Steaua Roşie, octombrie 1961 (Anul 10, nr. 233-258)
1961-10-17 / nr. 246
2 VIAŢA DE PARTID Adunări de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de bază Să creştem cadre bine pregătite de specialişti pentru agricultură Congresul al II-ea al partidului a stabilit sarcini măreţe pentru dezvoltarea în continuare a agriculturii ţării noastre. Aceste sarcini luminează calea pe care ţărănimea trebuie să înainteze, muncind in comun pentru a obţine rezultate cum nu a obţinut niciodată. Documentele Congresului al IlI-lea al partidului precum şi ale Plenarei- C. C. al P. M R. din 30 iunie—1 iulie a.c. accentuează cu tărie măsurile prin care vom reuşi să realizăm sarcinile ce ne stau în faţă. Una dintre aceste măsuri o constituie creşterea şi pregătirea multilaterală a cadrelor de specialişti pentru agricultură, însemnatele rezultate scoase în relief la adunarea de dare de seamă şi alegeri care a avut loc zilele acestea la Centrul şcolar agricol din Tg. Mureş dovedesc că organizaţia de bază de aici s-a ocupat îndeaproape de problemele de învăţămînt şi educaţie. Aceasta ne o dovedesc şi recoltele frumoase obţinute pe terenurile şcolii, din care vom da doar cîteva exemple: îmbinarea invătamîntului ♦eorefic cu cel practic După cum au arătat darea de seamă şi discuţiile, anul trecut, prin aplicarea metodelor agrotehnice înaintate gospodăria anexă a şcolii şi-a îndeplinit sarcinile de plan la producţia de zarzavaturi în proporţie de 135 la sută. Este un frumos rezultat şi faptul că la 100 de ha teren arabil numărul bovinelor a fost sporit la 56 capete, iar a porcinelor la 218 capete, din care 15 scroafe. La păioase, producţia planificată a fost depăşită între 5—15 la sută. Faţă de 2.600 kg grîu cît era planificat la hectar, de exemplu, aici s-au obţinut 4.255 kg, iar faţă de 2.500 kg orz, s-au recoltat cite 3.225 kg la hectar Toate acestea ne demonstrează că organizaţia de bază de la Centrul şcolar agricol a îndrumat în aşa fel desfăşurarea învăţămîntului încit acesta să fie cît mai strîns legat de practică. La succesele obţinute pe loturile experimentale au contribuit din plin rezultatele obţinute pe,,,iorîmul învăţămîntului şi al educaţiei, faptul că sub îndrumarea profesorilor de specialitate şi a inginerilor agronomi, elevii îşi însuşesc cele mai înaimitate cunoştinţe ştiinţifice de specialitate. Brigăzi pentru analiza activiştii catedrelor In munca de îndrumare a activităţii colectivelor de metodică şi dirigenţie, biroul organizaţiei de bază s-a călăuzit după hotărîrea adunării generale de dare de seamă şi alegeri din anul trecut. In baza acestei hotărîri s-au constituit colective de profesori de specialitate, care au avut ca sarcină săanalizeze felul cum se desfăşoară în şcoală munca în domeniul învăţămîntului şi al educaţiei. Astfel de colective s-au organizat în vederea urmăririi procesului de învăţămînt legat de cultura plantelor, creşterea animalelor, medicină veterinară. Colectivele de metodică şi dirigense, îndrumate de biroul organizaţiei de bază au organizat mai multe lecţii deschise, urmate de observaţii critice şi propuneri. Acestea au contribuit în mare măsură la legarea teoriei cu practica, la ridicarea nivelului politic şi profesional al orelor, la obţinerea unor însemnate rezultate în învăţămînt. Aşa de pildă, în anul şcolar 1960—1961 procentul elevilor promovaţi a fost de circa 97 la sută. S-a ridicat mult nivelul politic şi profesional al orelor de dirigenţie, ceea ce se oglindeşte şi în frecvenţa regulată şi în seriozitatea cu care se pregătesc viitorii agronomi. Din analizele făcute a reieşit că orele de dirigenţie ale unor profesori nu sau ridicat la nivelul