Steaua Roşie, septembrie 1961 (Anul 10, nr. 207-232)

1961-09-01 / nr. 207

* VIAŢA DE PARTID Sprijin permanent tinerei gospodării colective In primăvara anului trecut a luat fiinţă şi la Hădăreni, raionul Lu­duş, o gospodărie agricolă colecti­­­­vă, în care a intrat tot satul. încă din primele zile, membrii gospo­dăriei au pornit la muncă rodni­că şi însufleţită. De la­­bun început, organizaţia de bază de aici a considerat ca o sarcină importantă să sprijine din toate punctele de vedere consiliul de conducere, pentru ca cele văzu­te la G.A.C. din Cheţani, să poa­tă fi puse şi aici în practică, să obţină şi ei rezultate la fel de bu­ne ca şi colectiviştii din­ Cheţani, sau chiar şi mai bune. In adună­rile de organizaţie membrii de partid au discutat de multe ori a­­ceste probleme. Ei au chibzuit şi au luat hotărîrî concrete, prevă­­zînd sarcini precise, pe probleme, pe timp şi pe om. Au stabilit, de pildă, că una din condiţiile de ba­ză pentru realizarea planului lor este participarea tuturor colecti­viştilor la muncă. Membrii de par­tid au ajuns la concluzia că este necesar să atragă în munca poli­­tică un număr cit mai mare de colectivişti dintre cei mai hotărîţi, care să explice pe larg celorlalţi cit de important este ca lucrările în gospodărie să fie efectuate la timp. Astfel organizaţia de bază­­ şi-a format un colectiv de 23 agi­tatori şi totodată un activ fără de partid compus din 30 de tovarăşi, îndrumaţi de organizaţia de bază, aceştia desfăşoară o rodnică mun­că de lămurire în rîndul colecti­viştilor. O altă condiţie esenţială pentru bunul mers al lucrărilor în gospo­dărie este organizarea cit mai bu­nă a muncii. In acest scop, la pro­punerea organizaţiei de bază s-au­­organizat două brigăzi de cîmp, iar în cadrul lor cîte 10-15 echipe de lucru. S-au mai format o bri­gadă viticolă şi una zootehnică. Membrii de partid, agitatorii şi cei din activul fără de partid sunt repartizaţi în toate echipele de lu­cru, asigurîndu-se astfel legătura şi îndrumarea de către organizaţia de bază şi sub această formă, la fiecare loc de muncă. Periodic, organizaţia de bază analizează în adunările sale, pe bază de rapoarte activitatea consi­liului de conducere, stabilind cu acest prilej cele mai potrivite măsuri pentru îmbunătăţirea mun­cii acestuia. Organizaţia de bază procedează just analizînd din cînd în cînd în­ adunări şi activitatea brigăzilor, a şefilor de echipe şi uneori a cîte unui membru de par­tid care nu are munci de răspun­dere. In acest fel, organizaţia de bază întărit zi de zi rolul de conducător politic al gospodăriei, membrii acesteia simţind tot mai mult răspunderea ce o au faţă de bunul mers al treburilor. Dar nu s-a neglijat nici latura educativă a membrilor de partid, a tuturor celor atraşi în munca politică. In cursul anului, aceştia au fost încadraţi în în­văţămîntul de partid, iar împreună cu un mare număr de alţi colectivişti la cercul agrotehnic. Se folosesc din plin şi gazeta de perete, graficele şi lozincile precum şi alte forme ale agitaţiei vizuale. S-a organizat în­trecerea socialistă între brigăzi, echipe şi individual, urmărindu-se permanent îndeplinirea obiectivelor întrecerii. Dacă am vrea să amin­tim numele tuturor fruntaşilor, ale luptătorilor activi pentru consoli­darea gospodăriei ar trebui să în­tocmim un tabel nominal destul de mare, care ar cuprinde aproape pe toţi colectiviştii. Cecălăceanu Du­mitru, Barabás