Steaua Roşie, septembrie 1961 (Anul 10, nr. 207-232)
1961-09-01 / nr. 207
* VIAŢA DE PARTID Sprijin permanent tinerei gospodării colective In primăvara anului trecut a luat fiinţă şi la Hădăreni, raionul Luduş, o gospodărie agricolă colectivă, în care a intrat tot satul. încă din primele zile, membrii gospodăriei au pornit la muncă rodnică şi însufleţită. De labun început, organizaţia de bază de aici a considerat ca o sarcină importantă să sprijine din toate punctele de vedere consiliul de conducere, pentru ca cele văzute la G.A.C. din Cheţani, să poată fi puse şi aici în practică, să obţină şi ei rezultate la fel de bune ca şi colectiviştii din Cheţani, sau chiar şi mai bune. In adunările de organizaţie membrii de partid au discutat de multe ori aceste probleme. Ei au chibzuit şi au luat hotărîrî concrete, prevăzînd sarcini precise, pe probleme, pe timp şi pe om. Au stabilit, de pildă, că una din condiţiile de bază pentru realizarea planului lor este participarea tuturor colectiviştilor la muncă. Membrii de partid au ajuns la concluzia că este necesar să atragă în munca politică un număr cit mai mare de colectivişti dintre cei mai hotărîţi, care să explice pe larg celorlalţi cit de important este ca lucrările în gospodărie să fie efectuate la timp. Astfel organizaţia de bază şi-a format un colectiv de 23 agitatori şi totodată un activ fără de partid compus din 30 de tovarăşi, îndrumaţi de organizaţia de bază, aceştia desfăşoară o rodnică muncă de lămurire în rîndul colectiviştilor. O altă condiţie esenţială pentru bunul mers al lucrărilor în gospodărie este organizarea cit mai bună a muncii. In acest scop, la propunerea organizaţiei de bază s-auorganizat două brigăzi de cîmp, iar în cadrul lor cîte 10-15 echipe de lucru. S-au mai format o brigadă viticolă şi una zootehnică. Membrii de partid, agitatorii şi cei din activul fără de partid sunt repartizaţi în toate echipele de lucru, asigurîndu-se astfel legătura şi îndrumarea de către organizaţia de bază şi sub această formă, la fiecare loc de muncă. Periodic, organizaţia de bază analizează în adunările sale, pe bază de rapoarte activitatea consiliului de conducere, stabilind cu acest prilej cele mai potrivite măsuri pentru îmbunătăţirea muncii acestuia. Organizaţia de bază procedează just analizînd din cînd în cînd în adunări şi activitatea brigăzilor, a şefilor de echipe şi uneori a cîte unui membru de partid care nu are munci de răspundere. In acest fel, organizaţia de bază întărit zi de zi rolul de conducător politic al gospodăriei, membrii acesteia simţind tot mai mult răspunderea ce o au faţă de bunul mers al treburilor. Dar nu s-a neglijat nici latura educativă a membrilor de partid, a tuturor celor atraşi în munca politică. In cursul anului, aceştia au fost încadraţi în învăţămîntul de partid, iar împreună cu un mare număr de alţi colectivişti la cercul agrotehnic. Se folosesc din plin şi gazeta de perete, graficele şi lozincile precum şi alte forme ale agitaţiei vizuale. S-a organizat întrecerea socialistă între brigăzi, echipe şi individual, urmărindu-se permanent îndeplinirea obiectivelor întrecerii. Dacă am vrea să amintim numele tuturor fruntaşilor, ale luptătorilor activi pentru consolidarea gospodăriei ar trebui să întocmim un tabel nominal destul de mare, care ar cuprinde aproape pe toţi colectiviştii. Cecălăceanu Dumitru, Barabás Gheorghe, Bogăteanu Nicolae, Gidófalvi Iosif membri de partid; Achim Pavel, Gherman Iacob, Suciu Ioan, agitatori; Mateaş Florea, Mureşan Aurel, Cheţan Florica şi Irimiaş Gheorghe din activul fără de partid sunt doar cîţiva dintre fruntaşi. Este demnă de relatat şi activitatea tinerilor Deac Emil şi Bucur Octavian care îngrijesc tineretul bovin al gospodăriei cu multă pricepere. Datorită sprijinului permanent primit şi datorită muncii însufleţite a membrilor ei, la un an şi jumătate de la