diplomatice şi ce­lelalte persoane oficiale venite în întîmpinare. Cuvîntările rostite de tovarăşii N. S. Hruşciov şi Gheorghe Gheor­ghiu-Dej au fost ascultate cu mare atenţie şi au fost în repetate rîn­­duri întrerupte de aplauze puter­nice. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ion Gheorghe Maurer, N. S. Hruşciov, L. I. Brejnev iau loc apoi într-o maşină deschisă şi se îndreaptă spre reşedinţa delegaţiei R.P. Române la Kremlin. Cortegiul de maşini oficiale este deschis de o escortă de motociclişti. Intre gară şi porţile Borovski ale Kremlinului, întregul traseu, lung de cîţiva kilometri, este îm­podobit cu mii de drapele romî­­neşti şi sovietice. Trotuarele sînt înţesate de lume. Zecile de mii de moscoviţi flutură steguleţe şi bu­chete de flori. Cortegiul se apropie de strada Arbat. De pe trotuare zboară flori. Aplauzele şi aclamaţiile nu conte­nesc. Din loc un loc strada este traversată de uriaşe pancarte sus­pendate, pe care se poate citi: „Bun venit, dragi prieteni din Re­publica Populară Romînă“, „Sa­lut fierbinte solilor poporului ro­mân“, .Trăiască Republica Popu­lară Romînă“, „Salut frăţesc oa­menilor muncii din Republica Populară Romînă care construiesc socialismul“. Maşinile au ajuns in piaţa Ar­bat. Aici s-a adunat populaţia car­tierelor din împrejurimi. Maşinile de abia străbat prin mulţime, de unde se aud neîncetat urări în cinstea prieteniei sovieto-romîne. Maşinile se apropie de Kremlin. Aici din nou mulţimea salută cu însufleţire pe conducătorii celor două ţări legate printr-o veşnică prietenie frăţească. Populaţia Moscovei a făcut o caldă şi prietenească primire soli­lor poporului român. In atmosfera sărbătorească şi de uriaş avînt creator prilejuit de publicarea pro­iectul de Program al P.C.U.S., programul construcţiei comunismu­lui, vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale se încadrează ca o manifestare a unităţii şi coeziu­nii de neclintit a marii comunităţi a ţărilor socialiste, a prieteniei frăţeşti dintre poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice. Cuvîntarea tovarăşului Nikita Sergheevici Hruşciov Dragă tovarăşe Gheorghiu-Dej, Dragă tovarăşe Maurer, Dragi tovarăşi şi prieteni, Permiteţi-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Co­munist al Uniunii Sovietice, al Prezidiului Sovietului Suprem şi al Consiliului de Miniştri, în numele întregului popor sovietic să salut cordial pe pămîntul sovietic pe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, pe tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Populare Romíne, pe toţi stimaţii membri ai dele­gaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Romíne. Oamenii sovietici întîmpină cu dragoste pe solii poporului frate român, care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, păşeşte cu încredere pe calea socialismului. In persoana poporului sovietic, oamenii muncii din Romînia socialistă au un prieten de nădejde şi un frate. Acest lucru a fost dovedit nu odată în fapt, a fost confir­mat de viaţă, de întreaga istorie a relaţiilor frăţeşti dintre Uniunea Sovietică şi Republica Populară Romînă. De acest lucru vă veţi putea convinge încă odată şi acum, cu prilejul călătoriei dv. in Ţara Sovietică. , Acordăm, dragi prieteni, o mare însemnătate vizitei dv. în Uniu­nea Sovietică. Noi vedem în această vizită o nouă manifestare a­ nă­zuinţei reciproce a­ popoarelor noastre, a partidelor noastre de a în­tări şi mai mult şi a dezvolta unitatea şi colaborarea intre Uniunea Sovietică, Republica Populară Romînă, între toate ţările lagărului socialist. Prietenia dintre popoarele ţărilor socialiste