Gheorghe, Bogătea­­nu Nicolae, Gidófalvi Iosif mem­bri de partid; Achim Pavel, Gher­man Iacob, Suciu Ioan, agitatori; Mateaş Florea, Mureşan Aurel, Cheţan Florica şi Irimiaş Gheor­ghe din activul fără de partid sunt doar cîţiva dintre fruntaşi. Este demnă de relatat şi activitatea tinerilor Deac Emil şi Bucur Oc­­tavian care îngrijesc tineretul bo­vin al gospodăriei cu multă price­pere. Datorită sprijinului permanent primit şi datorită muncii însufle­ţite a membrilor ei, la un an şi jumătate de la înfiinţare gospodă­ria se poate m­îndri cu rezultate frumoase pe calea dezvoltării ei multilaterale. Dacă la data înfiin­ţării colectiviştii aveau doar cî­­teva vaci slabe şi neproductive, acum numărul bovinelor a ajuns la 120 capete, iar al ovinelor de la 38 capete la peste 100. Pe terenul gol pe atunci, colectiviştii au cons­truit un grajd pentru 100 animale, şi încă unul , tot pentru 100 ani­male este început. Şi-au construit un cîntar basculă şi au un plan să ridice încă alte construcţii, printre care un şopron, atelier de fierărie şi altele. Acum, organizaţia de bază şi-a îndreptat atenţia înspre studierea posibilităţilor de creştere rapidă a valorii zilei-muncă. In acest scop s-a şi hotărît să se treacă la dez­voltarea ramurilor anexe şi la cre­area de noi ramuri. Numărul ani­malelor cornute de exemplu îl vor spori anul acesta pînă la 200 de capete. Vor mări şi numărul oilor şi al porcilor. Anul viitor vor cul­tiva pe suprafeţe şi mai mari zar­zavaturi, sfeclă de zahăr etc. In atenţia organizaţiei de bază şi a consiliului de conducere stă acum şi sporirea productivităţii animale­lor şi a producţiei la hectar. Dacă organizaţia de bază acordă sprijin permanent tinerei gospodă­rii colective, nu acelaşi lucru îl fac organele raionale. . . Se cere deci ca atît comitetul raional de partid cit și sfatul popu­lar raional să se ocupe mai mult de această gospodărie, precum și de celelalte gospodării colective tinere din raion. Să Ie acorde acestora mai mult sprijin în pro­blemele economice, agrotehnice, zootehnice etc. O. FEKETE Se înfrumuseţează oraşul (desen de Török F. Edith). STEAUA ROȘIE La capătul unei însufleţite întreceri patriotice In perioada 1 mai— 23 august a.c. între sfaturile populare co­munale din raionul Tîrnăveni s-a desfă­şurat o însufleţită întrecere patriotică a­­xată pe obiective importante cum ar fi: îmbunătăţirea muncii organizatorice de ma­să, realizarea sarci­nilor economice, a muncilor agricole, precum şi antrenarea unor mase tot mai largi de cetăţeni la buna gospodărire şi înfrumuseţare a sa­telor. întrecerea a con­stituit un bun prilej de activizare a comi­tetelor executive, a deputaţior, a comite­telor de cetăţeni pe circumscripţii electo­rale şi lucrări, care s-au străduit să ob­ţină titlul de comună fruntaşă pe raion, iar în cadrul comu­nelor pentru obţine­rea titlului de cea mai frumoasă circum­scripţie. La capătul celor aproape 4 luni de în­trecere, pe primul loc s-a clasat comuna Găneşti, care a reali­zat şi depăşit marea majoritate a obiecti­velor cuprinse în che­marea lansată de co­muna Bahnea. Pe locul al doilea s-a situat comuna Adă­­muş, iar pe al treilea Bahnea. Frumoase succese au obţinut şi celelalte comune unde s-a îmbunătăţit munca în multe sec­toare de activitate. La diverse acţiuni patriotice de gospo­dărire şi înfrumuse­ţare a comunelor, au participat în această perioadă peste 51.000 de cetăţeni, care au efectuat 49.982 