înfiinţare gospodăria se poate mîndri cu rezultate frumoase pe calea dezvoltării ei multilaterale. Dacă la data înfiinţării colectiviştii aveau doar cîteva vaci slabe şi neproductive, acum numărul bovinelor a ajuns la 120 capete, iar al ovinelor de la 38 capete la peste 100. Pe terenul gol pe atunci, colectiviştii au construit un grajd pentru 100 animale, şi încă unul , tot pentru 100 animale este început. Şi-au construit un cîntar basculă şi au un plan să ridice încă alte construcţii, printre care un şopron, atelier de fierărie şi altele. Acum, organizaţia de bază şi-a îndreptat atenţia înspre studierea posibilităţilor de creştere rapidă a valorii zilei-muncă. In acest scop s-a şi hotărît să se treacă la dezvoltarea ramurilor anexe şi la crearea de noi ramuri. Numărul animalelor cornute de exemplu îl vor spori anul acesta pînă la 200 de capete. Vor mări şi numărul oilor şi al porcilor. Anul viitor vor cultiva pe suprafeţe şi mai mari zarzavaturi, sfeclă de zahăr etc. In atenţia organizaţiei de bază şi a consiliului de conducere stă acum şi sporirea productivităţii animalelor şi a producţiei la hectar. Dacă organizaţia de bază acordă sprijin permanent tinerei gospodării colective, nu acelaşi lucru îl fac organele raionale. . . Se cere deci ca atît comitetul raional de partid cit și sfatul popular raional să se ocupe mai mult de această gospodărie, precum și de celelalte gospodării colective tinere din raion. Să Ie acorde acestora mai mult sprijin în problemele economice, agrotehnice, zootehnice etc. O. FEKETE Se înfrumuseţează oraşul (desen de Török F. Edith). STEAUA ROȘIE La capătul unei însufleţite întreceri patriotice In perioada 1 mai— 23 august a.c. între sfaturile populare comunale din raionul Tîrnăveni s-a desfăşurat o însufleţită întrecere patriotică axată pe obiective importante cum ar fi: îmbunătăţirea muncii organizatorice de masă, realizarea sarcinilor economice, a muncilor agricole, precum şi antrenarea unor mase tot mai largi de cetăţeni la buna gospodărire şi înfrumuseţare a satelor. întrecerea a constituit un bun prilej de activizare a comitetelor executive, a deputaţior, a comitetelor de cetăţeni pe circumscripţii electorale şi lucrări, care s-au străduit să obţină titlul de comună fruntaşă pe raion, iar în cadrul comunelor pentru obţinerea titlului de cea mai frumoasă circumscripţie. La capătul celor aproape 4 luni de întrecere, pe primul loc s-a clasat comuna Găneşti, care a realizat şi depăşit marea majoritate a obiectivelor cuprinse în chemarea lansată de comuna Bahnea. Pe locul al doilea s-a situat comuna Adămuş, iar pe al treilea Bahnea. Frumoase succese au obţinut şi celelalte comune unde s-a îmbunătăţit munca în multe sectoare de activitate. La diverse acţiuni patriotice de gospodărire şi înfrumuseţare a comunelor, au participat în această perioadă peste 51.000 de cetăţeni, care au efectuat 49.982 zilemuncă patriotică, în valoare de peste 1.130.000 lei. Planul de încasări a contribuţiei voluntare a fost îndeplinit anul acesta pînă la 23 august, în proporţie de 100 la sută, reuşindu-se ca din aceste sume cit şi cu participarea largă a maselor de cetăţeni, să se termine sau să se afle în curs de terminare o serie de lucrări importante cum sunt: şcoala de 7 ani cu 12 săli de clasă din comuna Găneşti, o şcoală de 4 ani ridicată în roşu la Scuca, la Tirimia o şcoală cu 8 săli de clasă, la Crăeşti un cămin cultural, construcţii de poduri şi alte importante lucrări gospodăreşti. Realizări semnificative au fost obţinute în întrecerea patriotică privind executarea treierişului, care în prezent se apropie de sfîrşit, efectuarea arăturilor de vară, cumpărări de animale în gospodăriile colective şi altele. POPA IONIŢA Reflecţii pe marginea unei dări de seamă VWVVWVWVVVVVVW.V /iWAW^AAWvVvV^Wv\WvVVA\^\NWVW^WVVVV II. Pentru o cît mai bună organizare a întrecerii socialiste