Steaua Roşie, august 1961 (Anul 10, nr. 181-206)

1961-08-01 / nr. 181

_____ Călduroasa primire făcută solilor poporului român în gara sovietică de frontieră-Ungheni UNGHENI. — De la trimisul special Agerpres, C. Răducanu: Duminică 30 iulie, ora 7 (ora locală), trenul oficial cu care că­lătoreşte spre Moscova delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Române, con­dusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C. C. al P.M.R., preşedintele Con­siliului de Stat, a intrat pe teri­toriul Uniunii Sovietice. Gara so­vietică de frontieră Ungheni este pavoazată sărbătorește. Sub ra­zele soarelui care răsărea, flutură drapelele Republicii Populare Ro­mâne, Uniunii Sovietice şi R.S.S. Moldoveneşti. Pe frontispiciul gării se află portretele tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nikita Hruşciov, Leonid Brejnev. Pe panouri pur­purii, în limbile română şi rusă, sunt scrise cuvintele: ,,Bine aţi venit, dragi prieteni din Republica Populară Romina !“, „Trăiască prietenia sovieto-romînă!“, „Tră­iască Republica Populară Romî­­nă!“, „Trăiască unitatea şi coe­ziunea de nezdruncinat dintre par­tidele comuniste şi muncitoreşti!“. In întîmpinarea înalţilor oas­peţi au venit tovarăşii I. I. Bo­­diul, prim-secretar al C. C. al Partidului Comunist din R. S. S. Moldovenească, A. F. Diordiţa, preşedintele Consiliului de Miniş­tri al R. S. S. Moldoveneşti, N. A. Melnikov şi E. S. Postovoi, secretari ai C. C. al Partidului Comunist din R. S. S. Moldove­nească, A. L. Orlov, adjunct al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., reprezentanţi ai organi­zaţiilor de partid şi ai Sovietelor locale, ai organizaţiilor obşteşti, precum şi numeroşi oameni ai muncii din Ungheni. Erau prezenţi Nicolae Guină, ambasadorul R. P. Romíno la Moscova şi membri ai ambasa­dei. In sunetele unui marş, de pero­nul gării se apropie încet trenul special. Din vagoane coboară membrii delegaţiei de partid şi guverna­mentale. Oaspeţii şi persoanele oficiale care au venit să-i întîmpine îşi string puternic mîinile. Coman­dantul companiei de onoare pre­zintă raportul tovarăşului Gheor­ghe Gheorghiu-Dej. Răsună im­nurile Republicii Populare Româ­ne, Uniunii Sovietice şi R. S. S. Moldoveneşti. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ion Gheorghe Maurer, Ivan Bodiul şi Alexandr Diordiţa trec în revistă compania de onoare. In numele Comitetului Central al Partidului Comunist din R.S.S. Moldovenească, al Prezidiului So­vietului Suprem şi al Consiliului de Miniştri al R.S.S. Moldove­neşti, în numele tuturor oameni­lor muncii din R.S.S. Moldove­nească, tovarăşul I. I. Bodiul a transmis un călduros salut de bun sosit delegației romíne. In persoana de„ dragi prieteni — a spus el — salutăm cu căl­dură pe solii poporului romín frate care, sub conducerea încer­cată a gloriosului său partid mar­­xist-leninist — Partidul Muncito­resc Romín — pășește ferm în cadrul familiei unite a popoarelor marii comunităţi a ţărilor socia­liste, spre viitorul luminos al omenirii — comunismul. Ne mindrim împreună cu dv. de succesele remarcabile ale con­strucţiei socialiste obţinute în Re­publica Populară Romînă, datorită conducerii înţelepte a Partidului Muncitoresc Român, a Comitetului său Central în frunte cu tovară­şul Gheorghe Gheorghiu-Dej, fruntaş de seamă al mişcării co­muniste şi muncitoreşti interna­ţionale, eminent militant al parti­dului şi om de stat al Republicii Populare Romíne. Subliniind că în timpul vizitei delegaţia de partid şi guverna­mentală a ţării noastre se va bucura de cea mai caldă şi cor­dială primire, de dragostea since­ră a oamenilor sovietici faţă de poporul frate român, tovarăşul I. I. Bodiul şi-a exprimat convin­­gerea că această vizită va