zile­­muncă patriotică, în valoare de peste 1.130.000 lei. Planul de încasări a contribuţiei volun­tare a fost îndeplinit anul acesta pînă la 23 august, în propor­ţie de 100 la sută, reuşindu-se ca din a­­ceste sume cit şi cu participarea largă a maselor de cetăţeni, să se termine sau să se afle în curs de terminare o serie de lucrări importante cum sunt: şcoala de 7 ani cu 12 săli de clasă din comuna Găneşti, o şcoală de 4 ani ridicată în ro­şu la Scuca, la Tiri­­mia o şcoală cu 8 săli de clasă, la Crăeşti un cămin cul­tural, construcţii de poduri şi alte impor­tante lucrări gospo­dăreşti.­­ Realizări semnifi­cative au fost obţinu­te în întrecerea pa­triotică privind exe­cutarea treierişului, care în prezent se apropie de sfîrşit, e­­fectuarea arăturilor de vară, cumpărări de animale în gos­podăriile colective şi altele. POPA IONIŢA Reflecţii pe marginea unei dări de seamă VWVVWVWVVVVVVW.V /iWAW^AAWvVvV^Wv\WvVVA\^\NWVW^WVVVV II. Pentru o cît mai bună organizare a întrecerii socialiste w Cunoscînd temeinic sarcinile care stau în faţa lor în ce pri­veşte îmbunătăţirea continuă a ca­lităţii produselor, introducerea tehnicii noi, respectiv perfecţiona­rea fără încetare a proceselor tehnologice, sindicatele au acordat o mare atenţie studierii şi gene­ralizării experienţei înaintate în organizarea şi conducerea între­cerii socialiste. Tocmai de aceea, accentul principal a fost pus înainte de toate pe întrecerea in­dividuală, pe întrecerea pe secţii, ateliere, ramuri şi subramuri de producţie cu profil similar, pe plan regional. Înainte de toate — şi acesta e un bun stimulent al întrecerii — s-a ţinut seama de necesităţile pe care le ridică pro­ducţia, de posibilităţile existente la fiecare loc de muncă, de gradul de calificare al oamenilor care şi-au propus să se depăşească în realizări pe ei înşişi. S-a ţinut deci seama ca în cadrul întrece­rii pentru traducerea în viaţă a Criteriilor principale ale întrecerii socialiste izvorîte din Directivele C. C. al P.M.R. să se aleagă o­­biective care pot fi urmărite şi comparate cît mai uşor, iar expe­rienţa fruntaşilor să fie transmisă operativ şi sub diverse forme ce­lorlalţi tovarăşi de muncă, de în­trecere. La întreprinderea forestieră din Reghin ca şi la alte întreprinderi din regiune, întrecerea socialistă s-a organizat pe profesii, între funiculariști, mecanici de locomo­tive și între brigăzile cu plata în acord global din exploatările fo­restiere, etc. Acest lucru a făcut ca la­­această întreprindere 94 la sută din totalul muncitorilor exis­tenţi să fie cuprinşi în întrecerea socialistă. Deocamdată, cele mai frumoase realizări în întrecerea pe profesii le-au obţinut funicula­­ristul Gliga Emil care lunar îşi depăşeşte sarcinile ce-i revin cu 15—18 la sută, economisind în a­­celaşi timp, lună de lună, combus­tibil în valoare de cca. 300 lei. întrecerea între brigăzile de la pădure s-a soldat şi ea cu rezul­tate bune. Indicele de lucru fag a trecut de 82 la sută, faţă de 76 la sută planificat, iar titlul „Pentru cel mai bun parchet de exploatare“ a fost cîştigat de şa­tre tăietorii de lemne din par­chetul Glăjărie. La Topitoria de in din Joseni întrecerea socialistă pornită pe noile obiective a fost lansată nu­mai după ce în prealabil un co­lectiv de muncitori, tehnicieni şi ingineri fruntaşi a studiat rezer­vele interne, respectiv posibilitatea folosirii acestora, făcînd apoi şi calcule anticipate cu privire