w Cunoscînd temeinic sarcinile care stau în faţa lor în ce priveşte îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor, introducerea tehnicii noi, respectiv perfecţionarea fără încetare a proceselor tehnologice, sindicatele au acordat o mare atenţie studierii şi generalizării experienţei înaintate în organizarea şi conducerea întrecerii socialiste. Tocmai de aceea, accentul principal a fost pus înainte de toate pe întrecerea individuală, pe întrecerea pe secţii, ateliere, ramuri şi subramuri de producţie cu profil similar, pe plan regional. Înainte de toate — şi acesta e un bun stimulent al întrecerii — s-a ţinut seama de necesităţile pe care le ridică producţia, de posibilităţile existente la fiecare loc de muncă, de gradul de calificare al oamenilor care şi-au propus să se depăşească în realizări pe ei înşişi. S-a ţinut deci seama ca în cadrul întrecerii pentru traducerea în viaţă a Criteriilor principale ale întrecerii socialiste izvorîte din Directivele C. C. al P.M.R. să se aleagă obiective care pot fi urmărite şi comparate cît mai uşor, iar experienţa fruntaşilor să fie transmisă operativ şi sub diverse forme celorlalţi tovarăşi de muncă, de întrecere. La întreprinderea forestieră din Reghin ca şi la alte întreprinderi din regiune, întrecerea socialistă s-a organizat pe profesii, între funiculariști, mecanici de locomotive și între brigăzile cu plata în acord global din exploatările forestiere, etc. Acest lucru a făcut ca laaceastă întreprindere 94 la sută din totalul muncitorilor existenţi să fie cuprinşi în întrecerea socialistă. Deocamdată, cele mai frumoase realizări în întrecerea pe profesii le-au obţinut funicularistul Gliga Emil care lunar îşi depăşeşte sarcinile ce-i revin cu 15—18 la sută, economisind în acelaşi timp, lună de lună, combustibil în valoare de cca. 300 lei. întrecerea între brigăzile de la pădure s-a soldat şi ea cu rezultate bune. Indicele de lucru fag a trecut de 82 la sută, faţă de 76 la sută planificat, iar titlul „Pentru cel mai bun parchet de exploatare“ a fost cîştigat de şatre tăietorii de lemne din parchetul Glăjărie. La Topitoria de in din Joseni întrecerea socialistă pornită pe noile obiective a fost lansată numai după ce în prealabil un colectiv de muncitori, tehnicieni şi ingineri fruntaşi a studiat rezervele interne, respectiv posibilitatea folosirii acestora, făcînd apoi şi calcule anticipate cu privire la îmbunătăţirea calităţii şi depăşirea sarcinilor de plan. După o cunoaştere temeinică a posibilităţilor reale, brigada condusă de Kereső Francisc a chemat la intrecere toate celelalte brigăzi ale topitoriei, cu obiective concret stabilite din acelaşi volum de materii prime să se scoată cu 1 la sută mai multe fire de in (decit pînă atunci); reducerea consumului specific cu 0,05 la sută, ceea ce lunar înseamnă 600 lei economii; creşterea producţiei de fire superioare (A 18 şi U 16) cu 220 kg faţă de plan, ceea ce anual aduce după sine 34.500 lei economii. După cum am arătat mai sus, sindicatele din regiunea noastră, sub îndrumarea biroului executiv al consiliului regional al sindicatelor s-au străduit şi în mare au reuşit să lichideze formalismul, birocratismul manifestat în ţinerea evidenţei rezultatelor întrecerii socialiste. In scopul găsirii celor mai adecvate forme de conducere şi tinere a evidenţei privind urmărirea angajamentelor luate la nivelul regiunii şi al raioanelor, s-au organizat schimburi de experienţă. Azi, se poate spune cu certitudine că la o seamă de întreprinderi din regiune comitetele sindi- catelor sprijinite îndeaproape de birourile organizaţiilor de bază I P.M.R. au dobîndit deja o bogată experienţă şi în această privinţă. La Fabrica de geamuri Tîrnăveni, la Fabrica de conductori, 1.1,5. „Encsel Mauriciu“ din Tg. Mureş, la I.F. Gheorghieni, Amilean Sînsimion etc., etc. graficele de evidenţă a întrecerii