cerut. Organizaţia de bază s-a ocupat îndeaproape şi cu spirit de răspundere de creşterea şi educarea viitoarelor cadre pentru agricultură. Dar nici darea de seamă, nici discuţiile nu au subliniat în suficientă măsură că şi pe viitor sarcina principală a Centrului şcolar agricol este de a îmbunătăţi în permanenţă nivelul învăţămntului, aşa după cum ne indică hotărîrile partidului şi guvernului. Nu este suficient, aşa după cum a arătat în cuvîntul său dirigintele Cseresnyés Zoe, ca problemele învăţămîntului să fie discutate temeinic numai cu prilejul consfătuirilor consiliului pedagogic. In centrul dezbaterilor adunării ar fi trebuit să stea problemele învăţămîntului şi educaţiei în şcoală. In cuvîntul lor, Bartha Pál, Losonczi Béla şi alţi participanţi la discuţii s-au referit la rezultatele obţinute în gospodăria anexă-Dar nici unul dintre vorbitori şi nici darea de seamă nu au analizat felul cum s-au ocupat cadrele didactice de educaţia comunistă a elevilor. Economiei noastre naţionale trebuie să-i asigurăm nu numai cadre bine, pregătite din punct de vedere profesional, dar şi cu un nivel politic ridicat, specialişti de tip nou, care să dovedească in cîmpul muncii că sînt luptători activi pentru traducerea în viaţă a politicii partidului. De aici, sarcina organizaţiei de partid şi de U.T M din şcoală de a se ocupa permanent cu educaţia eieVitor în spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar. Trebuie ajutată în primul rînd organizaţia U.T.M. care nu s-a ocupat în suficientă măsură de educarea elevilor în spiritul materialismului ştiinţific. Acestea sînt problemele care ar fi trebuit să găsească un loc de frunte latit în darea de seamă cît şi în cadrul discuţiilor. In consecinţă, în centrul atenţiei noului birou al organizaţiei, de bază va trebui să stea în permanenţă nu numai pregătirea profesională, ci şi ridicarea, necontenită a nivelului politic şi ideologic al elevilor. Cadrele didactice au datoria să ţină pas cu dezvoltarea ştiinţei agricole şi paralel cu pregătirea profesională să studieze cu multă răspundere învăţătura marxist-lenrristă. Numai astfel munca lor pe tărîmul învăţămîntului şi al educaţiei va fi eficace şi încununată de succese. KOCH MARIA MARŢI 17 OCTOMBRIE TG. MUREŞ „N. Bălcescu“: Cavalerii teutoni. „Progresul“: Aeroportul nu primeşte. „Steagul roşu“: Duelul. „Tineretului“: Garibaldi. „Muncitoresc“: Pisica îşi scoate ghearele. „Dózsa Gh.“: Secretul militar. Casa de cultură a sindicatelor Batalionul negru. GHEORGHIENI „7 Noiembrie“ In cadrul Festivalului filmului sovietic: Săritură In zori ... M mnmmm LUDUȘ „30 Decembrie": Casa de pe două străzi MIERCUREA CIUC „Dózsa Gh.“: In cadrul Festivalului filmului sovietic: Pline și trandafiri ODORHEI „Muncitoresc“, întîlnire în întuneric REGHIN „Victoria“. Pisica îşi scoate ghearele. TIRNAVENI „23 August“: De la Apenini la Anzi TOPLIŢA „Muncitoresc“. Căpitanul Dabac. MARŢI 17 OCTOMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Pro■amul 1:5,10 — Emisiunea peri sate. Arăturile adinei de adină aduc sporuri mari de retită; 6,10 — Cîntece despre prienia domino-sovietică; 8,30 — dlodii populare romîneşti; 8,45 • Cantata „Lenin e mereu cu ei“ de Vladimir Sorokin; 10,08 - Cîntece şi jocuri populare cineşti; 12,00 — Muzică uşoară; ,05 — Muzică din operete; 15,45 • Melodii populare romîneşti; 1,15 Vorbeşte Moscova; 17,15 • Muzică uşoară romînerască; 1,40 — Muzică de cameră de impozitori romîni; 19,00 — Resta economică Radio; 19,25 — Urzică uşoară; 20,30 — Muzică populară romînească; 21,00 — Muzică uşoară romînească şi sovietică; 21,15 — Jurnalul satelor. Programul II : 12,15 — Muzică populară romînească; 14,03 — Prelucrări de folclor ale compozitorilor noştri; 15,00 — Din viaţa de concert a Capitalei; 15,40 — Cîntece ale compozitorilor sovietici inspirate din lupta partidului; 16,30 — Cîntece din folclorul nou; 17,00 — Muzică din operete; 18,20 — Muzică populară romînească; 19,30 — Fragmente, din operele compozitorilor sovietici; 21,15 — Muzică populară romînească interpretată de Rodica Bujor și faragotistul Iosif Mihuţ. 