la îmbunătăţirea calităţii şi depăşi­rea sarcinilor de plan. După o cu­noaştere temeinică a posibilităţi­lor reale, brigada condusă de Kereső Francisc a chemat la in­trecere toate celelalte brigăzi ale topitoriei, cu obiective concret sta­bilite­­ din acelaşi volum de ma­terii prime să se scoată cu 1 la sută mai multe fire de in (decit pînă atunci); reducerea consumu­lui specific cu 0,05 la sută, ceea ce lunar înseamnă 600 lei econo­mii; creşterea producţiei de fire superioare (A 18 şi U 16) cu 220 kg faţă de plan, ceea ce anual­­ aduce după sine 34.500 lei econo­­­­mii. După cum am arătat mai sus, sindicatele din regiunea noastră, sub îndrumarea biroului executiv al consiliului regional al sindica­telor s-au străduit şi în mare au reuşit să lichideze formalismul, bi­rocratismul manifestat în ţinerea evidenţei rezultatelor întrecerii so­cialiste. In scopul găsirii celor mai adecvate forme de conducere şi ti­nere a evidenţei privind urmări­rea angajamentelor luate la nive­lul regiunii şi al raioanelor, s-au organizat schimburi de experien­ţă. Azi, se poate spune cu certi­tudine că la o seamă de întreprin­deri din regiune comitetele sindi-­ catelor sprijinite îndeaproape de­­ birourile organizaţiilor de bază I P.M.R. au dobîndit deja o bogată experienţă şi în această privinţă. La Fabrica de geamuri Tîrnăveni, la Fabrica de conductori, 1.1,5. „Encsel Mauriciu“ din Tg. Mureş, la I.F. Gheorghieni, Amilean Sîn­­simion etc., etc. graficele de evi­denţă a întrecerii socialiste afişa­te în locurile de muncă dau o imagine clară a mersului acesteia. In felul acesta oamenii muncii au posibilitatea să-şi urmărească ei înşişi felul în care şi-au dus la îndeplinire propriile lor angaja­mente. Faptul că în ultimul timp s-a pus accentul pe ţinerea unei evi­denţe clare, pe înţelesul tuturor, a înlesnit o participare mai largă a oamenilor muncii la întrecerea socialistă pentru mai mult, mai bine şi mai ieftin. In momentul de faţă, pe plan regional la lupta pentru aplicarea în viaţă a sarci­nilor izvorîte din prevederile celui de-al doilea an al planului nostru de şase ani, participă cu avint şi însufleţire peste 51.000 membri de sindicat. Participarea la întrecerea socia­listă a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor nu numai individual, pe secţii şi ateliere, ci şi pe ra­muri şi subramuri de producţie, a făcut posibil ca în perioada care a trecut, unităţile economice din regiunea noastră să dea peste plan produse în valoare de aproa­pe 100.000 000 lei şi să asigure economii la preţul de cost şi la reducerea cheltuielilor de circula­ţie în valoare de peste 23.000.000 lei, realizînd aproape în întregi­me angajamentul luat pe întregul an 1961. Dintre întreprinderile ca­re s-au situat în fruntea întrecerii pe ramuri şi subramuri de produc­ţie ,pe plan regional pe semestru I a.c. amintim Fabrica de conduc­tori din Tg. Mureş, întreprinderea minieră Harghita, Combinatul chi­mic „Karl Marx“ din Tîrnăveni, I.I.S. „Encsel Mauriciu“, Fabrica de zahăr ,,Bernath Andrei“, I.P.R.O.F.I.L. „23 August“ din Tg. Mureş, C.I.L. Reghin, Fabrica de geamuri Tîrnăveni şi I.I.R. „Republica“ din Reghin. Colecti­vele de muncă ale acestor între­prinderi au fost declarate frunta­şe pe regiune de către biroul exe­cutiv al Consiliului regional al sindicatelor. Care din ele se vor menţine şi pe mai departe frun­taşe între fruntaşe pîriă la finele anului, în îndîrjita întrecere ce se