reprezintă o forţă atît de invincibilă, o avuţie atît de mare cum n-a mai avut ni­meni şi niciodată în lume. Noi, comuniştii,­­ sîntem mîndri că ne-a revenit fericirea de a crea şi a întări această uniune a popoarelor libere în numele unei vieţi mai bune a oamenilor muncii, spre binele păcii, în întreaga lume. Republica Populară Romînă, împreună cu celelalte ţări socialis­te, aduce o mare contribuţie la cauza comună a întăririi unităţii şi coeziunii puternicului lagăr socialist apără cu hotărîre pacea în în­treaga lume. Permiteţi-mi să-mi exprim convingerea că vizita de prietenie a delegaţiei de partid şi guvernamentale române în ţara noastră va contribui la întărirea continuă a prieteniei şi colaborarii frăţeşti din­tre popoarele sovietic şi român, va sluji intereselor păcii şi socia­lismului. Vom face totul pentru ca în timpul vizitei în ţara noastră să vă simţiţi tot atît de bine ca la dv. în patrie. împreună cu întregul popor sovietic vă spunem : Bun venit, scumpi prieteni! Vizita făcută de delegaţia de partid şi guvernamentală a R.P. Romíne tovarăşului N. S. Hruşciov MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: La 31 iulie, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Romíne a făcut o vizită la Kremlin tovarăşului N. S. Hruşciov, prim-secretar al Comi­tetului Central al P.C.U.S., preşe­dintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. La vizită au participat tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-se­­cre­tar al C.C. al Partidului Munci­­toresc Romín, preşedintele Consi­liului de Stat al R. P. Romíne, conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Romíné, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Mi­niştri, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Stat al R. P. Romíné, Nico­lae Ceauşescu, membru al Birou­lui Politic al C.C. al P.M.R. secre­tar al C.C. al P.M.R., Leonte Rău­tu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., şeful Di­recției de Propagandă şi cultură a C.C. al P.M.R., Alexandru Bîrlădea­­nu, membru al C.C. al P.M.R., vice­preşedinte al Consiliului de Mi­niştri al R. P. Române, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Ex­terne, Nicolae Guină, membru al C.C. al P.M.R., ambasadorul Re­publicii Populare Române la Mos­cova. Din partea sovietică au partici­pat tovarășii: A. A. Gromî­ko, ministrul Afacerilor Ex­terne al U.R.S.S., I. V. Andropov, șef de secție la C.C. al P.C.U.S., I. K. Jegalin, ambasado­rul Uniunii Sovietice în Republi­ca Populară Romînă, S. T. Asta­­vin, şeful secţiei a 5-a pentru Eu­ropa din Ministerul Afacerilor Ex­terne al U.R.S.S. Intre tovarăşul N. S. Hruşciov şi membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Popu­lare Romíne a avut loc o convor­bire care s-a desfășurat într-o at­mosferă cordială, frățească. In numărul de azi: — Sport (pag. 2-a). — Interese comune, un ţel unic („Pravda“ despre vizita dele­gaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Române în Uniu­nea Sovietică) (pag. 3-a),, — Puternicul ecou internaţion­al al proiectului noului Program al P.C.U.S. (pag. 4-a),, Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Dragă tovarăşe Hruşciov, Dragă tovarăşe Brejnev, Dragi tovarăşi şi prieteni, Sosind în glorioasa capitală a Uniunii Sovietice îngăduiţi-ne, înainte de toate, să exprimăm mulţumirile noastre cordiale Comitetu­lui Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi guvernului sovietic pentru invitarea delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Romíne, pentru primir­ea atît de caldă pe care ne-o faceţi, şi, totodată să vă transmitem salutul frăţesc adresat din