consti­tui o nouă contribuţie importantă la întărirea continuă şi dezvolta­rea multilaterală a prieteniei sin­cere dintre popoarele celor două ţări. Mulţumind pentru primirea căl­duroasă făcută delegaţiei române la intrarea pe teritoriul Uniunii Sovietice, tovarăşul Gh. Gheor­ghiu-Dej a subliniat că în aceas­tă primire delegaţia vede expre­sia sentimentelor de prietenie de care este animat poporul sovietic faţă de poporul român, o manifes­tare a legăturilor frăţeşti între Uniunea Sovietică şi Republica Populară Romînă. Sîntem bucuroşi — a spus con­ducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Române , că vom avea prilejul să ne în­­tilnim cu Nikita Sergheevici Hruşciov şi alţi conducători ai Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi ai statului sovietic. Nu încape îndoială că schimbu­rile de păreri rodnice pe care le vom avea cu ei vor aduce o nouă contribuţie la întărirea continuă a prieteniei noastre indisolubile. Poporul român acordă o înaltă preţuire realizărilor istorice ale poporului sovietic în construirea comunismului, în dezvoltarea uriaşei forţe economice a U.R.S.S., în domeniul tehnicii, ştiinţei, cul­turii, luptei neobosite pe care o duce Uniunea Sovietică în fruntea celorlalte ţări socialiste pentru pace în întreaga lume. In încheiere, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a urat oamenilor muncii din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, între­gului popor sovietic, noi succese în opera măreaţă de construire a comunismului. Cuvîntările au fost subliniate de cei prezenţi cu îndelungi a­­plauze. Oamenii sovietici veniţi în întîmpinare salută cu căldură pe membrii delegaţiei. Ei flutură steguleţe roşii şi tricolore. Gru­puri de pionieri înmînează înal­ţilor oaspeţi romîni buchete de flori. Membrii delegaţiei romíne se întreţin călduros cu cei veniţi în întîmpinarea lor. După o scurtă şedere, trenul oficial se pune în mişcare. Dele­gaţia de partid şi guvernamen­tală a R. P. Romíne îşi continuă drumul spre Moscova. Trebuie să se pună capăt agresiunii împotriva Tunisiei Din cauza poziţiei puterilor occidentale lucrările Consiliului de Securitate s-au încheiat fără rezultat NEW YORK (Agerpres). Î În şedinţa din după-amiaza zilei de 29 iulie, Consiliul de securitate a continuat să discute plîngerea gu­vernului Tunisiei împotriva acţiu­nilor agresive ale Franţei. Reprezentantul Tunisiei, Al. Slim, a declarat că problema dis­cutată în Consiliul de Securitate este foarte serioasă. Trebuie să se pună capăt acţiunilor agresive ale Franţei împotriva Tunisiei — a subliniat el. Poporul tunisian va depune eforturi pentru a-şi men­ţine cu orice preţ suveranitatea şi independenţa. Luînd cuvîntul, reprezentantul U.R.S.S., P. D. Morozov, a decla­rat că delegaţia sovietică se pro­nunţă pentru proiectul de rezolu­ţie al Liberiei, Ceylonului şi R.A.U. care prevede evacuarea imediată a trupelor franceze de pe terito­­riul Tunisiei şi acuză Franţa de neîndeplinirea rezoluţiei adoptate anterior de Consiliul de Securi­tate. Delegatul sovietic a criticat cu vehemenţă proiectul de rezoluţie turc şi, în special punctul 3 al proiectului de rezoluţie care cu­prinde cererea inacceptabilă pen­tru Tunisia de a duce tratative cui Franţa care a săvîrşit un act de­ agresiune directă împotriva po­porului tunisian. Pooo­I Reprezentantul turc a cerut apoi să se facă o pauză de 5 minute pentru „a reflecta asupra situa­ţiei care s-a creat“. Sfătuindu-se cu delegatul american, reprezen­tantul Turciei a scos punctul 3 din proiectul de rezoluţie prezen­tat de el. Pentru rezoluţia Liberiei, Cey­lonului şi R.A.U. s-au pronunţat autorii rezoluţiei şi Uniunea So­vietică. Delegaţii S.U.A., Angliei, Turciei, statului Chile şi