desfăşoară pe toate fronturile pro­­­fesliei, e greu de anticipat. La reuşita întrecerii socialiste fie ea individuală, pe secfii şi ate­liere, fie p­e ramuri de producţie etc. un aport de seamă poate şi trebuie să-l aducă propaganda şi agitaţia. Acolo unde comitetele sin­dicale îndrumate de organizaţiile de partid au legat strîns propa­ganda şi agitaţia de nevoile pro­ducţiei, rezultatele economice n-au întîrziat să se arate. La fabrica de conductori găseşti lozinci mobi­lizatoare, grafice şi panouri, su­gestiv întocmite. Situaţie similară întilneşti şi la I.I.R. „Republica" din Reghin. La I.F. Gheorghieni, bunăoară, in hala gaterelor sunt afişate la locuri vizibile lozinci mobilizatoare legate de producţie. Două din ele glăsuiesc astfel: „Prin ridicarea randamentului la cherestea cu 1 la sută se poate obţine o producţie în plus în va­loare de 111.000 lei", „Prin redu­cerea preţului de cost pe metru cub cu numai 0,10 lei se pot ob­ţine anual economii în valoare de 12.000 lei". Consiliile locale ale sindicatelor au datoria sa îmbunătăţească şi în viitor stilul lor de muncă în ce priveşte conducerea şi ţinerea evi­denţei întrecerii socialiste; să mo­bilizeze masele de muncitori şi tehnicieni la un avînt şi mai pu­ternic în lupta pentru îmbunătă­ţirea produselor, calităţii, pentru obţinerea de economii şi benefi­cii tot mai însemnate. In activita­tea lor să nu uite nici pentru o clipă indicaţiile date de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Con­gresul al III-lea al P.M.R.: „Sin­dicatele, punînd în centrul activi­tăţii lor lupta pentru înfăptuirea­­ obiectivelor planului de şase ani trebuie să depună o intensă mun­că de organizare a întrecerii so-­­cialiste, a consfătuirilor de produc­ţie, să extindă mişcarea inovatori­lor şi raţionalizatorilor, să desfă­şoare o largă muncă educativă în rindurile maselor muncitoare, să lichideze metodele administrative şi manifestările de birocratism ca­re mai au loc în activitatea lor. Ele trebuie să vegheze asupra fo­losirii depline a mijloacelor puse la dispoziţie de statul nostru pen­tru satisfacerea nevoilor materiale şi culturale ale celor ce muncesc". Sindicatele noastre s-au străduit, şi spre satisfacţia lor au reuşit să înfăptuiască în activitatea lor de zi cu zi indicaţiile date de partid. GH. TOCACIU (Continuare in numărul viitor) PE TEME SINDICALE Să folosim toate resursele pentru producerea de nutreţ murat în cantităţi cît mai mari In acest­­an, datorită condiţiu­­nilor climatice favorabile, cultu­ra de porumb, inclusiv cea des­tinată pentru siloz, promite o producţie bogată de boabe. Avînd în vedere şi faptul că gospodării­le agricole de stat şi gospodării­le agricole colective iau posibilita­tea de a-şi asigura cantităţi mari de furaje din alte sortimente, Ministerul Agriculturii recomandă unităţilor agricole socialiste ca sa reţină pentru boabe toate supra­feţele de porumb semănate pen­tru siloz, pe care se prevede o recoltă bună, urmînd ca furajele suculente necesare animalelor pe timpul iernii să se asigure prin însilozarea altor nutreţuri. In acest scop este necesar ca în toa­te gospodăriile de stat şi colec­tive să se verifice lanurile de po­rumb de siloz şi să se însilozeze numai porumbul de pe acele por­ţiuni sau rînduri, care nu asigură producţie de boabe. Unităţile socialiste vor fi îndru­mate să ia măsurile necesare, a­­sigurînd silozurile necesare şi din alte surse­ Pentru pregătirea