socialiste afişate în locurile de muncă dau o imagine clară a mersului acesteia. In felul acesta oamenii muncii au posibilitatea să-şi urmărească ei înşişi felul în care şi-au dus la îndeplinire propriile lor angajamente. Faptul că în ultimul timp s-a pus accentul pe ţinerea unei evidenţe clare, pe înţelesul tuturor, a înlesnit o participare mai largă a oamenilor muncii la întrecerea socialistă pentru mai mult, mai bine şi mai ieftin. In momentul de faţă, pe plan regional la lupta pentru aplicarea în viaţă a sarcinilor izvorîte din prevederile celui de-al doilea an al planului nostru de şase ani, participă cu avint şi însufleţire peste 51.000 membri de sindicat. Participarea la întrecerea socialistă a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor nu numai individual, pe secţii şi ateliere, ci şi pe ramuri şi subramuri de producţie, a făcut posibil ca în perioada care a trecut, unităţile economice din regiunea noastră să dea peste plan produse în valoare de aproape 100.000 000 lei şi să asigure economii la preţul de cost şi la reducerea cheltuielilor de circulaţie în valoare de peste 23.000.000 lei, realizînd aproape în întregime angajamentul luat pe întregul an 1961. Dintre întreprinderile care s-au situat în fruntea întrecerii pe ramuri şi subramuri de producţie ,pe plan regional pe semestru I a.c. amintim Fabrica de conductori din Tg. Mureş, întreprinderea minieră Harghita, Combinatul chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni, I.I.S. „Encsel Mauriciu“, Fabrica de zahăr ,,Bernath Andrei“, I.P.R.O.F.I.L. „23 August“ din Tg. Mureş, C.I.L. Reghin, Fabrica de geamuri Tîrnăveni şi I.I.R. „Republica“ din Reghin. Colectivele de muncă ale acestor întreprinderi au fost declarate fruntaşe pe regiune de către biroul executiv al Consiliului regional al sindicatelor. Care din ele se vor menţine şi pe mai departe fruntaşe între fruntaşe pîriă la finele anului, în îndîrjita întrecere ce se desfăşoară pe toate fronturile profesliei, e greu de anticipat. La reuşita întrecerii socialiste fie ea individuală, pe secfii şi ateliere, fie pe ramuri de producţie etc. un aport de seamă poate şi trebuie să-l aducă propaganda şi agitaţia. Acolo unde comitetele sindicale îndrumate de organizaţiile de partid au legat strîns propaganda şi agitaţia de nevoile producţiei, rezultatele economice n-au întîrziat să se arate. La fabrica de conductori găseşti lozinci mobilizatoare, grafice şi panouri, sugestiv întocmite. Situaţie similară întilneşti şi la I.I.R. „Republica" din Reghin. La I.F. Gheorghieni, bunăoară, in hala gaterelor sunt afişate la locuri vizibile lozinci mobilizatoare legate de producţie. Două din ele glăsuiesc astfel: „Prin ridicarea randamentului la cherestea cu 1 la sută se poate obţine o producţie în plus în valoare de 111.000 lei", „Prin reducerea preţului de cost pe metru cub cu numai 0,10 lei se pot obţine anual economii în valoare de 12.000 lei". Consiliile locale ale sindicatelor au datoria sa îmbunătăţească şi în viitor stilul lor de muncă în ce priveşte conducerea şi ţinerea evidenţei întrecerii socialiste; să mobilizeze masele de muncitori şi tehnicieni la un avînt şi mai puternic în lupta pentru îmbunătăţirea produselor, calităţii, pentru obţinerea de economii şi beneficii tot mai însemnate. In activitatea lor să nu uite nici pentru o clipă indicaţiile date de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Congresul al III-lea al P.M.R.: „Sindicatele, punînd în centrul activităţii lor lupta pentru înfăptuirea obiectivelor planului de şase ani trebuie să depună o intensă muncă de organizare a întrecerii so-cialiste, a consfătuirilor de producţie, să extindă mişcarea inovatorilor şi raţionalizatorilor, să desfăşoare o largă muncă educativă în rindurile maselor muncitoare, să lichideze metodele administrative şi manifestările de birocratism care mai au loc în