Ecuado­rului, precum şi ciankaişistul s-au abţinut de la vot. Pentru proiec­tul de rezoluţie turc au votat de­,­legaţii S.U.A., Angliei, Turciei, statului Chile, Ecuadorului şi cian­kaişistul. Reprezentanţii U.R.S.S., Liberiei, Ceylomului şi R.A.U. s-au abţinut de la vot. Delegaţia franceză n-a partici­pat la vot. Ţinînd seama că nici una din­tre aceste rezoluţii n-a reunit ma­joritatea necesară, Consiliul de Securitate n-a luat nici o hotări­­re în legătură cu plîngerea gu­vernului tunisian. Reprezentanţii Liberiei, Tunisiei­­ şi Ceylonului, care au luat cuvîn­tul după votare, şi-au exprimat­­ regretul în legătură cu faptul că Consiliul de Securitate nu este în măsură să acorde sprijin Tuni­siei în faţa agresiunii deschise din partea Franţei. Delegatul Li­beriei a subliniat că, ţinînd sea­ma de situaţia care s-a creat, de­legaţia sa va fi nevoită să ceară convocarea sesiunii extraordinare a Adunării Generale pentru exa­minarea plîngerii guvernului Tu­nisiei. P. D. Morozov a declarat că lucrările Consiliului de Securitate au demonstrat încă o dată răs­punderea colectivă care revine aliaţilor occidentali din blocurile militare. Urmările neîndeplinirii de către Franţa a hotărîrii privind încetarea focului şi retragerea tru­pelor din Bizerta pot fi grave — a subliniat el — iar răspunderea va deveni în întregime guvernului francez. Cu aceasta, Consiliului de Se­curitate și-a încheiat lucrările. Ar fi „călători ai libertăţii“ arestaţi în S. U. A. WASHINGTON 31 (Agerpres). După cum anunţă agenţia As­sociated Press, poliţia din oraşul Jackson, statul Mississippi, a a­­restat la 30 iulie încă 15 „călă­tori ai libertăţii“ pentru motivul că au intrat într-o sală de aştep­tare a autobuzelor „rezervată ex­clusiv albilor“. Numărul „călătorilor libertăţii“ arestaţi în oraşul Jackson între 24 mai şi 30 iulie, anunţă agen­ţia Associated Press, se ridică la 295. Toţi au fost arestaţi sub ace­laşi pretext: „Tulburarea liniştei publice“. La Chicago, un mare grup de „călători ai libertăţii“ au intrat pe plaja oraşului „rezervată ex­clusiv albilor“, protestînd în acest fel împotriva practicilor rasiste şi discriminării rasiale. Cînd „călătorii libertăţii" au so­sit pe plajă, relatează agenţia Associated Press, ei au fost în­tâmpinaţi de circa 200 de poli­ţişti. Mulţi dintre ei au fost ares­taţi. La New York, un mare grup de negri din cartierul populaţiei de culoare, Harlem, a organizat o demonstraţie împotriva discrimi­nării rasiale practicate în statele din sudul S.U.A. Poliţia newyor­­keză a arestat mai mulţi demon­stranţi. Declaraţia Biroului Confederal al Confederaţiei Generale a Muncii din Franţa PARIS 31 (Agerpres). — TASS transmite: La 30 iulie, Biroul Confederal al Confederaţiei Generale a Mun­cii din Franţa (C.G.T.) a dat pu­blicităţii o declaraţie în care în­deamnă „organizaţiile afiliate la C.G.T. şi pe toţi membrii C.G.T.­­ să insiste pentru ca guvernul francez să renunţe la pretenţiile sale colonialiste cu scopul, pe de o parte, de a se putea începe tra­tative reale cu reprezentanţii gu­vernului provizoriu al Republicii Algeria pe baza dreptului poporu­lui algerian la libera auto­determinare şi independenţă în condiţiile integrităţii teritoriale ale teritoriului lui, iar, pe de altă parte, de a se îndeplini hotărîrile --------­Consiliului de Securitate şi de a se începe tratativele cu Tunisia pe baza respectării suveranităţii sale asupra întregului său teri­toriu“. Biroul Confederal cheamă toate organizaţiile sale „să ia de pe acum toate măsurile necesare pen­tru a organiza riposta maselor de muncitori la orice încercări de reeditare a puciului militar fas­cist şi să ceară apărarea şi res­tabilirea libertăţilor democratice“. C.G.T. se adresează celorlalte organizaţii