nu­treţului murat pot fi întrebuinţate toate plantele suculente, precum şi­­ , reziduurile suculente prove­nite din cultura mare, din cultura legumelor, bostănoasele şi din de­­şeurile furajere din industria ali­mentară, cu excepţia plantelor vă­tămătoare şi otrăvitoare. Valoa­rea nutritivă a nutreţului murat depinde de felul şi calitatea fura­jului care se însilozează şi de teh­nica însilozării. In afară de porumb, floarea soa­relui, sorg, etc. care sunt cele mai bune plante pentru însilozare în­­trucît masa acestor plante este bogată în zahăr şi asigură o fer­mentaţie de bună calitate, se mai pot însiloza cu succes următoare­le plante : Dovleacul, dovlecei, pe,­îi, ca­re conţin pînă la 90 la sută apă. Acestea se însilozează foarte bine, conţinînd chiar un surplus de za­hăr faţă de minimul necesar, dînd­ un nutreţ murat de foarte bună calitate. însilozarea lor se face în amestec de 48 la sută cu vrejii de cucurbitacee, paie tocate sau plea­vă, pentru a le mări procentul de substanţă uscată. Aceste fructe se mărunţesc întîi cu mina şi apoi se trec prin tocătoare de nutreţ, deodată cu vrejii sau cu paiele. Astfel pregătit, amestecul se în­deasă bine, pentru ca fermentaţia ce urmează să se facă în lipsă de aer, iar apoi se acoperă bine, ca şi celelalte silozuri. Cartofii se folosesc în hrana a­­nimalelor într-o măsură din ce în ce mai mare, în special la creşte­rea porcilor, dar corespund foarte bine şi la vacile de lapte. Ei con­ţin foarte mult amidon, care este mistuit uşor de toate speciile de animale. In organismul animal amidonul serveşte ca izvor de energie şi de asemenea ca mate­rial din care se formează glicoge­­nul şi grăsimile. Cartoful este bo­gat în vitamina C. Cartoful poate fi consumat în stare crudă, opărit sau însilozat. Scopul însilozării cartofului este micşorarea pierderilor în timpul păstrării. In această formă se păs­trează tot amidonul, care altfel se pierde prin transpiraţie. Prin însilozare se împiedică total şi pierderile provenite prin putrezire. Cartofii bine spălaţi se toacă cu tocătoarea de rădăcinoase şi se amestecă cu masă verde tocată, în proporţie de cca. 30 la sută din greutate. Masa verde poate fi bor­­ceag, otavă de trifoi sau lucernă, cucurbitacee sau sfeclă. Toţi aceşti componenţi să fie tocaţi şi ameste­caţi bine. Astfel pregătit, materia­lul se aşează în siloz, gropi sau şanţuri, pe fundul cărora se aşea­ză un strat de paie tocate, de 0,5 m grosime. După ce se îndeasă bine, se acoperă după metodele obişnuite. Nutreţul astfel pregătit este foarte valoros în alimentaţia porcilor şi a vacilor de lapte. Frunzele şi coletele de sfeclă de zahăr. Culturile de sfeclă de za­hăr dau cantităţi mari de frunze şi colete, foarte valoroase, care dacă nu se însilozează, se pierd în mare măsură. Frunzele şi co­letele reprezintă o producţie egală cu cea de sfeclă rădăcini, ce se predă la fabrică. Dacă o gospodă­rie are de exemplu 40 ha cultivate cu sfeclă de zahăr cu o producţie de 30.000 kg rădăcini la ha, în­seamnă că realizăm o producţie egală de frunze şi colete, deci o producţie totală de 1.200 tone, ca­re poate asigura suculentele pen­tru 120 vaci cu lapte, pe timp de 200 zile. Frunzele de sfeclă de zahăr conţin 15—20 la sută substanţă uscată, bogată în albumină şi hi­­draţi de carbon bogaţi în vita­mine­­O cantitate de 100 kg frunze uscate şi coleţi conţin 9 kg albu­mină digestibilă şi 80 unităţi nu­­­tritive. Frunzele