toată inima de poporul român marelui popor sovietic. Ca şi de alte ori cînd am avut prilejul de a ne afla în Uniunea Sovietică, venim şi acum în mijlocul oamenilor sovietici ca la priete­nii cei mai buni şi cei mai apropiaţi ai poporului român. Poporul nostru urmăreşte cu admiraţie succesele epocale pe care le obţine poporul sovietic sub conducerea înţeleaptă a Partidului Co­munist al Uniunii Sovietice, a Comitetului său Central, în frunte cu iubitul nostru tovarăş şi prieten Nichita Sergheevici Hruşciov, a cărui activitate prodigioasă — pusă în slujba cauzei comunismului şi păcii ș­i-a cîştigat in întreaga lume un înalt prestigiu, stima şi dragostea celor ce muncesc. Victoriile repurtate de poporul sovietic în crearea bazei tehnico-materiale a comunismului, in dezvoltarea giganticei forţe economice a statului sovietic şi în făurirea unei vieţi de înaltă bunăstare materială şi spirituală pentru poporul sovietic, excepţiona­lele realizări tehnico-ştiinţifice ale U.R.S.S., constituie un puternic factor mobilizator în lupta oamenilor muncii de pretutindeni, exercită o înrâurire profundă asupra întregii dezvoltări contemporane. In faţa poporului sovietic se deschide perspectiva strălucită a construirii societăţii comuniste în următoarele două decenii. In pro­iectul noului program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, publicat ieri de presa sovietică, noi vedem un document al marxism­­leninismului creator, de însemnătate principială şi practică imensă. Trasînd sarcinile concrete ale construirii societăţii comuniste în U.R.S.S., analizind problemele fundamentale ale trecerii omenirii de la capitalism la comunism, programul P.C.U.S. va fi de un nepreţuit sprijin pentru toate partidele frăţeşti, pentru toate popoarele lumii. După cum vă este cunoscut, Republica Populară Romînă a obţi­nut rezultate de seamă în construcţia socialistă. Se dezvoltă continuu industria, agricultura socialistă, cultura, creşte an de an nivelul de trai al oamenilor muncii. Poporul român munceşte cu însufleţire şi hărnicie pentru înfăptuirea planului de 6 ani, care are ca obiectiv fundamental desăvîrşirea construcţiei socialiste în ţara noastră. Sprijinul frăţesc, multilateral, pe care-l primim din partea Uniu­nii Sovietice, colaborarea şi într-ajutorarea reciprocă cu celelalte state socialiste sporesc considerabil forţele creatoare şi eficacitatea eforturilor poporului român, avînd o însemnătate primordială pentru înaintarea rapidă a ţării noastre pe drumul socialismului. Popoarele noastre sunt indisolubil legate prin fidelitatea faţă de învăţătura marxist-leninistă, care ne călăuzeşte întreaga activitate, faţă de principiile internaţionalismului proletar, care stau la baza unităţii de nezdruncinat a lagărului socialist şi a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Popoarele noastre poartă sus steagul luptei pentru pace şi prie­tenie între popoare. Vizita noastră în Uniunea Sovietică va prilejui o nouă afirmare a hotărîrii comune a popoarelor român şi sovietic, ca şi a popoarelor celorlalte ţări socialiste, de a face tot ce le stă în putinţă pentru întărirea păcii în lume, pentru promovarea principii­lor coexistenţei paşnice, pentru soluţionarea paşnică a problemelor litigioase şi însănătoşirea climatului internaţional. Cu cît este mai puternic lagărul socialist, cu atît este mai bine apărată pacea. In interesul propriilor popoare şi al întregii omeniri avem îndatorirea supremă ca, faţă de încercările cercurilor imperia­liste de a provoca o nouă ascuţire în relaţiile internaţionale şi de a intensifica cursa înarmărilor, să păstrăm o neslăbită