sindicale chemîndu-le să „organizeze această luptă în comun“. In Franţa s-a scumpit pîinea... PARIS 31 (Agerpres). — „Mîine veţi plăti pîinea mai scump“, cu aceste cuvinte îşi in­formează ziarul „Paris Jour“ ci­titorii despre hotărîrea guvernului francez de a majora preţurile la pîine cu începere de la 1 august. Preţul pîinii va creşte cu 1 pînă la 2 franci noi la kilogram, în funcţie de calitate. Potrivit datelor statistice oficia­le la care se referă ziarul „Libe­ration“, în ultimele zece zile la Paris s-au înregistrat creşteri de preţuri la carne, legume, cartofi, fructe şi alte produse alimentare. ... In Anglia tarifele de transport LONDRA (Agerpres). — La 30 iulie la Londra vor fi mărite tari­fele de călătorie cu autobuzele, metroul și trenurile suburbane. In­­cepînd din luna mai 1960, aceasta este a treia scumpire a tarifelor de transport din Londra. Conform evaluărilor presei, această nouă scumpire îi va costa pe londonezi două milioane lire sterline anual. S­T­EA­UA ROȘIE Vizita făcută de delegaţia de partid şi guvernamentală a R. P. Romíne tovară­şului L. I. Brejnev MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite: La 31 iulie, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român,, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, conducătorul delegaţiei de partid şi guverna­mentale a R.P. Romíne care se află la Moscova şi membrii dele­gaţiei, tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Po­litic al C.C. al P.M.R., preşedin­tele Consiliului de Miniştri, vice­preşedinte al Consiliului de Stat al R.P. Române, Nicolae Ceauşes­­cu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., şeful Direcţiei de Pro­pagandă şi Cultură a C.C. al P.M.R., Alexandru Bîrlădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vice­președinte al Consiliului de Mi­niștri al R.P. Romíné, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Ex­terne al R.P. Romíné, Nicola Guină, membru al C.C. al P.M.R., ambasadorul Republicii Populare Romíne în Uniunea Sovietică, au făcut o vizită la Kremlin tovară­şului L. I. Brejnev, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Intre tovarăşul L. I. Brejnev, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej şi membrii delegaţiei de par­tid şi guvernamentale a R.P. Ro­mâne a avut loc o convorbire care a decurs într-o atmosferă cordială, prietenească. La convorbire au asistat N. P. Firiubin, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, ambasadorul U.R.S.S. în Republica Populară Romînă, S. T. Astavin, şeful sec­ţiei a 5-a pentru Europa din Mi­nisterul Afacerilor Externe al U.R S.S. Puternicul ecou international al proiectului noului Program al P. Cit. S. In Uniunea Sovietică va fi asigurat cel mai înalt nivel de trai WASHINGTON (Agerpres). - TASS transmite: Proiectul de program al P.CU.S. ocupă un loc important în ziarele care au apărut dumi­nică la Washington. „Washington Post and Times Herald“ şi „Star“ au publicat în primele pagini o expunere a proiectului, iar în­ pa­gini inferioare citează pasaje din acesta. Ziarele scot în evidenţă tezele, cuprinse în proiectul de program, cu privire la necesitatea istorică a trecerii de la capitalism la socia­lism pe plan mondial, cu privire la politica leninistă de coexistenţă paşnică. Ziarele citează, de ase­menea, pe larg partea din proiec­tul de program în care se spune că într-un viitor apropiat în Uniu­nea Sovietică va fi asigurat un nivel de trai mai înalt decît în orice ţară capitalistă. „Evenimentul cel mai în­semnat al secolului“ DELHI (Agerpres). — TASS transmite: Cercurile largi ale opiniei pu­blice din India acordă o deosebită atenţie proiectului noului program al P.C.U.S., a cărui publicare este considerată „unul dintre eve­nimentele cele mai însemnate ale secolului“. La sediul corespondenţilor agen­ţiei TASS sună în permanenţă te­lefonul. Oameni necunoscuţi ne spun: „Un program măreţi“, „Fe­licitări pentru ziua de mîine co­munistă!