de sfeclă de zahăr şi coleţi trebuie să fie complet lip­site de pămînt. Ele pot fi însilo­­zate singure sau amestecate cu paie, coceni de porumb, mărunt tocaţi sau pleavă. Acestea se dau în proporţie de 25—30 la sută. Toate acestea, dacă sînt bine to­cate şi amestecate, se aşează în siloz, gropi sau şanţuri şi se în­deasă cît mai bine. Borhotul sau tăiereii de sfeclă de zahăr se însilozează în ames­tec cu paie, coceni de porumb, vreji de cartofi şi toate resturile din grădinile de legume, tocate şi bine amestecate, în proporţie de 25 la sută din greutatea borhotu­lui. După cum reiese din cele de mai sus, unităţile agricole îşi pot asigura din abundenţă fura­jele suculente din resurse de fu­raje, rămăşiţe şi deşeuri din gos­podărie, care altfel s-ar pierde sau s-ar folosi iraţional şi într-o măsură prea mică. Ing. IOAN HOSSU Zile de practică In perioada vacanţei de vară, sub îndrumarea profesorilor de specialitate, elevii anilor I şi 11 de la Şcoala profesională hor­ticolă din Iernut au făcut prac­tică pe terenul fermei didactice. Potrivit graficului, în fiecare săptămînă elevii au fost reparti­zaţi prin rotaţie în diferite sec­toare ca: legumicol, pomicol, viticol, floricol etc. La ferma didactică se cresc şi animale de producţie, ceea ce dă posibilitate elevilor să cunoască şi această latură a viitoarei lor activităţi. De la începutul anului şcolar 1960— 1961, elevii au luat parte la diferite lucrări, împletind teo­ria cu practica. In livezi, ei au plantat pomi, au prășit printre rînduri, au făcut tăieri de for­marea coroanei, au executat stropitul pomilor împotriva dă­unătorilor, și altele. De aseme­nea în vii au participat la pre­gătirea terenului, la aplicarea îngrăşămintelor chimice şi na­turale, la plantatul butaşilor, precum şi la altoirea viţei de vie. In grădina de legume au participat la pregătirea terenu­lui la sădirea şi plantarea le­gumelor, precum şi la întreţi­nerea acestora. Au mai luat parte la lucrările de întreţinere a culturilor mari: grîu, porumb, sfeclă furajeră, floarea-soarelui. O mare atenţie au acordat şi sectorului fioricol. Sub îndru­marea profesoarei Irina Tătar, elevii îngrijesc cu multă atenţie cele aproape trei sute de specii de flori care se găsesc aici. In tot timpul practicii profe­sorii Ana Dragomir, Irina Tă­tar, Boer Gavrilă, Schmidt Edmund şi alţii au fost nelip­siţi din mijlocul elevilor. Para­lel cu lucrările practice ei au explicat elevilor felul cum tre­buie să execute fiecare opera­ţiune, demonstrîndu-le şi în mod practic. In această perioadă profesorii au acordat o mare atenţie şi verificării caietelor de practică ale elevilor. Paralel cu practica la fermă, elevii au participat la diferite munci patriotice. Ei au amena­­jat trei parcuri. Unul în comu­na Iernut, altul în centrul ora­şului Luduş şi al treilea în curtea şcolii. In timpul liber, elevii se întrec în diferite jocuri sportive şi distractive cum sunt: şah, tenis de masă, volei, fot­bal. Alţii îşi petrec timpul liber citind cărţi, făcînd notiţe în caietul de practică,ascultă ra­dio, citesc ziare, etc. In fiecare săptămînă, ei vizionează filme şi alte spectacole. De asemenea un număr mare de elevi fac parte din brigada artistică a şcolii, care a prezentat specta­cole în comuna Iernut şi în sa­tele din vecinătate. Şi aşa zi de zi, zilele de practică s-au scurs una cîte una. Viitoarele cadre de mîine, azi elevi ai Școlii profesionale horticole din Iernut se pregă­tesc intens pentru profesia pe care și-au ales-o. SIMION POPA VINERI 1 SEPTEMBRIE TG. MUREŞ „N. Bălcescu“: Cielito-Lindo. „Progresul“: Strada Seilor nr. 8. „Steagul roşu“: Misterul fotogra­fiei. „Tineretului“: Mama India. „Muncitoresc“: Miciman Panin. „Dózsa Gh.