activitatea lor. Ele trebuie să vegheze asupra folosirii depline a mijloacelor puse la dispoziţie de statul nostru pentru satisfacerea nevoilor materiale şi culturale ale celor ce muncesc". Sindicatele noastre s-au străduit, şi spre satisfacţia lor au reuşit să înfăptuiască în activitatea lor de zi cu zi indicaţiile date de partid. GH. TOCACIU (Continuare in numărul viitor) PE TEME SINDICALE Să folosim toate resursele pentru producerea de nutreţ murat în cantităţi cît mai mari In acestan, datorită condiţiunilor climatice favorabile, cultura de porumb, inclusiv cea destinată pentru siloz, promite o producţie bogată de boabe. Avînd în vedere şi faptul că gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile agricole colective iau posibilitatea de a-şi asigura cantităţi mari de furaje din alte sortimente, Ministerul Agriculturii recomandă unităţilor agricole socialiste ca sa reţină pentru boabe toate suprafeţele de porumb semănate pentru siloz, pe care se prevede o recoltă bună, urmînd ca furajele suculente necesare animalelor pe timpul iernii să se asigure prin însilozarea altor nutreţuri. In acest scop este necesar ca în toate gospodăriile de stat şi colective să se verifice lanurile de porumb de siloz şi să se însilozeze numai porumbul de pe acele porţiuni sau rînduri, care nu asigură producţie de boabe. Unităţile socialiste vor fi îndrumate să ia măsurile necesare, asigurînd silozurile necesare şi din alte surse Pentru pregătirea nutreţului murat pot fi întrebuinţate toate plantele suculente, precum şi , reziduurile suculente provenite din cultura mare, din cultura legumelor, bostănoasele şi din deşeurile furajere din industria alimentară, cu excepţia plantelor vătămătoare şi otrăvitoare. Valoarea nutritivă a nutreţului murat depinde de felul şi calitatea furajului care se însilozează şi de tehnica însilozării. In afară de porumb, floarea soarelui, sorg, etc. care sunt cele mai bune plante pentru însilozare întrucît masa acestor plante este bogată în zahăr şi asigură o fermentaţie de bună calitate, se mai pot însiloza cu succes următoarele plante : Dovleacul, dovlecei, pe,îi, care conţin pînă la 90 la sută apă. Acestea se însilozează foarte bine, conţinînd chiar un surplus de zahăr faţă de minimul necesar, dînd un nutreţ murat de foarte bună calitate. însilozarea lor se face în amestec de 48 la sută cu vrejii de cucurbitacee, paie tocate sau pleavă, pentru a le mări procentul de substanţă uscată. Aceste fructe se mărunţesc întîi cu mina şi apoi se trec prin tocătoare de nutreţ, deodată cu vrejii sau cu paiele. Astfel pregătit, amestecul se îndeasă bine, pentru ca fermentaţia ce urmează să se facă în lipsă de aer, iar apoi se acoperă bine, ca şi celelalte silozuri. Cartofii se folosesc în hrana animalelor într-o măsură din ce în ce mai mare, în special la creşterea porcilor, dar corespund foarte bine şi la vacile de lapte. Ei conţin foarte mult amidon, care este mistuit uşor de toate speciile de animale. In organismul animal amidonul serveşte ca izvor de energie şi de asemenea ca material din care se formează glicogenul şi grăsimile. Cartoful este bogat în vitamina C. Cartoful poate fi consumat în stare crudă, opărit sau însilozat. Scopul însilozării cartofului este micşorarea pierderilor în timpul păstrării. In această formă se păstrează tot amidonul, care altfel se pierde prin transpiraţie. Prin însilozare se împiedică total şi pierderile provenite prin putrezire. Cartofii bine spălaţi se toacă cu tocătoarea de rădăcinoase şi se amestecă cu masă verde tocată, în proporţie de cca. 30 la sută din greutate. Masa verde poate fi borceag, otavă de trifoi sau lucernă, cucurbitacee sau sfeclă. Toţi aceşti componenţi să fie tocaţi şi amestecaţi bine. Astfel pregătit, materialul se aşează în siloz, gropi sau şanţuri, pe fundul cărora se aşează un strat de paie tocate, de 0,5 m grosime. După