vigilenţă şi o grijă permanentă pentru asigurarea securităţii ţărilor noastre. Parti­dul nostru se inspiră din exemplul perseverenţei, spiritului de iniţia­tivă inepuizabilă şi tenacităţii neobosite cu care Uniunea Sovietică desfăşoară lupta pentru pace în întreaga lume. Sîntem pe deplin încredinţaţi că vizita delegaţiei române în Uniunea Sovietică, schimburile de vederi şi discuţiile ce le va purta cu acest prilej vor contribui la continua lărgire şi dezvoltare a legă­turilor frăţeşti statornicite între partidele şi ţările noastre, la întă­rirea mai departe a prieteniei dintre popoarele român şi sovietic. Trăiască şi înflorească indestructibila prietenie romîno-sovietică! Trăiască gloriosul Partid Comunist al Uniunii Sovietice, Comi­tetul său Central şi guvernul sovietic in frunte cu tovarăşul N. S. Hruşciov! Trăiască lagărul unit al ţărilor socialiste! Trăiască cauza victorioasă a socialismului şi comunismului!­­Trăiască pacea în lumea întreeagăt Realizări frumoase la Fabrica „Hercules" din Tîrnăveni Prin strădania întregului colec­tiv de muncitori şi tehnicieni ai fabricii „Hercules“ din Tîrnăveni, în frunte cu comuniştii, planul de producţie, este lună de lună, de­cadă cu decadă, nu numai înde­plinit dar şi în mod ritmic depă­şit. Continuînd cu mult elan între­cerea socialistă pentru mai mult şi mai bun, însufleţit de succe­sele primului semestru, colectivul de muncă al fabricii a obţinut şi în cele două decade ale lunii iu­lie, realizări de seamă. Planul pro­ducţiei globale a fost îndeplinit în proporţie de 112,7 la sută iar cel al producţiei marfă, 112,8 la sută astfel că numai în 20 zile, harni­cii făurari ai m­aterialelor de con­strucţie, au dat peste prevederile planului 78.000 buc. cărămizi şi 104.000 bucăţi ţigle de bună cali­tate. Faţă de 500.000 bucăţi cărămizi şi 600.000 bucăţi ţigle cît le era angajamentul anual, ei au produs de la începutul anului şi pînă acum, 618.000 bucăţi, cărămizi şi 798.000 bucăţi ţigle peste plan. In fruntea întrecerii, sînt echipele conduse de Moldovan Petru şi Vig Ştefan de la încărcarea cuptorului circular, care pe cele două decade şi-au îndeplinit planul în proporţie de 118 la sută, iar echipa condusă de Tărnăucean Petru de la descăr­carea cuptorului 119 la sută. Rezultate frumoase au obţinut şi echipele de la presa de ţigle condu­se de Székely Andrei şi Szász Io­sif,­­ care şi-au îndeplinit planul în proporţie de 114 şi respectiv 113 la sută, iar echipa condusă de Covrig Maria de la presa de cărămizi 117 la sută. IONIŢA POPA corespondent voluntar Un strălucit document al marxism-fen­inismului creator Proiectul de Program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite: La 30 iulie „Pravda“, organ al. C. C. al P.C.U.S., a publi­cat proiectul de Program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Proiectul de Program a fost aprobat în unanimitate de Plenara din iunie a C. C. al P.C.U.S. In conformitate cu hotă­­rîrea Plenarei, proiectul de Program este prezentat tuturor comuniștilor, tuturor oamenilor muncii din U.R.S.S. pentru o largă dezbatere. Rezultatele dezbaterii vor fi luate în conside­rare în cursul examinării definitive a proiectului de Program. Noul proiect de Program al partidului va fi prezentat spre examinare și aprobare celui de-al XXII-lea Congres al Parti­dului Comunist al Uniunii Sovietice, care se va deschide la 17 octombrie 1961. Proiectul noului Program al P.C.U.S. este alcătuit dintr-o introducere şi două părţi. Prima parte este intitulată „TRECE­REA DE LA CAPITALISM LA COMUNISM - CALEA DEZ­VOLTĂRII OMENIRII“, cea de-a doua — „SARCINILE PAR­TIDULUI COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE IN CON­STRUIREA SOCIETĂŢII COMUNISTE“. Prima parte a proiectului de Program cuprinde 8 capitole : Inevitabilitatea istorică a trecerii de la capitalism la socia­lism; Importanţa istorico-mondială a Revoluţiei din Octombrie şi a victoriei socialismului în U.R.S.S.; sistemul mondial so­cialist; criza capitalismului mondial; mişcarea revoluţionară internaţională a clasei muncitoare; mişcarea de eliberare na­­ţională; lupta împotriva ideologiei burgheze şi reformiste; coexistenţa paşnică şi lupta pentru pacea generală. Partea a doua a proiectului de Program al P.C.U.S. cu­,­prinde 7 capitole şi o introducere „Comunismul — viitorul lu­minos al întregii omeniri“. " 1 " Primul capitol este intitulat „Sarcinile partidului în do­meniul construcţiei economice, al creării şi dezvoltării bazei tehnico-m­ateriale a comunismului“. Acest capitol cuprinde trei subcapitole : dezvoltarea industriei, rolul ei în crearea forţelor de producţie ale comunismului; dezvoltarea agriculturii şi a relaţiilor sociale la sate; conducerea economiei naţionale şi planificarea. Al doilea capitol este intitulat„Sarcinile partidului în do­meniul ridicării bunăstării materiale a poporului“. Cel de-al treilea capitol al părţii a doua a proiectului de Program este intitulat „Sarcinile partidului în domeniul con­strucţiei de stat şi al dezvoltării continue a democraţiei so­cialiste“. Acest capitol cuprinde trei subcapitole: Sovietele şi dezvoltarea principiilor democratice ale conducerii de stat; creşterea continuă a rolului organizaţiilor obşteşti. Statul şi comunismul; întărirea forţelor armate şi a capacităţii de apă­rare a Uniunii Sovietice. Capitolul patru este intitulat „Sarcinile partidului in do­meniul relaţiilor între naţiuni“. „Sarcinile partidului în domeniul ideologiei, educaţiei, in­văţămîntului, ştiinţei şi culturii“ sunt expuse în cel de-al cin­cilea capitol care cuprinde patru subcapitole ce stabilesc: sarcinile în domeniul educării conştiinţei comuniste; în dome­niul invăţămîntului public; în domeniul ştiinţei; în domeniul construcţiei culturale, al literaturii şi artei. Capitolul şase este intitulat „Construirea comunismului in U.R.S.S. şi colaborarea dintre ţările socialiste“. Capitolul şapte este, intitulat „Partidul în perioada con­strucţiei desfăşurate a comunismului“. Prin magazine — d­upă efectuarea reducerii de preţuri De dimineaţă oraşul a fost parcă mai animat ca altădată. Trecătorii în grupuri compacte, se opreau în faţa vitrinelor cer­cetau noile preţuri de vînzare cu amănuntul, făcînd comparaţii, discutînd cu însufleţire. Pe feţele lor se vădea o bucurie îndreptă­ţită, bucuria încrederii nestrămu­tate în politica partidului şi a guvernului care prin noile hotă­­rîri aduse contribuie la creşterea permanentă a bunăstării oameni­lor muncii. La ora deschiderii magazinelor, la uşile de intrare, cumpărătorii într-un număr mai mare ca de obicei aşteptau cu nerăbdare să fie printre primii pentru a cumpăra din produsele de bună calitate, astăzi mai ief­tine decît săptămîna trecută. Ma­gazinul de textile şi galanterie „Corso“ din centrul oraşului în cîteva minute se umplu de lume. Mulţi cumpărători dar şi mulţi curioşi. La raionul stofe pentru femei se opriră parcă cele mai multe cumpărătoare. Vînzătoarele Gal Sarolta şi Minor Rozalia erau pregătite atît pentru buna deservire a clienţilor cît şi pentru a da răspunsuri exacte numeroa­selor întrebări. Preţurile unor stofe din fire sintetice pentru rochiţe de damă au fost reduse simţitor. Cea care înainte se vindea cu 75 de lei are un preţ de 56 lei, cea cu 