21,45 — Scriitorii noştri salută cel de-al XXII-lea Congres al P.C.U.S. Construcţii gospodăreşti Pentru a crea condiţii cît mai bune iernării animalelor, colectiviştii din Găneşti, Raionul Tîrnăveni, grăbesc construirea unui grajd cu o capacitate de 100 capete, prevăzut cu o cameră pentru depozitarea laptelui şi cu alte încăperi. Pentru ridicarea în condiţii bune a construcţiilor gospodăreşti, colectiviştii primesc un ajutor permanent din partea sfatului popular comunal, ’ŞTEFAN COVRIG, corespondent voluntar STEAUA ROȘIE Noi metode şi procedee în utilizarea superioară a lemnului în parchetele de exploatare din regiune a început noul sezon al exploatării forestiere. Deşi din anul 1961 au trecut numai 9 luni, bilanţul întreprinderilor noastre forestiere este deosebit de bogat. Noile procedee, metodele de muncă şi rezultatele obţinute de pe urma lor, introduse în exploatarea şi prelucrarea lemnului în cursul acestui an, ne îndreptăţesc să afirmăm că muncitorii au obţinut în utilizarea superioară a lemnului rezultate încă necunoscute. Astfel consideră forestierii să-şi realizeze sarcinile ce le revin din Documentele celui de-al II-lea Congres al partidului. A CRESCUT GRADUL DE MECANIZARE Condiţia principală a unei exploatări raţionale şi eficiente este gradul înalt de mecanizare a lucrărilor. In acest sens trebuie să subliniem că în întreprinderile forestiere, în acest an, gradul de mecanizare a cunoscut un ritm deosebit de intens. In cele 9 luni ale anului alte 100 de ferăstraie mecanice și electrice au fost repartizate parchetelor de exploatare, în urma cărui fapt la doborîrea lem-nului coeficientul de mecanizare a crescut cu 200 la sută. O altă fază grea a exploatării este transportul buștenilor. In cursul anului, cu ajutorul tractoarelor rutiere și a celor forestiere, s-au transportat cu 120.000 mc mai mult material lemnos decît în perioada corespunzătoare a anului trecut. In acest an s-au obţinut deci rezultate considerabile în procesul de mecanizare a fazelor grele de muncă în exploatare. Acest lucru îl dovedeşte şi faptul că pentru transportul buştenilor s-au dat în folosinţă 10 funiculare, iar pentru uşurarea încărcării 14 macarale, benzi transportoare, mecanisme de ridicare şi alte instalaţii. In urma acestor măsuri, proporţia încărcării mecanizate a crescut faţă de anul trecut de două ori. Este stimulativ faptul că intensificarea mecanizării ia un caracter de generalizare în întreprinderile forestiere. Intenţia este ca prin înzestrarea parchetelor cu tractoare şi funiculare să se mecanizare fazele grele ale lucrătorilor de exploatare. Una din fazele importante ale exploatărilor forestiere este transportil(.,(bru.ştpţţilor,.de la locul de doborîre la întreprinderile de prelucrare. Din cele mai vechi timpuri această operaţie se făcea cu ajutorul mijloacelor de transport cu tracţiune animală. Acest mijloc însă nu mai corespunde cerinţelor de azi. In anii din urmă proporţia transportului cu mijloace mecanizate a crescut considerabil. Numai în acest an, în regiune, se construiesc peste 70 de km de drumuri forestiere. Acest lucru este deosebit de economicos, fiind mai rapid şi mai ieftin decît transportul hipo. Mai are avantajul că pot fi transportate şi lemnele rezultate în urma gospodăririi