ce se îndeasă bine, se acoperă după metodele obişnuite. Nutreţul astfel pregătit este foarte valoros în alimentaţia porcilor şi a vacilor de lapte. Frunzele şi coletele de sfeclă de zahăr. Culturile de sfeclă de zahăr dau cantităţi mari de frunze şi colete, foarte valoroase, care dacă nu se însilozează, se pierd în mare măsură. Frunzele şi coletele reprezintă o producţie egală cu cea de sfeclă rădăcini, ce se predă la fabrică. Dacă o gospodărie are de exemplu 40 ha cultivate cu sfeclă de zahăr cu o producţie de 30.000 kg rădăcini la ha, înseamnă că realizăm o producţie egală de frunze şi colete, deci o producţie totală de 1.200 tone, care poate asigura suculentele pentru 120 vaci cu lapte, pe timp de 200 zile. Frunzele de sfeclă de zahăr conţin 15—20 la sută substanţă uscată, bogată în albumină şi hidraţi de carbon bogaţi în vitamineO cantitate de 100 kg frunze uscate şi coleţi conţin 9 kg albumină digestibilă şi 80 unităţi nutritive. Frunzele de sfeclă de zahăr şi coleţi trebuie să fie complet lipsite de pămînt. Ele pot fi însilozate singure sau amestecate cu paie, coceni de porumb, mărunt tocaţi sau pleavă. Acestea se dau în proporţie de 25—30 la sută. Toate acestea, dacă sînt bine tocate şi amestecate, se aşează în siloz, gropi sau şanţuri şi se îndeasă cît mai bine. Borhotul sau tăiereii de sfeclă de zahăr se însilozează în amestec cu paie, coceni de porumb, vreji de cartofi şi toate resturile din grădinile de legume, tocate şi bine amestecate, în proporţie de 25 la sută din greutatea borhotului. După cum reiese din cele de mai sus, unităţile agricole îşi pot asigura din abundenţă furajele suculente din resurse de furaje, rămăşiţe şi deşeuri din gospodărie, care altfel s-ar pierde sau s-ar folosi iraţional şi într-o măsură prea mică. Ing. IOAN HOSSU Zile de practică In perioada vacanţei de vară, sub îndrumarea profesorilor de specialitate, elevii anilor I şi 11 de la Şcoala profesională horticolă din Iernut au făcut practică pe terenul fermei didactice. Potrivit graficului, în fiecare săptămînă elevii au fost repartizaţi prin rotaţie în diferite sectoare ca: legumicol, pomicol, viticol, floricol etc. La ferma didactică se cresc şi animale de producţie, ceea ce dă posibilitate elevilor să cunoască şi această latură a viitoarei lor activităţi. De la începutul anului şcolar 1960— 1961, elevii au luat parte la diferite lucrări, împletind teoria cu practica. In livezi, ei au plantat pomi, au prășit printre rînduri, au făcut tăieri de formarea coroanei, au executat stropitul pomilor împotriva dăunătorilor, și altele. De asemenea în vii au participat la pregătirea terenului, la aplicarea îngrăşămintelor chimice şi naturale, la plantatul butaşilor, precum şi la altoirea viţei de vie. In grădina de legume au participat la pregătirea terenului la sădirea şi plantarea legumelor, precum şi la întreţinerea acestora. Au mai luat parte la lucrările de întreţinere a culturilor mari: grîu, porumb, sfeclă furajeră, floarea-soarelui. O mare atenţie au acordat şi sectorului fioricol. Sub îndrumarea profesoarei Irina Tătar, elevii îngrijesc cu multă atenţie cele aproape trei sute de specii de flori care se găsesc aici. In tot timpul practicii profesorii Ana Dragomir, Irina Tătar, Boer Gavrilă, Schmidt Edmund şi alţii au fost nelipsiţi din mijlocul elevilor. Paralel cu lucrările practice ei au explicat elevilor felul cum trebuie să execute fiecare operaţiune, demonstrîndu-le şi în mod practic. In această perioadă profesorii au acordat o mare atenţie şi verificării caietelor de practică ale elevilor. Paralel cu practica la fermă, elevii au participat la diferite munci patriotice. Ei au amenajat trei parcuri. Unul în comuna Iernut, altul în centrul oraşului Luduş şi al treilea în curtea şcolii. In timpul liber, elevii se întrec în diferite jocuri sportive şi distractive cum sunt: şah, tenis de