“. Importanţa uriaşă a proiectului de program al P.C.U.S. este evi­dentă pînă şi pentru cei care nu împărtăşesc convingerile comu­niste. Iată ca scriu ziarele: „Times of India“: „Noul pro­gram al P.C.U.S. va exercita o influenţă profundă asupra miş­cării comuniste internaţionale. Noul program este unul din docu­mentele cele mai importante din istoria P.C.U.S., el va fi un model pentru partidele comuniste din celelalte ţări.“ Ziarul „Hindustan Times“: „Programul cuprinde principii largi în conformitate cu care fie­care ţară se va putea dezvolta spre realizarea idealului comunist al poporului.“ Ziarul „Statesman“: „Socialis­mul va repurta în mod inevitabil victoria asupra capitalismului“. „MAATANSA“: „Trecerea la comunism se accele­rează“ HELSINKI 31 (Agerpres). — Presa finlandeză subliniază că publicarea Proiectului noului pro­gram al P.C.U.S. este un eveni­ment de importanţă primordială. Ziarele expun punctele principale ale noului program şi reproduc din el unele pasaje. Ziarele „Hu­­vudstadsbladet“, „Maatansa“, „Kansan Uutiset“ şi alte ziare pu­blică în primele pagini, sub titluri mari, ştiri despre noul program al P.C.U.S. însoţite de o scurtă expunere. „Noul program al Parti­dului Comunist al U.R.S.S. preve­de un avînt uriaş al nivelului de trai“, scrie „Kansan Uutiset“. Zia­rul „Maatansa“ subliniază în titlu: „Trecerea la comunism se accelerează“. Expunînd programul, ziarele fin­landeze relevă pasajele privitoare la principiul leninist al coexisten­ţei paşnice a statelor cu sisteme sociale diferite, inevitabilitatea în­locuirii capitalismului cu socialis­mul, planul de 20 de ani al dez­voltării economice a U.R.S.S. Un eveniment deosebit de însemnat MONTEVIDEO 31 (Agerpres). TASS transmite: Presa din Uruguay publică la loc de frunte o expunere a proiec­tului noului program al P.C.U.S. Ziarele „El Popular“, „El Pais“, „El Bien Publico“ relevă îndeo­sebi pasajele din proiectul de pro­gram în care este vorba despre coexistenţa paşnică a statelor so­cialiste şi capitaliste şi despre crearea în Uniunea Sovietică a bazei tehnice materiale a comunis­mului. Ziarele subliniază că publicarea proiectului noului program al P.C.U.S. reprezintă un eveniment deosebit de însemnat. „Este timpul să se semneze tratatul de pace cu cele două state germane“ ŞEDINŢA CONSILIULUI DE MINIŞTRI AL R.D.G. BERLIN (Agerpres). — Agen­ţia A.D.N. a transmis comunica­tul cu privire la şedinţa Consiliu­lui de Miniştri al Republicii De­mocrate Germane care a avut loc la Berlin şi care a fost consacra­tă pregătirii apropiatelor alegeri comunale. In partea referitoare la proble­mele internaţionale, în comunicat se exprimă convingerea că înche­ierea tratatului de pace german şi reglementarea paşnică a proble­mei Berlinului occidental trebuie să asigure întregii Germanii o pace trainică. In comunicat se arată că victoria asupra milita­rismului şi revanşismului german ar putea constitui o premisă pen­tru rezolvarea problemei germane. Dar calea spre lichidarea forţelor agresive din Germania occidenta­lă nu este chiar atît de uşoară, se subliniază în comunicat, sunt necesare eforturi serioase. GLASUL FRANŢEI PARIS (Agerpres). — TASS: „Este timpul să se semneze trata­tul de pace cu cele două state germane" — se spune, în apelul comun dat publicităţii la Alfort­­ville (o suburbie a Parisului) de organizaţiile locale ale Partidului comunist, Partidului socialist uni­ficat şi alte organizaţii, în legă­tură cu cea de-a 17-a aniversare a eliberării Parisului de sub ju­gul