raţionale a pădurilor. Astfel poate fi valorificată o mare cantitate de material lemnos. Tendinţa este ca în cel mai scurt timp sa se generalizeze transportul cu autocamioane. NOI PROCEDEE IN RIDICAREA NIVELULUI TEHNIC întreprinderile noastre forestiere au introdus noi procedee tehnice şi la descărcarea şi depozitarea buştenilor. La I.F. Gheorghieni de pildă, se utilizează descărcarea mecanizată, de mare productivitate. Astfel, în decurs de cîteva minute se poate descărca un autocamion. Una din principalele metode tehnice introduse este metoda avansului continuu la debitarea buștenilor. Această metodă de tăiere se utilizează deja la 5 gatere din cadrul întreprinderilor forestiere. Avantajul metodei constă în faptul că în locul avansului discontinuu, bușteanul avansează continuu în gater, ceea ce face ca productivitatea gaterului să crească cu 10 la sută, reducîndu-se astfel simţitor cheltuielile de exploatare. La sporirea productivităţii muncii a contribuit în mod direct şi faptul că în cadrul întreprinderilor forestiere s-au introdus în acest an 16 maşini de mare capacitate şi au fost înlocuite alte 20 de maşini, cu mică capacitate. La ridicarea nivelului tehnic al întreprinderilor au contribuit şi cele 60 de mici mecanizări. Prin realizarea acestora, întreprinderile forestiere au obţinut după cum reiese din antecalcule, economii de 300.000 de lei. Colectivele de muncă se străduiesc în permanenţă să introducă noi procedee tehnice şi de muncă în procesele de producţie. Rezultatele acestei activităţi creatoare au fost cele peste 200 de inovaţii înaintate în acest an, cu 60 mai multe decît în anul trecut. Importanţa acestora constă în faptul că ele completează măsurile luate pentru ridicarea nivelului tehnic şi de mecanizare, şi au dus la mărirea cu 10 la sută a productivităţii muncii. Măsurile privind ridicarea nivelului tehnic şi mecanizarea procesului de producţie au contribuit la obţinerea peste plan numai în 8 luni a 1.224.000 lei economii la preţul de cost, iar rentabilitatea întreprinderilor a crescut de două ori. ÎNTREPRINDERI forestiere FRUNTAŞE IN RIDICAREA NIVELULUI TEHNIC ŞI IN MECANIZAREA PRODUCŢIEI E un lucru incontestabil că în urma ajutorului primit de către Direcţia regională a economiei forestiere din partea statului, gradul mecanizării şi al nivelului tehnic a crescut în fiecare din întreprinderile noastre forestiere. Sunt întreprinderi care au folosit în mod raţional acest ajutor şi prin descoperirea resurselor interne au reuşit să promoveze, prin forţe proprii, mecanizarea producţiei. Aşa de pildă întreprinderile forestiere din Topliţa, Reghin, şi Gheorghieni, prin valorificarea resurselor interne au contribuit la ridicarea nivelului tehnic al producţiei. Trebuie evidenţiat în special colectivul de muncă de la I.F. Topliţa, care în urma demonstraţiei practice de la Sîndominic, a introdus pentru prima oară avansul continuu al buştenilor la gatere la unităţile de la Topliţa, Hodoşa şi Răstoliţa. De asemenea, muncitorii au realizat numeroase mecanizări din resurse interne. Printre acestea putem aminti introducerea de macarale electrice la încărcare, care uşurează considerabil munca şi înlocuirea cobzelor la secţionarea buştenilor cu ferăstraie electrice. Marele avantaj al ace^tora sonstă în faptul că în timp "ce'ce^eie.