masă, volei, fotbal. Alţii îşi petrec timpul liber citind cărţi, făcînd notiţe în caietul de practică,ascultă radio, citesc ziare, etc. In fiecare săptămînă, ei vizionează filme şi alte spectacole. De asemenea un număr mare de elevi fac parte din brigada artistică a şcolii, care a prezentat spectacole în comuna Iernut şi în satele din vecinătate. Şi aşa zi de zi, zilele de practică s-au scurs una cîte una. Viitoarele cadre de mîine, azi elevi ai Școlii profesionale horticole din Iernut se pregătesc intens pentru profesia pe care și-au ales-o. SIMION POPA VINERI 1 SEPTEMBRIE TG. MUREŞ „N. Bălcescu“: Cielito-Lindo. „Progresul“: Strada Seilor nr. 8. „Steagul roşu“: Misterul fotografiei. „Tineretului“: Mama India. „Muncitoresc“: Miciman Panin. „Dózsa Gh.“: Confidentul doamnelor. In parcul Lázár Ödön“: Cielito-Lindo. GHEORGHIENI „7 Noiembrie“: Fiul meu se însoară. LUDUŞ „30 Decembrie“: Mîndrie. MIERCUREA CIUC „Dózsa Gh.“: Haiducul de pe Ceremuş. ODORHEI „Muncitoresc": Setea. REGHIN „Victoria“: Floarea zăpezii. TÎRNĂVENI „23 August“: Toată lumea rîde, cîntă şi dansează. TOPLIŢA „Muncitoresc“: Fantezie de iarnă. VINERI 1 SEPTEMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 5,10 — Emisiunea pentru sate: Din experienţa unui S.M.T. fruntaş; 5,15 şi 6,30 — Muzică populară romînească; 9,00 — Muzică populară romînească şi a minorităţilor naţionale; 11,40 — Muzică populară vietnameză; 12,10 — Jocuri interpretate de fanfară; 13,05 — Concert de prînz; 14,00 — Muzică uşoară romînească; 14,30 — Din muzica popoarelor sovietice; 16,15 — Vorbeşte Moscova; 16,45 — Muzică populară din Ardeal şi Muntenia; 17,15 — Cîntece de pace; 18,30 — Din lirica sovietică; 19,05 — Tribuna Radio. Spre cel mai înalt nivel de trai din lume; 20,30 — Program muzical pentru fruntaşi în producţie; 21,00 — Muzică uşoară; 21,15 — Jurnalul satelor; 21,40 — Lieduri de Mihail Jora. Programul II: 12,15 — Muzică populară romînească; 12,40 — Muzică uşoară romînească; 13,10 — Cîntece de muncă; 14,03 — Muzică din operete de compozitori sovietici; 15,00 — Din folclorul popoarelor; 15,35 — Actualitatea în ţările socialiste; 16,30 — Muzică de estradă; 17,35 — Muzică populară romînească; 18,05 — Formaţii artistice de amatori premiate la cel de-al VI-lea concurs pe ţară; 19,30 — Teatru la microfon: „Iubesc, iubesc“, vodevil de Mass şi Cervinski; 21,45 — „George Enescu despre interpretare“, montaj muzical; 22,30 — Moment poetic: Denîcstene Botez. •ic TG. MUREŞ. 5-5,30 în limba romînă: Ne scriu corespondenţii — Jocuri populare executate de fanfară — Primul rod al muncii colective — Muzică distractivă — Buletin meteorologic. 5,30—6 în limba maghiară: Arăturile şi însămînţările de toamnă — Din programul Ansamblului de stat de cîntece şi jocuri din Craiova — Buletin meteorologic. 14,30—15 în limba maghiară: Ne scriu corespondenţii — Din programul orchestrei de bandurişti din R.S.S. Ucraineană — Ce să citim. 17— 17,30 în limba romînă. Mozaic radiofonic. 17,30—18,30 în limba maghiară: Cronica economică — Muzică distractivă — Din scrierile lui Tomcsa Sándor — Muzică simfonică. Şcoala tehnică sanitară din Odorhei str. Lenin Nr. 2. Telefon : 277 va funcţiona înanul şcolar 1961 — 1962 cu profile de: Asistente medicale Asistente medicale de pediatrie Asistente de ocrotiri Pe timpul şcolarizării elevele beneficiază de o indemnizaţie de 300—500 lei. Şcoala asigură internat şi cantină contra cost. La examenul de admitere ce va avea loc între 25—30 septembrie a. c. se pot prezenta eleve care au obţinut diploma de maturitate. La înscriere vor fi prezentate următoarele acte : — Diploma de maturitate în original — Extras de naştere (copie legalizată)— Certificat de stare materială de la secţia financiară raională — Certificat medical — Cerere de înscriere Materiile examenului de admitere : — Anatomie, scris şi oral — Chimie, scris şi oral — Fizică, oral