cotropitorilor germani. Veteranii şi victimele războiului, participanţii la mişcarea de rezis­tenţă, luptătorii consecvenţi pentru cauza păcii — scriu autorii ape­lului — nu doresc reînarmarea Germaniei. Ei nu pot tolera faptul că foşti generali şi amirali nazişti sunt astăzi în fruntea Bundesweh­­rului şi că din cei 17 miniştri ai guvernului Adenauer, 11 au salu­tat la timpul lor lovitura de stat fascistă. Este o monstruozitate să afirmi că Franţa, care a suferit de pe urma nazismului, poate de­veni aliata unei asemenea Ger­manii. O condiţie a unei adevăra­te concilieri franco-germane, do­rite şi necesare pentru menţine­rea păcii, trebuie să fie o adevă­rată denazificare, interzicerea ar­mei atomice, obligaţia de a res­pecta riguros frontierele existente. POZIŢIA PUTERILOR OCCIDENTALE ESTE LIPSITA DE RĂSPUNDERE BERLIN (Agerpres). — TASS: Un grup de deputaţi ai Parla­mentului italian din partea Parti­dului socialist, care vizitează în prezent R.D.G., au declarat că pentru rezolvarea problemei ger­mane nu există decît o singură cale: încheierea tratatului de pace şi stabilirea pentru Berlinul occi­dental a statutului de oraş liber, demilitarizat. In declaraţia deputaţilor ita­lieni, dată publicităţii la Berlin, se menţionează că poziţia puteri­lor occidentale care au respins propunerile sovietice cu privire la problema germană, este nere­zonabilă şi lipsită de răspundere. Parlamentarii italieni sublinia­ză că existenţa R.D.G. constituie o garanţie pentru adevărata de­mocratizare a Germaniei şi pen­tru menținerea păcii. „Reluarea relaţiilor cu U.R.S.S. va aduce Braziliei numeroase avantaje“ RIO DE JANEIRO (Agerpres).­­ Corespondentul agenţiei Prensa Latina relatează: Referindu-se la posibilitatea restabilirii relaţiilor diplomatice dintre Brazilia şi U.R.S.S., Federico Schmidt, cu­noscut economist brazilian, preşe­dinte al unui comitet al Organi­zaţiei Statelor Americane, a decla­­rat: „întotdeauna am fost de pă­rere că noi nu putem să nu recu­noaştem o astfel de ţară cum este Uniunea Sovietică şi cred că noua politică va aduce Braziliei un mare folos.“ „Brazilia trebuie ca asigure mărfurilor sale noi pieţe de des­facere şi nu există nici un motiv ca ea să nu menţină legături diplomatice cu U.R.S.S., întrucît S.U.A. au cu această ţară relaţii asemănătoare“, a subliniat Avvaro Catao, preşedintele Sindicatului naţional al muncitorilor din, in­dustria minieră din Brazilia. Kris Mîmberg, preşedintele Con­federaţiei ţăranilor din Brazilia, a declarat la rîndul său: „Noi tre­buie să ne bucurăm de reluarea relaţiilor cu U.R.S.S., fapt care ne va aduce numeroase avantaje“. Umberto Pineiro, preşedintele Confederaţiei naţionale a funcţio­narilor bancari, şi Osvaldo Pa­­ceko, preşedintele Federaţiei naţio­nale a hamalilor, s-au pronunţat, de asemenea, în favoarea reluării relaţiilor diplomatice ale Braziliei cu U.R.S.S., R. P. Chineză şi cu toate ţările socialiste. „NOVEDADES“: „Coexis­tenţa paşnică este baza politicii sovietice“ MEXICO 31 (Agerpres), — TASS transmite: Ziarele centrale din Mexic acor­dă spaţii largi ştirilor transmise de corespondenţii de la Moscova ai agenţiilor de informaţii despre proiectul noului program al Parti­dului Comunist al Uniunii Sovie­tice. „Moscova se gîndeşte la victo­ria definitivă a comunismului în­că pînă la sfîrşitul secolului“ („O­­vaciones“), „Coexistenţa paşnică este baza politicii sovietice“ (No­­vedades“), iată cîteva titluri sub care ziarele publică aceste ştiri. Ziarele relevă părţile din pro­gram privind coexistenţa paşnică a celor două sisteme mondiale, po­sibilitatea preîntâmpinării războa­ielor, dezarmarea generală şi to­tală sub un strict control inter­naţional, precum şi ridicarea bu­năstării oamenilor muncii din