“: Confidentul doam­nelor. In parcul Lázár Ödön“: Cielito-Lindo. GHEORGHIENI „7 Noiembrie“: Fiul meu se în­soară. LUDUŞ „30 Decembrie“: Mîndrie. MIERCUREA CIUC „Dózsa Gh.“: Haiducul de pe Ceremuş. ODORHEI „Muncitoresc": Setea. REGHIN „Victoria“: Floarea zăpezii. TÎRNĂVENI „23 August“: Toată lumea rîde, cîntă şi dansează. TOPLIŢA „Muncitoresc“: Fantezie de iar­nă. VINERI 1 SEPTEMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Progra­mul I: 5,10 — Emisiunea pentru sate: Din experienţa unui S.M.T. fruntaş; 5,15 şi 6,30 — Muzică populară romînească; 9,00 — Mu­zică populară romînească şi a mi­norităţilor naţionale; 11,40 — Mu­zică populară vietnameză; 12,10 — Jocuri interpretate de fanfară; 13,05 — Concert de prînz; 14,00 — Muzică uşoară romînească; 14,30 — Din muzica popoarelor sovietice; 16,15 — Vorbeşte Mos­cova; 16,45 — Muzică populară din Ardeal şi Muntenia; 17,15 — Cîntece de pace; 18,30 — Din li­rica sovietică; 19,05 — Tribuna Radio. Spre cel mai înalt nivel de trai din lume; 20,30 — Pro­­gram muzical pentru fruntaşi în producţie; 21,00 — Muzică uşoară; 21,15 — Jurnalul satelor; 21,40 — Lieduri de Mihail Jora. Programul II: 12,15 — Muzică populară romînească; 12,40 — Muzică uşoară romînească; 13,10 — Cîntece de muncă; 14,03 — Mu­zică din operete de compozitori sovietici; 15,00 — Din folclorul popoarelor; 15,35 — Actualitatea în ţările socialiste; 16,30 — Mu­zică de estradă; 17,35 — Muzică populară romînească; 18,05 — Formaţii artistice de amatori pre­miate la cel de-al VI-lea concurs pe ţară; 19,30 — Teatru la micro­fon: „Iubesc, iubesc“, vodevil de Mass şi Cervinski; 21,45 — „George Enescu despre interpre­tare“, montaj muzical; 22,30 — Moment poetic: Denîcstene Botez. •ic TG. MUREŞ. 5-5,30 în limba romînă: Ne scriu corespondenţii — Jocuri populare executate de fan­fară — Primul rod al muncii co­lective — Muzică distractivă — Buletin meteorologic. 5,30—6 în limba maghiară: Arăturile şi în­­sămînţările de toamnă — Din programul Ansamblului de stat de cîntece şi jocuri din Craiova — Buletin meteorologic. 14,30—15 în limba maghiară: Ne scriu cores­pondenţii — Din programul or­chestrei de bandurişti din R.S.S. Ucraineană — Ce să citim. 17— 17,30 în limba romînă. Mozaic radiofonic. 17,30—18,30 în limba maghiară: Cronica economică — Muzică distractivă — Din scrierile lui Tomcsa Sándor — Muzică simfonică. Şcoala tehnică sanitară din Odorhei str. Lenin Nr. 2. Telefon : 277 va funcţiona în­­anul şcolar 1961 — 1962 cu profile de: Asistente medicale Asistente medicale de pediatrie Asistente de ocrotiri Pe timpul şcolarizării elevele beneficiază de o indemnizaţie de 300—500 lei. Şcoala asigură internat şi cantină contra cost. La examenul de admitere ce va avea loc între 25—30 sep­tembrie a. c. se pot prezenta eleve care au obţinut diploma de maturitate. La înscriere vor fi prezentate următoarele acte : — Diploma de maturitate în original — Extras de naştere (copie legalizată)­— Certificat de stare materială de la secţia financiară raională — Certificat medical — Cerere de înscriere Materiile examenului de admitere : — Anatomie, scris şi oral — Chimie, scris şi oral — Fizică, oral

Next