31 lei se vinde acum cu 25, cea cu 34,60 se vin­de cu 27 şi aşa mai departe. De la vînzătoare cumpărătoarele trec la casă şi apoi cu marfa în bra­ţe sau în sacoşe mai fac o raită prin magazin. Raionul de ţesături de in şi de bumbac cunoaşte şi el clientelă numeroasă. Tovarăşa Şuteu Do­rina cît şi ceilalţi vînzători abia prididesc cu deservirea cumpără­torilor. Aici sînt multe cumpără­toare de prin satele din împre­jurimi. Hotărîrea partidului şi a guvernului aduce o contribuţie de seamă şi la îmbunătăţirea ni­velului de trai a ţărănimii mun­citoare. La acest raion s-a făcut reduceri la 35 articole, fiecare avînd cîte 2—3 sortimente. Sînt la mare cerinţă feţele de masă a căror preţ pe metru s-a redus de la 31,60 lei la 26, la bucată de la 75 la 65 de lei. Au fost reduse simţitor preţurile pînzelor de in colorate, de la 39,50 de lei la 30, a altora de la 30 la 23, etc. Nici magazinul „Electrotehni­ca“ nu se poate plînge de lipsă de cumpărători. Abajururile sunt la mare căutare. Preţul a fost redus de pildă, la candelabrul cu 5 braţe de la 270 la 170. Multe apartamente noi s-au dat în folo­sinţă atît la Tg. Mureş cît şi în alte oraşe şi centre muncito­reşti. In fiecare cameră trebuie un candelabru cît mai frumos, cît mai modern. Şi aici, la acest magazin, au fost reduse preţurile la peste 130 articole, intre care şi cele ale maşinilor de cusut, contoarelor electrice, etc. Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române a fost adusă de numai cîteva zile, la 27 iulie. Ea a şi intrat în vigoare. Oamenii muncii vor cîş­­tiga de pe urma ei în ultimele 5 luni ale anului circa 400 milioane lei, iar în anul 1962 peste 2,5 miliarde lei. Aceasta constituie un nou imbold în munca şi lupta întregului nostru popor pentru traducerea în viaţă a măreţelor obiective ale planului nostru de 6 ani. I. OPREA In sectorul alimentar, între altele, s-au făcut importante reduceri de prețuri la conserve de peşte. Fotografie din magazinul cu autode­servire. Treieră cu trei f­ateze Colectiviştii din Ernei, raionul Tg. Mureş şi-au organizat munca în aşa fel încît treieratul griului să-l termine într-un timp cît mai scurt. In acest scop ei au asigurat for­ţa de muncă necesară deservirii a trei batoze care treieră grîul pe aici, iar o combină treieră snopii de grîu direct din clăi. ocoo Unitate fruntaşă pe comună Îndată ce griul a dat in pîrgă, harnicii colectivişti din comuna Sînmartin, raionul Luduş au înce­put secerişul. Antrenarea colecti­viştilor în întrecere socialistă pe brigăzi şi echipe a permis ca se­cerişul să se termine pînă la data de 21 iulie. Concomitent cu seceratul griu­­­­lui s-a treierat orzul din cota s-a predat statului cantitatea contrac­tată, obtinîndu-se de la baza de recepţie chitanţa Nr. 1. In prezent se transportă grîul la arii şi con­tinuă treierişul griului. Paralel cu aceste lucrări se execută arături adînci de vară. Pînă acum s-a arat suprafața de 80 ha. ILIE SANDU corespondent voluntar De pe valea Nirajului Muncă însufleţită se desfăşoară şi la gospodăriile colective de pe valea Nirajului. Numai brigada a treia de tractorişti de la S.M.T. Tîrgu Mureş a efectuat la gospo­dăriile agricole colective din Ilieni, Gheorghe Doja şi Leordeni alături de vară pe o suprafaţă de peste 150 ha. Cu mult spor şi însufleţire se lucrează şi la gospodăria agricolă colectivă din Ungheni, unde trans­portul griului la arii cît şi treie­ratul se desfăşoară din plin. Alte 5 tractoare, zi şi noapte, pe tarla­lele acestei gospodării colective e­­fectuează arături de vară, gheorghiţa petre postul de corespondenţi volun­tari de la S. A­. T. Tg. Mureş

Next