^datâiud caracterului lor fix, începeau adesea secţionarea buşteanului la capătul subţire (în cazul cînd vagonul ajungea astfel la depozitul de buşteni), ferăstraiele electrice, fiind mobile, încep întotdeauna secţionarea la capătul gros al buşteanului, pierderea de material lemnos fiind astfel mult mai mică. Analizînd rezultatele obţinute, trebuie să amintim că sunt întreprinderi forestiere care ar fi putut obţine rezultate şi mai frumoase în ridicarea nivelului tehnic şi mecanizarea producţiei, dacă s-ar fi ocupat cu mai multă competenţă şi consecvenţă cu această importantă problemă. Conducerea I.F. Odorhei, de pildă, nu a făcut totul pentru grabnica dare în folosinţă a mijloacelor mecanizate. Nici conducerea I.F. Miercurea Ciuc nu a luat măsurile necesare pentru folosirea întregii capacităţi a utilajelor existente la fabrica de butoaie, n-a asigurat întreţinerea raţională a grupurilor electrogene, din care cauză au fost numeroase goluri de producţie. In industria forestieră, o problemă primordială o constituie intensificarea mecanizării şi ridicarea nivelului tehnic al producţiei. Nici o rămînere în urmă nu este admisă în această privinţă. Fiecare întreprindere trebuie să se folosească de toate posibilităţile existente şi de ajutorul primit, în vederea ridicării nivelului tehnic al exploatării şi prelucrării materialului lemnos, a ridicării indicilor de utilizare. CSERNOVITS SAMU stafiei C.F.R. ------------- - voca -■ - Aprovizionarea populaţiei cu legume şi fructe pentru iarnă constituie in aceste zile preocuparea centrală a O.C.L. Alimentara. Zilnic la stafia C.F.R. din Tg. Mureş sosesc vagoane încărcate cu cartofi destinate acestui scop. Fotografia reprezintă un aspect de la rampa de încărcare a Imagini din comuna Sînpaul, Raionul Odorhei Colectiviştii trăiesc o viaţă îmbelşugată Urmată de un nor de praf, motocicleta coti brusc, şi apoi claxonînd s-a apropiat de grajdurile gospodăriei colective. — O fi medicul veterinar, şi-a zis drumeţul nostru — desigur a venit pentru vreun caz urgent.— Da de unde nene — îl lămuri un puştan de vreo 10—11 ani. BNW-ul ăsta e a lui Vela Ferenc, îngrijitor-mulgător la gospodărie. In comună mai sunt şi alte motociclete: 1. J., Jawa... Drumeţul s-a uitat mirat la copil. „Uite-te la el — şi-a zis — e numai de-o şchioapă şi cunoaşte toate mărcile de motocicletă". Faptul că îngrijitorulmulgător vine la gospodărie cu motocicleta nu l-a mirat. Astăzi, aşa ceva a devenit un fapt obişnuit. ★ La poarta cu nr. 138, drumeţul este întimpinat de o fată tinără, zîmbitoare: — Pe cine căutaţi? — Pe Csáki Francisc. E acasă? — Da. Poftiți... Călătorul s-a pomenit atunci intr-o cutie largă, curat^ nigurată," apoi la îndemnul fetei a urcat treptele de beton și a intrat în casă. Lingă masă, un om cu tîmplele cărunte citea un ziar. La intrarea drumețului, Csáki a pus ziarul la o parte, ridiclndu-și ochelarii pe frunte, cu un gest întrebător. Cînd a aflat că drumeţul nostru este reporter, a zîmbit, l-a invitat să ocupe loc şi a început să povestească că de la un timp încoace cititul ziarului face parte integrantă din viaţa lui de toate zilele. Văzînd că drumeţul priveşte la mobila nouă cu furnir, nenea Csáki explică: — Nu de mult ne-am terminat casa. Are două camere, bucătărie, antreu, pivniţă. In casă nouă se potriveşte mobilă nouă. Aşa că am mers la oraş şi ne-am cumpărat o garnitură de mobilă de bucătărie, o garnitură de mobilă pentru dormitor şi am cumpărat şi o maşină de cusut — completă Csáki baci făcînd un semn cu capul în direcţia fetei. De unde a avut atîţia bani? Păi din venitul realizat în gospodăria colectivă. ★ Dar case noi, mobilă nouă, modernă, motocicletă, maşini de cusut — ca semn al bunăstării colectiviştilor — pot fi întîlnite la mulţi colectivişti din Sînpaul. Dacă o să-l vizitezi pe Bodor János, pe Máthé Ferenc, pe Molnár Ida sau pe oricare membru al gospodăriei colective „8 Martie“ din Sînpaul ai să întîlneşti peste tot noul, frumosul, belşugul care-şi face tot mai mult loc în casele colectiviştilor. ★ Să vedem care sînt izvoarele acestui belşug? S-ar putea răspunde doar atît: izvorul belşugului este gospodăria colectivă. Şi aşa şi este. Gospodăria colectivă, munca comună, hărnicia şi belşugul sînt noţiuni care nu pot fi despărţite. Dar să nu anticipăm. In 1952, cîţiva comunişti şi munţ.,,tţiujjţţărppi muncjim,avguturi de ei, au format gospodăria agricolă colectivă ,,8 Martie“ din Sîrtpaid.Atunci terdu F581 familii cu 659 ha teren. Oamenii mină în mină, au desfundat haturile, şi-au adunat animalele de muncă şi uneltele şi au început munca comună. La înfiinţare, avutul obştesc valora 236.804 lei. Destul de frumos. Dar acum? Acum, fondul de bază al gospodăriei este în jurul a 2 milioane lei. Da. Aproape de 10 ori a crescut avutul colectiviştilor. Şi an de an au crescut şi veniturile băneşti. Dacă în 1952 venitul bănesc al gospodăriei a fost de 188.000 lei, anul 1960 a fost încheiat cu un venit de 950.000 lei. Incepînd din anul trecut, gospodăria colectivă repartizează lunar avansuri bănești. Aceasta în urma creșterii continue a veniturilor bănești. Dacă în 1952 venitul bănesc la 100 ha teren era de 24.000 lei, în 1960 a ajuns la 205.000 lei. Cu alte cuvinte, colectiviştii au muncit în aşa fel ca, de pe aceeaşi suprafaţă de teren să obţină producţii mai mari, venituri mai frumoase. ★ Nu vom insista asupra efectivului de animale avut la început. De atunci şi pînă acum sectorul zootehnic al gospodăriei a parcurs un drum însemnat. Acum, gospodăria are 340 bovine din care 151 vaci. Trebuie să amintim şi faptul că producţia medie pe cap de vacă este de 2.100—2.200 l lapte pe an. Gospodăria mai are 770 oi, 100 scroafe. A crescut an de an şi producţia cerealieră, depăşind cu 700—800 kg la hectar pe cele obţinute pe timpul cînd se lucra pe parcele individuale. i Colectiviştii din Sînpaul trăiesc acum o viaţă nouă, au case noi, motociclete, maşini de cusut, lumină electrică, lucruri care în trecut nici nu puteau fi întîlnite la sate, nicidecum în casele ţăranilor muncitori. Dar , în Sînpaul — ca de altfel şi în multe alte sate — mai întîlniții şi alte semne ale noului, Biblioteca comunală are 2.500 volume, şi aproape 300 cititori permanenţi. 30 colectivişti poartă pe piept insigna de „prieten al cărţii". In sat există echipă de fotbal, de popice, tenis, de handbal. Aproape 100 de colectivişti sunt membri ai asociaţiei sportive din comună. limite lucruri noi şi frumoase, ctte realizări măreţe pot fi întîlnite într-o singură aşezare omenească. Toate acestea au dus la transformări radicale, înspre mai bine în viaţa satelor. Drumul spre asemenea realizări şi spre altele şi mai frumoase este drumul arătat de partid, este drumul cultivării în comun a pămîntului, drumul gospodăriei colective. V. OLTEANU SPORT — SPORT SPORT La Tîrgu-Mureş joc de slabă factură tehnică I.R.A. Tîrgu-Muraş — C.F.R. Arad 1—0 (Î-0) Intîlnirea de duminică de pe stadionul „23 August“ din Tg. Mureş dintre formaţia locală I.R.A. şi C.F.R. Arad, cu toate că a atras mii de spectatori, nu a dat satisfacţia dorită. Ambele echipe au practicat un fotbal fără orizont, în care greşelile tehnice de execuţie au abundat şi de o parte şi de alta. Explicaţia acestor greşeli nu o putem găsi decit in pripeala şi nervozitatea unor jucători, întrucît cu o duminică în urmă, aceiaşi jucători ai I.R.A. au surclasat formaţia turdeană Arieşul, în urma unui joc de toată frumuseţea. Deşi a cîştigat la limită, I.R.A. rămîne aceeaşi echipă inconstantă de la o întîlnire la alta (şi nu numai I.R.A.), lucru ce ar trebui să dea de gîndit. Jucătorii antrenaţi de Incze mai Mureşul, cu o echipă incompletă, nu ia rezistat decît 67 de minute în fața „Sîrmei“, care a făcut o partidă de zile mari. Cu o linie de înaintare Solyom, Gierling, Vass, Selymes, Nagy II (Barátfr din minutul 46), mureșenii nu au constituit un pericol prea mare la poarta localnicilor, astfel că tot greul atîrna pe umerii apărării în frunte cu Boros, Balázs, Nagy I, Ördög, întărit cu mijlocaşul Tuzson. Aceştia iau luptat din răsputeri în faţa unei linii de atac care i-a hărţuit tot timpul meciului, lavînd în extrema stingă pe Suru, un jucător în formă excepţionala. Meciul în general, a fost dinamic şi spectaculos! iar după marcarea celui de-al doilea gol al gazdelor, iniţiativa ia trecut de parc greşesc prin aceea că înghesuiesc la nesfîrşit jocul pe centrul terenului, unde lipsa unui centru atacant corespunzător, face ca toate fazele să moară imediat ce au fost iniţiate. Duminică, în special, dacă nu s-ar fi înghesuit jocul pe centru — unde Szász K. a fost de nerecunoscut — şi s-ar fi întrebuinţat extremele, I.R.A. putea să cîştige mult mai comod. Arădenii, deşi au o poziţie precară în clasament, fără o tehnică individuală şi colectivă, dar cu o mare putere de luptă, au pus în pericol de nenumărate ori poarta lui Rosonczi. Unicul gol al întilnirii a fost marcat în minutul 27 de către Szigyártó, care a primit o pasă printre (a fost şi puţin ofsaid), şi a marcat nestingheritatea lor, care pînă la urmă a obţinut o victorie absolut meritată. Cele cinci goluri ale meciuluiau fost înscrise de către Selymesi (minutul 7) pentru mureşeni, respectiv Adam (minutele 37 şi 73) Safar (minutul 67) şi Ruzici (minutul 87) din lovitură de la 11 metri. In urma acestui rezultat, Mureşul ia cedat primul loc al seriei, aflîndu-se pe locul 3 la egalitate de puncte (11) cu C.S.M. Cluj şi C.S.M. Crişana Oradea. Avînd în vedere că urmează două meciuri pe teren propriu, cînd Mureşul va întîlni pe Vagonul Arad şi C.S.M.D. Baia-Mare, există toate şansele de a prelua din nou şefia clasamentului în viitorul apro-Piuliii / VOINŢA TG. MUREŞ—MINERUL BALAN 6-0 (2-0) Cele 6 goluri au fost realizate de Băcs în minutul 2, Szabó în minutele 15, 75 şi 81, şi Coroiu în minutele 55 şi 76. CIOCANUL TG. MUREŞ-AVINTUL SOVATA 7-0 (4-0) Au marcat: Diósan în minutul 18, Lörinczi in minutele 25, 65 şi 80, Vitalis în min. 31, Fábian în min. 41 şi Boer în min. 89. •Ar Seria I: Sticla Tîrnăveni—Avîntul Reghin 1—3; Rapid Odorhei—Victoria Iernut 2—0; Străduinţa Cristur—Voinţa Tirnăvenii 3—0; Energia Fintînei—Viitorul Apalina 2—2; Voinţa Sarmaş— Cablul Tg. Mureş 3—0. Seria II-a: Metalul Vlăhiţa— Chimica Tîrnăveni 1—1; Minerul M. Ciuc—Gloria Tg. Mureş 3—0; Complexul Cărăuţaş— Lemnarul Tg. Mureş 2—3; Progresul Reghin—U.M.T.E. Odorhei 1—0; Mureşul Topliţa—Progresul Gheorghieni 1—1; Borsecul Borsec— Mureşul Remetea 3—1; Industria Sîrmii Câmpia Turzii—Mureşul Tg. Mureş 4-1 (1-1) MUREŞUL TG. MUREŞ-ŞTIINŢA BUCUREŞTI 10-1 (3-0, 1-0, 3-1, 3-0) In ultima etapă a campionatului republican de polo pe apă, echipa locală Mureşul Tg. Mureş jucînd duminică. In bazinul „1 Mai“ în compania echipei Ştiinţa Bucureşti, a reuşit o frumoasă performanţă întrecînd pe oaspeţi cu categoricul scor de 10—1. Au marcat: Simon,(7), Fleşeriu (2), şi Fülöp pentru mureşeni şi Călin pentru Ştiinţa Bucureşti. HANDBAL IN MUREŞUL TG. MUREŞ—ŞTIINŢA TIMIŞOARA 4-4 (4-3) Intîlnirea dintre aceste două echipe feminine la fel ca şi în anii trecuţi, şi de data aceasta a dat loc unei dispute aprige. După o evoluţie interesantă a scorului, 0—1, 3 — 1, 3—3, meciul a luat sfîrşit cu un rezultat just de egalitate. Fază din meciul de cup. U.R.C.M. Voiinţa Tg. Mureş- Voinţa Iaşi. Jucătorul Lengyel de la Voinţa Tg. Mureş execută o pătrundere spectaculoasă sub codul advers. ★