U.R.S.S. şi reducerea succesivă a zilei de muncă. Casa Sindicatelor din Moscova în care se desfășoară lucrările Fo­rumului Mondial al Tineretului. Lucrările Forumului Mondial al Tineretului MOSCOVA (Agerpres). — La Forumul Mondial al Tineretului continuă discuţiile în problemele actuale ale contemporaneităţii. In ziua de 29 iulie au avut loc şe­dinţe în 7 comisii. In centrul a­­tenţiei s-au aflat problemele dezar­mării, coexistenţei paşnice şi co­laborării între popoare. Concepţiile noastre pot să fie di­ferite, dar nimic nu trebuie să stea în calea intensificării luptei pentru dezarmarea generală şi totală, care, după părerea noas­tră, este cel mai sigur drum spre pace, a declarat Horst Schumann, şeful delegaţiei tineretului Repu­blicii Democrate Germane. Lupta noastră pentru un tratat de pace cu Germania, a adăugat el, consti­tuie o contribuţie concretă şi im­portantă la cauza dezarmării în lumea întreagă. Bora Miro­lik, reprezentantul ti­neretului din Iugoslavia, a vorbit despre nenorocirile imense care pot fi pricinuite omenirii de un război termonuclear dacă, acesta ar fi dezlănţuit de duşmanii păcii. El a subliniat că propunerile gu­vernului sovietic privind dezar­marea generală şi totală au o im­portanţă excepţională şi constituie calea care poate să aducă omeni­rea la o pace trainică. Trebuie să întărim şi mai mult unitatea internă şi internaţională a tineretului în lupta pentru pace şi dezarmare, a declarat repre­zentantul tineretului japonez. El a subliniat importanţa luptei îm­potriva bazelor militare americane de pe teritoriul patriei sale. Delegatul Ciprului a amintit că, potrivit datelor oficiale U.N.E.S.C.O., aproape jumătate din numărul copiilor întregii lumi nu au posibilitatea să înveţe. In Africa sunt ţări unde din zece co­pii mor opt. Cu totul alta este situaţia co­piilor în ţările lagărului socialist. In U.R.S.S., de exemplu, sunt 220.000 de şcoli, a declarat Liu­bov Baleasnaia, reprezentanta U­­­niunii Sovietice. In ţară există aproximativ 4.000 de cluburi pen­tru copii, case pentru pionieri şi staţiuni care sunt întreţinute de stat. Reprezentanţa tineretului din numeroase ţări au ascultat cu in­teres cuvîntarea cunoscutei actri­ţe sovietice de cinema Tatiana Sa­moilova, referitoare la problema rolului tinerei generaţii în dez­voltarea culturii naţionale şi con­tribuţia sa la arta lumii contem­porane. In scurta sa existenţă, genera­ţia noastră a avut parte de mul­tă suferinţă, a spus ea. Se spune că arătăm mai bătrîni decit anii­ pe care îi avem. Am avut destule motive şi pentru pesimism şi pen­tru dezamăgiri. Dar noi nu am peirdut nici auac­ia pentru ro­mantism, nici forţa şi încrederea fermă în triumful umanismului, într-o nouă înflorire a artelor. Acest punct de vedere a fost împărtăşit de numeroşi partici­panţi la discuţii. Baze americane pentru proiectile teleghidate în Pakistan DELHI (Agerpres). — In nu­mărul său din 29 iulie săptămîna­­lul „Blitz“ informează despre con­struirea în Pakistanul de est, cu participarea S.U.A., a unor baze militare pentru lansarea proiectile­lor teleghidate. Ele sunt amplasate în regiunile Rayasaha și Djessura. Ziarul in­formează de asemenea despre ter­minarea lucrărilor de construire a unei importante baze militare cu un poligon pentru tancuri în re­giunea Kharian din Pakistanul de vest, situată în imediata apropiere de frontiera indiană. Această ba­ză, a cărei construire a costat 330 milioane rupii, puse la dispoziţie de către Statele Unite, este calcu­lată pentru 20.000 soldaţi şi ofi­ţeri. Redacţia şi administraţia Tg. Mureş, str. Gheorghe Doja nr. 9, Tel. 26.88, 34.96. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul: întreprinderea Poligrafică Tg. Mureş, Comanda Nr. 4943,

Next